DATORITA MORALITATII MATERNE RIDICATE

PROGRESELE INREGISTRATE

CRESTEREA GRADULUI DE SECURITATE LA NASTERE

MORTALITATE MORTALITATE SECHELARITATE

MATERNA NEO SI PERINATALA TARDIVA
 PERIODA GESTATIEI NASTEREA

STRESS PERMANENT SOC STRESS, EMOTII

pentru femeie pentru nou-nascut pentru medic
 FEMEIE MORTALITATE MATERNA

MORTALITATE NEO SI
PERINATALA

SECHELARITATE TARDIVA
NASTEREA RISC NOU-NASCUT

ORIGINEA PATOLOGIEI
DIN VIATA POST PARTUM

RESPONSABILITATI

MEDIC STRES

CONSECINTE LEGISLATIVE
 CONSULTATIA PRENATALA

BUNA PREGATIERE PROFESIONALA

PROFILAXIE

DOTAREA SPITALELOR SI A
CABINETELOR MEDICALE
CONSULTAŢIA PRENATALĂ

1.Supravegherea evoluţiei armonioase a gestaţiei;

2.Depistarea factorilor de risc;
3.Depistarea şi tratarea patologiei proprii a stării de gestaţie;
4.Reducerea riscului obstetrical matern şi fetal;
5.Menţinerea femeii în cea mai bună stare de sănătate în vederea actului
naşterii;
6.Naşterea la termen a unui făt eutrofic;
7.Pregătirea psihoprofilactică a gravidei în vederea înlăturării fricii de
sarcină şi naştere;
8.Reintegrarea în societate a femeii după terminarea perioadei
puerperale, aptă de muncă şi de o nouă procreaţie
 Ȋn România, primele consultaţii prenatale
consemnate în fişa de urmărire a gravidei au
avut loc în 1938 - Căpăţână la Arad.

 Având în vedere valoarea consulţatiei

prenatale pentru o evoluţie favorabilă a
sarcinii, rămâne de actualitate tema privind
corelarea ritmicităţii şi calităţii consultaţiei
prenatale cu modul de rezolvare a naşterii şi
calitatea produşilor de concepţie rezultaţi din
SARCINI CU RISC OBSTETRICAL CRESCUT.
 Reducerea riscului obstetrical matern şi fetal, astfel ca sarcina să
constitue o simbioză armonică şi omogenă între organismul
matern şi produsul de concepţie;
 Menţinerea femeii gravide în cea mai bună stare de sănătate şi
urmarirea modificărilor adaptative de sarcină în vederea actului
naşterii;
 Naşterea la termen a unui făt eutrofic, fără nici un handicap, cu
posibilităţi normale de dezvoltare fizică şi psihică;
 Pregătirea psihoprofilactică a gravidei în vederea înlăturării fricii
de sarcină şi naştere;
 Reintegrarea în societate a femeii după terminarea perioadei
puerperale într-o perfectă stare de sănătate.
EFICIENŢA CONSULTAŢIEI PRENATALE
 Aspectele esenţiale ale conduitei moderne în ceea ce
priveşte atitudinea la consultaţiile prenatale, pot fi
astfel rezumate:
1. O anamneză atentă poate evidenţia anumiţi factori
de risc;
2. Examenul fizic al mamei trebuie făcut în aşa fel
încât să identifice şi să excludă factorii de risc;
3. Examinarea de rutină a mamei este obligatorie, cu
examene de laborator, dacă este indicat;
4. Evaluarea minuţioasă şi multilaterală a fătului de-a
lungul întregului curs al sarcinii trebuie să cuprindă
examinări speciale, care să dea asigurări despre
starea acestuia.
 În ciuda tuturor eforturilor, mai rămân multe de făcut
pentru a integra mai bine sarcina în viaţa profesională
feminină.
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii
defineşte MORTALITATEA
MATERNĂ drept toate decesele,
de orice cauză, care survin în
timpul sarcinii sau până la 4 luni
(120 zile) după nastere, sarcină
ectopică sau avort.
 1 consultatie prenatala lunar, pana la 28
saptamani
 2 consultatii pe luna intre 28-36 saptamani
 1 consultatie saptamanal intre 37-40 saptamani
 Stabileste diagnosticul de sarcina
 Aprecierea varstei gestationale in momentul
examinarii
 Examen de bilant al starii de sanatate a femeii
 Evaluarea antecedentelor fiziologice, patologice
si obstreticale ale femeii
 Calcularea DPN
 Examen ecografic
 Calcularea coeficientului de risc al nasterii
premature CRNP
 Aprecierea gradului de risc (scor Copland) si a
riscului de nastere prematura (scor Papiernic)
 Examene paraclinice complete
 Pelvimetrie externa si interna
Hematii
Hb. Transaminaze
Ht. Uree
Leucograma Creatinina Test Toxoplasmoza:
Trombocite Caleemie IgM, IgG,
Sideremie Magnezinemie IgA
Grup sanguin Examen sumar de Citomegalovirus: IgM,
Rh urina IgG
Glicemie Sediment Anti - rubeolic
VDRL Examenul secretiei Anti - hepatitic
HIV1/HIV2 vaginale
INR
AppT
G + Exces ponderal + IMC
TA Rezultatul examenului
Puls ecografic
Temperatura Diagnosticul de sarcina
Examen sumar de urina Diagnostice secundare
Sediment urinar Solicitari de consulturi
interdisciplinare
CRNP
FU Recomandari
CA
 Consemneaza starea de viabilitate a sarcinii
 Evolutia produsului de conceptie
 Urmarirea adaptabilitatii organismului matern la
starea gestatiei
 Inceperea profilaxiei anemiei feriprive la 20 de
saptamani de gestatie
 Examen de bilant al starii de sanatate a femeii cu
repetarea examenelor paraclinice la 28 de
saptamani de gestatie si inceperea profilaxiei
rahitismului
 G + Exces ponderal Rezultatul examenului ecografic:
TA MCF, MFA, LA,
Puls placenta
Temperatura (grosime, localizare, grad de maturare)
Examen sumar de urina Biometrie fetala
Sediment urinar Varsta gestationala ecografica
CRNP Greutate estimativa
Index gestoza Diagnosticul de sarcina
FU Diagnostice secundare
CA Recomandari
 Consemneaza starea de sanatate a gravidei
 Evolutia sarcinii
 Monitorizarea fetala - starea de viabilitate a fatului
 Rezultatul Roll Over al testului
 Calcularea indexului de gestoza
 Profilaxia rahitismului II - la 34 saptamani de
gestatie si profilaxia antitetanica in functie de
antecedentele vaccinale ale gravidei
 Intre 36-40 saptamani de gestatie se recomanda
CTG, TNS si profilul biofizic fetal (scor Maning).
 G + Exces ponderal
TA Rezultatul examenului ecografic:
Puls
Temperatura -viabilitatea fatului
Examen sumar de urina -prezentatie
Sediment urinar -MCF, MFA
CRNP -LA
Index gestoza -morfologie fetala
FU -cordon ombilical
CA -placenta (localizare, grad de maturare,
BCF grosime)
Forma uterului
Tonus uterin
1. Parcurgerea normala a perioadei gestatiei cu o
adaptabilitate fiziologica a organismului matern la
starea de gestatie
2. Depistarea, tratarea si indepartarea tuturor
factorilor nocivi care ar putea influenta evolutia
armonioasa a perioadei de gestatie

3. Asigurarea profilaxiei anemiei feriprive,

rahitismului, tetanosului, nasterii premature si a
hipertensiunii arteriale induse de sarcina
4. Realizarea unei psiho-profilaxii in vederea
abordarii cu incredere a nasterii de catre gravida
5. Revenirea la starea de normalitate premergatoare
starii de gestatie, cu o integrare rapida si completa
in viata de familie si societate
1. Pregatirea psiho-profilactica pentru nastere
2. Gimnastica medicala - programul Lamaze
3. Notiuni de igiena sarcinii
4. Notiuni despre alimentatia gravidei
5. Recomandari de vitamine si oligoelemente pentru
suplinirea deficitului
6. Notiuni de igiena personala si genitala
7. Comportament sexual in timpul graviditatii
8. Profilaxia nasterii premature si a hipertensiunii arteriale
induse de sarcina si a oricarei patologii
9. Tratarea patologiei preexistente sau asociata sarcinii
10. Cresterea gradului de incredere in personalul medical
care asista nasterea
Suprasolicita personalul Nu apeleaza la
medical consultatiile prenatale

Accidente obstetricale Accidente obstetricale

rare frecvente
 Accidente
Consultatii obstreticale
prenatale
numeroase

Consultatii
prenatale
putine Accidente
obstetricale
 PUTEM REDUCE NUMARUL
CONSULTATIILOR PRENATALE?

NU DE CE?

CRESTE RISCUL OBSTETRICAL

MATERN SI FETAL
PUTEM REDUCE NUMARUL ECOGRAFIILOR IN TIMPUL GESTATIEI?

8-18-28-38 saptamani < 28 saptamani

NU:
- aprecierea viabilitatii embrionului
- screening malformativ

28-32 saptamani
NU:
PARTIAL - aprecierea dezvoltarii fatului
- depistarea unei suferinte fetale cronice
(retard de crestere intrauterin)

32-40 saptamani
DA:
- in conditiile ascultarii BCF cu alte mijloace
1. Consultanta prenatala are un profund caracter profilactic de
reducere a mortalitatii materne si perinatale

2. Ea reprezinta unul din pilonii de baza ai reducerii mortalitatii

materne si perinatale

3. Asigurarea unei calitati crescande a consultatiei prenatale

prin instruirea personalului medical din reteaua de
obstetrica – ginecologie

4. Continutul consultatiei prenatale nu trebuie modificat, ci

numai respectat

5. Conditionarea acordarii indemnizatiilor la nastere si a

indemnizatiilor pentru copil, de prezentarea la minimum 8
consultatii prenatale pe perioada gestatiei, la ora actuala
existand cadrul organizatoric de a beneficia de acestea de
catre orice femeie, indiferent de nivelul socio - economic al
acesteia.
IGIENA SARCINII
SARCINA
NORMOGRAVIDIE = STARE FIZIOLOGICĂ
DISGRAVIDIE = STARE PATOLOGICĂ A
SARCINII

IGIENA SARCINII

Asigurarea condiţiilor ca o sarcină să fie dusă la termen

Graviditatea să nu dăuneze mamei
Rezultarea unui produs de concepţie sănătos
Sarcina şi naşterea să fie o experienţă plăcută
IGIENA SARCINII

Consilierea preconceptuală
Alimentaţia în sarcină
Activitatea profesională
Îmbrăcămintea şi sarcina
Activitatea sexuală în sarcină şi lehuzie
Pregătirea psihologică pentru naştere
 I. CONSILIEREA PRECONCEPTUALĂ

1. Informarea viitoarei mame pentru prevenirea riscurilor materne şi fetale

2. Monitorizarea diabetului
3. Întreruperea medicaţiilor care pot determina malformaţii congenitale:
- warfarina
- inhibitori de enzimă de conversie
- retinoizii
- alte droguri
4. Tratarea maladiilor preexistente sarcinii:
- HTA severă
- echilibrarea diabetului
- tireopatiile
- toxoplasmoza
Amânarea unei sarcini până la tratarea maladiilor preexistente
Preventiv administrarea de acid folic 0,4 mg/zi pentru prevenirea
deficienţelor de tub neural
 I. CONSILIEREA PRECONCEPTUALĂ

5. Încadrarea viitoarei mame în grupuri de risc obstetrical şi încunoştinţarea

acesteia pe baza

- constituenţilor biologici - talie

- greutate
- vârstă
- Rh
- bazin distocic

- antecedente obstetricale: - uter cicatricial

- boală abortivă
- insuficienţa cervico-istmică
- făt mort în antecedente

- patologia preexistentă sarcinii - cardiopatii

- diabet
- rinopatii
- TBC
- toxoplasmoză
- sifilis
- tulburări psihice
- boli renale
 II. ALIMENTAŢIA ÎN SARCINĂ

Gravida nu trebuie să mănânce “cât pentru doi”

Alimentaţie - raţională, hiperproteic

- surplus de vitamine
- surplus de oligoelemente

Media necesarului pe zi – 2000-2500 Kcal/zi

Proteine 10-15%
Lipide 20-30%
Glucide 50-60%

Surplus fiziologic 12-14 kg în 9 luni

PROTEINELE asigură:
- creşterea fătului
- dezvoltarea placentei
- dezvoltarea uterului
- dezvolatarea sânilor
- producţia de lapte

LIPIDELE
- importantă sursă de energie
- asigură aportul de vitamina A
- componentă esenţială a membranelor celulare şi a encefalului

GLUCIDELE
- asigură aportul energetic fiind sursa de enegie

MINERALE ŞI OLIGOELEMENTE
- Fe, Ca, I, Co, Zn
- deficitul afectează mama şi fătul

VITAMINE
- C, B12, Acid folic, A, D3
 ALCOOL → poate determina
“sindromul fetal alcoolic”

FUMAT → hipotrofie fetală,

→ naştere prematură

NU DROGURI → avort
→ naştere prematură
→ moarte intrauterină a produsului
de concepţie

MEDICAŢIE → malformaţii congenitale

→ limitare a creşterii intrauterine fetale
 VALOAREA APORTULUI DE
MINERALE, VITAMINE SI
OLIGOELEMENTE IN TIMPUL
GESTATIEI
 GESTATIE

Modificari adaptative ale organismului

femeii la starea de gestatie
SURPLUS DE:

- MINERALE
- OLIGOELEMENTE
- VITAMINE

Dezvoltarea armonica a produsului de

conceptie
 Dereglari ale metabolismului gravidei
DEFICIENTA
Inducerea unei patologii in cursul:
UNOR ELEMENTE
- gestatiei
IN CURSUL
- travaliului
GESTATIEI
- lehuziei

Inducerea unei patologii fetale

CONTUREAZA

“GRAVIDA DEFICITARA”

Stare premergatoare

GROC
 De preferat natural
- prin alimentatie: + 12-14 kg
- rationala
- variata
- sa asigure aportul caloric necesar
- sa asigure toate principiile
alimentare
APORTUL DE
VITAMINE SI DELCROIX
OLIGOELEMENTE IN “asigurarea surplusului de minerale si
oligoelemente constituie o PROFILAXIE a
CURSUL GESTATIEI
accidentelor din timpul gestatiei sau din
timpul nasterii”

PROFILAXIA MALFORMATIILOR
CONGENITALE
 Statistici
Pe glob
400.000 nou-născuţi cu DTN/an

Locul doi după malformaţiile cardiace

Preocupare crescută pentru diagnostic

precoce şi prevenţie

(Rieder, MJ. Prevention of neural tube defects with

periconceptional folic acid. Clin Perinatol 1994)
 Statistica
1 din 33 nou-nascuti prezinta un defect structural grav

Aceasta statistica nu include nasterile premature, copiii cu

greutate mica la nastere sau copiii retardati

Source: Californian Monitoring program

 Incidenta la nastere a
malformatilor congenitale

organ Incidenta malformatiilor

creier/SNC (DTN) 11:1000
inima 8:1000
rinichi 4:1000
membre 2:1000
restul 7:1000

total 32:1000 =1 la 33
 Statistici
In Romania

200.000 nou-născuţi / an

10.000 nou-nascuti cu malformatii congenitale*

47,9% reprezinta malformatii ale aparatului circulator

Urmeaza defectele de tub neural

*Sursa: IOMC, 2005

 Ce cauzeaza defectele de nastere?

 Factori genetici
• Statusul nutritional matern

• Drogurile

• Infectiile
Imbunatatirea factorului nutritiv al mamei realizeaza o
profilaxie a patologiei fatului
Caracteristici ale defectelor de nastere

Debut timpuriu

Solutia optima: preventia

 Suplimentarea periconceptionala cu
multivitamine continand acid folic

Czeizel AE; Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1998; 78: 151 - 61
 Preventia Generala

Dieta Suplimentarea Fortificarea

bogata in periconceptionala
folati si alte multivitamine / acid folic alimentelor
vitamine
Suplimentarea periconceptionala
este dificila?

Numar mare de sarcini neplanificate

Un mic procent din sarcinile planificate primesc

suplimentare periconceptionala

Dileme teoretice (acid folic singur sau

multivitamine).
 Surse alimentare de acid folic
Ficat de pui 500 µg/100
Sparanghel 193
Cereale fortifiate 83
Spanac 81
Brocoli 54
Mazăre 50
Suc de portocale 32
Iaurt cu fructe 24
100μg folat alimentar=50 μg acid folic
(Holland et al, 1991)
Efectele deficienţei de Acid Folic

Malformaţii congenitale: oAvort spontan

Defecte de tub neural: oPrematuritate
o Schizis facial
oGreutate mică la naştere
o Spina bifida
oIUGR
o Anencefalia
oAbruptio placentae
Malformaţii cardiovasculare
oPre-eclampsia
Malformaţii ale membrelor
Dezvoltarea Tubului Neural
si aparitia DTN
Mielomeningocel Mielomeningocel
deschis inchis
Apoplexie utero-placentara – aspect intraoperator
Apoplexie utero-placentara cu fat mort
 HIPERVITAMINOZA

ACID FOLIC intervine in:

- metabolismul bazelor purinice si pirimidinice,
- sinteza acizilor nucleici,
- sinteza derivatilor portfirinici,
- sinteza de aminoacizi (alaturi de vitamina B12)
 Recomandările oficiale se referă la
suplimentarea nutriţională cu 400µg folaţi/zi

 Modificarea dietei, oricât de riguroasă nu

suplineşte acest necesar

 Se impune aportul exogen individual

0,4mg/zi acid folic
4 mg/zi acid folic (antecedente de DTN)

(Institute of Medicine, National Academy of Science,1998)

 Vitamina A
Rol:
 diferentiere celulara,reproducere si dezvoltare embrionara
 Imunitate
 acuitate vizuala
 Antioxidant

Deficitul afecteaza vederea,

aparatul respirator, pielea,
tractul gastro-intestinal,
glandele sudoripare, osul

 In sarcina si alaptare necesarul creste cu 25%

Suplimentarea cu Vit A si β-caroteni
reduce mortalitatea materna
cu 40%, si respectiv 50%
 Aport recomandat:3000 UI/zi
Deficienţă (20-50% gravide):
 Avort, preeclampsie
 Intarzierea maturării pulmonare
 Alterare renală cu deficit nefroni
 Prematuritate, IUGR
 Funcţie imună deprimată la nou-nascut

(Chailley,Am J Respir Cell Mol Biol 1999; Azais-Braesco, Am J Clin Nutr 2000;
Wagner, J Am Soc Nefrol, 2000; Wondmikun, J Clin Nutr 2002; Kulier 2002, The
Cochrane Library)
Vitamina A între deficienta si toxicitate

Aport excesiv retinoizi (>10 000 UI):

Efect embriotoxic si teratogen: defecte ale organelor derivate din
creasta neurală craniala
(Rothman et al.,1995; WHO,1998;Reifen R,Nutrition and Health 2001)
Toxicitate maternă

Carotenii previn efectele deficientei fara efecte teratogene

 HIPERVITAMINOZA

VITAMINA A - Hipertensiune intracraniana,

- Cefalee,
- Anorexie,
- Hepatospenomegalie,
- Descoamarea pielii,
- Prurit,
- Incetarea cresterii
nounascutului
Beta-caroten NU Vitamina A
2 mg (3334 IU)
o Un consum excesiv de vitamina A
poate fi toxic pentru făt.
o Vitamina A este concentrata în
organsim, de aceea se recomandă o Centrum® Materna conţine
o atenţie sporită în cazul Beta-caroten – provitamina
suplimentării.
o Conform studiilor epidemiologice, A
nivelul ridicat de vitamina A în o Beta-caroten-ul este un
timpul sarcinii poate duce la carotenoid şi se găseşte în
creşterea riscului apariţiei
defectelor congenitale.* morcovi, carne, broccoli şi
o Probele arată că un consum de spanac.
3000 mcg RE/zi (10.000 IU) poate o Beta-caroten-ul este
favoriza aparitia malformaţiilor.
transformat de către
organsim în vitamina A.

*Expert Group on Vitamins and Minerals: „Safe Upper Levels for Vitamins and Minerals“, May 2003
Beta-caroten vs. Vitamina A
o Femeile care intenţionează să rămână însărcinate sau care sunt
gravide trebuie sa evite suplimentele dietetice care contin vitamina
A, cu excepţia recomandarilor medicale.
Expert Group on Vitamins and Minerals: „Safe Upper Levels for
Vitamins and Minerals“, May 2003
o Este mult mai sigura substituirea cu beta-caroten, care nu prezintă
nici un risc chiar şi în doze mai mari.
o Beta-caroten-ul trebuie sa înlocuiasca Vitamina A în timpul
sarcinii.
Kirschman & Kirschmann, Nutrition Almanac, 4th Edition, Nutrition
Search, Inc., McGraw-Hill, 1996 (pg 322).
 Vitamina E

Rol: antioxidat
 imunomodulator prin proliferarea
limfocitelor
 inhibarea aderarii plachetare
 inhibarea activitatii protein-kinazei C
 favorizarea functiei gonadice=vitamina
“antisterilitate”
Transfer placentar scazut: nou-nascutii au
1/5 din nivelul sangvin normal
Deficitul afecteaza sistemele nervos,
reproducator, muscular, miocardul si
hematopoeza
 HIPERVITAMINOZA

Vitamina E - tulburari ale ciclului menstrual,

- involutia ovarelor,
- afectiuni nervoase
 Vitamina D

Rol:
 reglarea metabolismului fosfo-calcic
 reducerea proliferarii
 inducerea diferentierii celulare
 Vitamina C
Roluri:
 antioxidant
 sinteza: colagen, proteoglicani,
carnitina, acid folic
 reactie leucocitara,fagocitoza
 dezvoltare placentara normala -previne
abruptio placentae
 absorbtia intestinala a Fe:
transformarea Fe feric in Fe feros
 Vitamina B1
Coenzima in metabolismul glucidelor si
cetoacizilor
Rol
Stimularea celulelor neuronale si a altor tesuturi
excitabile

Boala Beri-Beri
Deficit Alcoolism
Dializa
Nutritie parenterala
Sugari!!

In disgravidia precoce, cu varsaturi frecvente

Sarcina
5-10mg/zi
 Vitamina B2
Reactii de oxido-reducere
Absorbtia fierului
Rol
Integritatea tesutului epitelial si nervos
Producere suprarenaliana de adrenalina
Sinteza steroizilor,eritrocitelor,glicogenului

Stomatita, glosita, cheilita

Deficit Dermatita seboreica(fata si trunchi)
Anemie (reticulocitopenie)
Neuropatie

Putina vitamina B2 in laptele matern

Sarcina Deficit de B2 la sugarii tratati cu UV pentru

hiperbilirubinemie
 Vitamina B6
Coenzima in metabolismul amino-acizilor si al
triptofanului si in sinteza neurotransmitatorilor
Stimularea productiei de PG,Ac,eritropoeza
Rol
Absorbtia B12

Dermatita seboreica

Convulsii (in special la sugar-datorita scaderii de

Deficit GABA in creier)
Anemie

Deficitul de B6 in sarcina scade sinteza de insulina

pancreatica
Dezvoltarea sistemului nervos
Sarcina NMDA - receptori pt neuronii implicati in memorie
si invatat
Rolul vitaminelor în sarcină
Sinteza nucleotidelor, a mielinei si a
Vitamina B12 lantului de acizi grasi
Hematopoieza
Ritm biologic

Sinteza acizi graşi

Biotina Gluconeogeneză
Catabolism aminoacizi
Reglarea exprimării genelor
Protecţie palatoschizis, membre scurte
congenitale

Acid folic Sinteza acizilor nucleici

Scaderea homocisteinemiei

Componenta a coenzimei A
Ac pantotenic
Intervine în procesul de formare şi
refacere a ţesutului epitelial
 Rolul mineralelor în sarcină
 Mineralizare ţesut osos
Calciu  Simpatomimetism
 Exitabilitate neuromusculară
 Coagulare
 Semnal intracelular
 Menţinere structură celulară

Metabolism / activitate Vit D

Magneziu Sinteză/secreţie PTH
Excitabilitate/transmitere
neuromusculară
Sinteză proteică
Metabolism energetic
Sinteză nucleotide
Legătură ARN-ribozomi

Fier Hemoproteine
Homeostazia termică
 Necesarul de fier creste cu 50%

Necesar trim II si III: 1000mg

crestere vol. eritrocitar la
mama
eritropoieza fetala

Necesar maxim in trim.III

transfer masiv catre fat

Aport prin dieta insuficient

ODENDAAL:

-Pentru o buna profilaxie a anemiei gravidice megaloblastice

aportul zilnic:

Fe – 15-30 mg/zi
Cu – 4-6 mg/zi
Iod – 150-200 g/zi
Zinc – 16-20 ng/zi
 Deficienta de fier: o realitate a sarcinii
Aport < 70% din necesar:
 70% femei sub nivel prag saracie
 56% femei cu stare materiala buna
(Block G, Ann N Y Acad Sci 1993)
Incidenta anemiei prin deficit de fier:
 10-15% la gravide (58% Reg Pacific de Vest -
3%Elveţia)
 4% in restul populatiei feminine
Feritina serica scade marcat S12-S25
Feritina pregestationala-factor predictiv al
anemiei in sarcina
(Allen LH, Am J Clin Nutr 2001; Casanueva, Ann Nutr
Metab 2003)
 Efectele deficitului de Fier în sarcină
Materne:
 anemie agravată postpartum
 infecţii puerperale
Fetale:
 prematuritate
 greutate mică la naştere
 moarte fetală
 reducerea depozitelor fetale
persistentă în primul an
 anemie cu afectarea dezvoltării
 HTA la maturitate

Allen,2000; Scholl,2000; Bodnar,2001

 Administrarea Fierului in sarcina
Profilactic:
 Toate gravidele în trim II şi III
 30 mg Fe/zi
(Institute of Medicine-United States 1990)
Terapeutic:
 Hb<11g/100ml, Ht<33% în trim I şi III
 Hb<10,5g/100ml, Ht<32% în trim II
 60-120 mg Fe/zi +15 mg Zn/zi + 2 mg Cu/zi
Vit C, B12, Ac folic, aport proteic adecvat

(Institute of Medicine-United States 1992)

 Este necesara suplimentarea cu
Magneziu?
Reducerea semnificativa
a hemoragiei
antepartum
Hofmeyr, Cochrane Review 2002
Administrarea anterioara
S25 reduce semnificativ
rata prematuritatii

Makrides, Cochrane Database 2002

 Suplimentarea cu Magnesiu
Magnesiu – 100 mg (320-360 mg)*
o Magnesiu este esential pentru functionarea normala a glandelor paratiroide si
metabolismul vitaminei D, transmiterea neuromusculara.
o Reduce semnificativ hemoragia antepartum.**
o Aportul de Mg inainte de saptamana 25 reduce semnificativ riscul nasterilor
premature.***
o Pre-eclampsia si eclampsia sunt cele mai importante cauze de moartalitate in
sarcina in UK, USA si tarile nordice, tari care consuma cele mai multe produse
lactate imbogatite in calciu.
o Intre Calciu si Magneziu trebuie mentinut un raport optim pentru a pastra un
tonus muscular adecvat si a preveni spasmele musculare si convulsiile.
o Nivelele de Estrogen si Progesteron care cresc pe masura ce sarcina
avanseaza maresc nevoia in Mg a organismului.****

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

**Hofmeyr, Cochrane Review 2002
***Makrides, Cochrane Database 2002
****Journal American College of Nutrition 12: 442-58, 1993
 Rolul oligoelementelor în sarcina
Sinteza si stabilizarea materialului genetic
Gametogeneza si functie gonadica

Zinc Procese de replicare si diferentiere celulara

Sinteza si degradarea: proteine,lipide,glucide
Stimulare imunitate

Deficitul in utero duce la:

Cupru alterari ireversibile (probabil prin agresare

oxidativa excesiva)
alterarea sintezei colagenului si elastinei

Eritropoieza si sinteza de Hb
Metabolismul carbohidratilor
Mangan
Biosinteza colesterolului
Sinteza tesutului conjunctiv
 Deficienta de Zinc in sarcina este frecventa

Situaţii predispozante:
 Diete bazate pe cereale
 Suplimentare masivă Fe
 Afecţiuni gastro-intestinale
 Consum alcool, tutun
 Stress acut
 Acrodermatitis enteropathica

King, Am J Clin Nutr 2000

 Efectele deficientei de Zinc
Materne:
Anemie
Avorturi repetate
Distocii de travaliu

Fetale:
Prematuritate
Retard de creştere iu
Malformaţii SN (anencefalie)
Retard mental

Osendarp, Am J Clin Nutr 2000

Deficienţe de zinc:
o Deficienţa de zinc în organismul matern poate intarzia creşterea si
dezvoltarea fătului.*
o Alăptarea la sân poate cauza epuizarea depozitului matern de zinc, din
cauza necesarului crescut de zinc în timpul alaptării.**
o Deficienţele de zinc duc la creşterea riscului apariţiei malformaţiilor la
nou-nascuţi: (sindactilie prezenta la nivel palmar sau plantar;
dezvoltarea insuficienta a organelor genitale, sindrom Down, autism).
o Copii cu deficit de zinc in primul an de viata pot avea un ritm de crestere
mai mic, intrazieri in dezvoltarea psihomotorie si prevalenta crescuta a
infectiilor severe***.
o Chiar si o dieta variata si corecta nu poate acoperi necesarul zilnic de
Zinc.

*Simmer K and Thompson RP. Zinc in the fetus and newborn. Acta Paediatr Scand Suppl 1985;319:158-163.
**Krebs NF. Zinc supplementation during lactation. Am J Clin Nutr 1998;68 (2 Suppl):509S - 512S.
***„J Trace Elem Med Biol. 2005;19(1):29-35. Scheplyagina LA.
 De ce suplimentare cu Zinc ?

Necesarul in sarcina + 38%

Cresterea greutatii la nastere
Goldenberg, JAMA 1995
 Cresterea de 4 ori a eficientei terapeutice a Vit A in
restaurarea vederii nocturne
Mahomed K, Cochrane Rev 2002
 Premise optime pentru dezvoltarea neuronala-
evaluarea in utero ultrasonografica descrie pattern
cardiac si miscari fetale optime
Merialdi M, Am J Obstet Gynecol 2004
 Cresterea lungimii diafizei femurale fetale
Merialdi M, Am J Clin Nutr 2004
Suplimentarea cu Zinc
Zinc: 7 mg (2-15 mg)*

o Organismul are nevoie de Zinc pentru sinteza, regenerarea

si funcţionarea ADN-ului. Un aport adecvat de zinc asigură

dezvoltarea optima a celulelor în timpul sarcinii.
o Zinc-ul este un mineral esenţial pentru suportul sistemului

imunitar şi vindecarea plagilor.

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

Suplimentarea cu Seleniu 25 mcg (27-65 mcg)*
Vârsta Adulţi (M/F) Sarcina Alăptare
(ani) (µg/ zi) (µg/ zi) (µg/ zi)
14-18 55 60 70
19+ 55 60 70

Sursa: Dietary Supplement Fact Sheet: Seleniu

oSe recomandă suplimentarea cu Seleniu de la 25 până la 50 µg/zi în timpul

sarcinii şi alăptării.
Neve J. Universite Libre de Bruxelles, Laboratoire de Chimie Pharmaceutique Organique, Belgique. Rev Fr Gynecol Obstet. 1990 Jan;85(1):29-33.

oSeleniu este un element important pentru dezvoltare, creştere şi metabolism prin

reglarea hormonilor tiroidieni.
Holben DH, Smith AM. “The diverse role of selenium within selenoproteins: a review.” J Am Diet Assoc. 1999;99(7):836-843. Larsen PR, Davies TF, Hay ID. “The
thyroid gland.” In: Wilson JD, Foster DW, Kronenberg HM, Larsen PR, eds. Williams Textbook of Endocrinology. 9th ed. Philadelphia: W.B. Saunders Company;
1998:389-515.

oSuplimentarea cu Seleniu contribuie la protecţia împotriva stresului oxidativ pe ADN şi

membranele celulare.
Efectele deficitului de Seleniu
o Conform studiilor recente, sporirea aportului de Seleniu, ca parte a
unei diete, duce la prevenirea unor cazuri de pre-eclampsie.
o Riscul aparaţiei pre-eclampsiei este de peste 4 ori mai mare, la
femeile cu deficit de Seleniu.
Femeile cu un nivel scăzut de Seleniu au suferit diverse boli, şi au avut
mai frecvent naşteri premature.
Rayman M et al. Low selenium status is associated with the occurrence of the pregnancy disease pre-eclampsia in women from the United Kingdom. Am J
Obstet Gynaecol, 2003; 189: 1343--9

o Cantitatea scăzută de Seleniu în sângele matern a fost corelată cu

riscul crescut de avort spontan.
Keen CL et al. “The plausibility of micronutrient deficiencies being a significant contributing factor to the occurrence of pregnancy complications.” J
Nutr 2003 May; 133(5Suppl 2):1597S-1605S

o Deficienţa de Seleniu poate accentua efectele deficienţei de Iod.

 ETAPELE SINTEZEI HORMONILOR TIROIDIENI (T3, T4)

1. IODOCAPTARE
2. CONVERSIA IODULUI SAU ORGANIFICAREA
• Oxidarea iodului
• Iodarea tireoglobulinei
• Biosinteza tironinelor
3. ELIBERAREA HORMONILOR TIROIDIENI
• T4 = 4,5-10,5 μg la 100 ml
• T3 = 0,07-0,17 μg la 100 ml

Deficienta iod → hipotiroidism → boala severa la nou-nascut

CRETINISM GUSOGEN
Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

o Deficienta favorizeaza riscul de avort. **

o Aportul adecvat de Iod in sarcina este esential pentru dezvoltarea
neurologica normala.
o American Thyroid Association's Public Health Committee pune un
accent deosebit pe cresterea continutului in Iod a suplimentelor
nutritive. Un studiu recent a aratat ca numai 35% din produsele
prenatale contin Iod. Din totalul produselor care contin Iod numai
15% contin mai mult de 150μg Iod in doza zilnica
o Un complex de vitamine prenatal care contine numai 150μg Iod poate
sa fie insuficient in conditiile unei diete sarace in Iod versus DZR***

*RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

**Maternal and Infant nutrition brief May/June 2005
***OB/GYN News,  Nov 15, 2004  by Bruce Jancin, Dietary iodine inadequate in many pregnant women
 Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

Anual, 100.000 copii se nasc cu cretinism gusogen

Aportul de Iod
necesar pentru a preveni
instalrea hipotiroidismului
atat la mama cat si la fat in
timpul sarcinii si prin aceasta
de a prevenii riscul afectarilor
cerebrale este de aproximativ
200 µg/zi.
Human Vitamin and Mineral Requirements WHO 2004

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

oDeficitul de Iod in timpul sarcinii determina cretinism si

o posibila pierdere a sarcinii.
oPot apare nasteri premature sau de feti morti
Black RE “Micronutrients in pregnancy” Br J Nutr. 2001 May; 85 Suppl 2: S193-7

Ladipo “Nutrition in pregnancy: mineral and vitamin supplements” Am J Clin Nutr 2000; 72(suppl): S280-90

oDeficitul de Iod este acceptat in prezent ca fiind cea

mai frecventa cauza de afectari cerebrale ce pot fi
prevenite din lume

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

 Factori care afecteaza statusul
micronutrientilor

Alaptare

Planificare Pierderea unor

Sarcina cantitati mari de fier
Utilizarea recenta a in timpul nasterii
contraceptivelor orale Necesitati crescute Afectarea
Sarcina anterioara pana la 185% statusului
recenta/alaptare nutritional dupa
nastere
Mod de viata: dieta,
droguri, tutun
Suplimentarea echilibrata protein calorica si cu
Mg previn SGA in tarile slab dezvoltate

Aministrarea de Fe si folati reduce anemia

Suplimentarea cu Ca a femeilor cu risc crescut

si aport scazut scade incidenta HTAIS si
preeclampsiei

Vitamina A şi β-carotenii scad mortalitatea

materna

Uleiul de peste, Vit C si E par sa previna

nasterea prematura
Necesităţile nutriţionale în timpul sarcinii şi alăptării
Necesarul energetic creşte cu:
o 150 kcal/zi în trimestrul I
o 300 kcal/zi în trimestrul II şi III
o Necesarul de calorii creşte cu
doar 15%, în timp ce necesarul de
vitamine şi minerale creşte cu
până la 156%*.
o Femeia însărcinată trebuie să
consume alimente cu conţinut
bogat de substanţe nutritive
pentru asigurarea unei
alimentaţii adecvate şi pentru
evitarea aportului excesiv de
calorii.
*Podstawy prawidłowego żywienia człowieka: zalecenia żywieniowe dla
Ludności w Polsce, Ś. Ziemiański, Warszawa: Instytut Danone –
Fundacja Promocji Zdrowego Żywienia, 1998
Cand este obligatorie suplimentarea dietei:

Sarcinile gemelare:
o Gemeni: 16-20,5 kg (1,5 kg/ saptamana in trim. 2 si 3 de
sarcina)
o Tripleti: 22,7 kg (1,5 kg/ saptamana in trim.1, 2 si 3 de
sarcina)
Sarcina in adolescenta:
o Risc crescut de prematuritate si mortalitate perinatala

o Aportul calitativ si cantitativ inadecvat sau inconstant

de suplimente nutritive coresunzatoare
o Consumul de alcool, droguri sau tigari
o Apare competitia nutritionala intre mama si fat in
perioada de crestere.
Cand este obligatorie suplimentarea dietei:

Diete Restrictive (< 0,5-1kg/ luna)

o Efecte aupra mamei: deficiente

nutritive izolate sau generale

o Efecte aupra copilului: avort,

prematuritate, greutate mica la

nastere, risc crescut de malformatii,
retard mental

Diete Vegetariene: calorii↓, lipide↓, fibre↑

deficiente ale B12, B2, D, Ca, Fe, Zn
Planificare Sarcina Alaptare
 III. ACTIVITATEA FIZICĂ – PROFESIONALĂ

Evitarea

- efortului fizic
- mediului toxic
- condus maşina
- naveta
- deplasări lungi
- zbor cu avionul
- ortostatism prelungit
- contactelor sexuale la GROC
- mediu marin – expunere la soare, scufundări
- coborâre în mină
- ascensionări montane
RECOMANDĂRI

- Respectarea orelor de somn (8-10 ore)

- Respectarea orelor de odihnă (2 ore după-amiază)
- Decubit lateral stâng (din trim.II)
- Plimbare
- Gimnastică pentru gravide
- Înot în primul trimestru de sarcină
- Respectarea concediului prenatal
- Asigurarea unui climat psiho-afectiv favorabil
- Respectarea cu stricteţe a consultaţiilor prenatale
 IV. ACTIVITATEA SEXUALĂ

- Nu se interzice la gravidele fiziologice decât la 36 săptămâni

- Nu s-a dovedit implicarea contactului sexual în declanşarea
naşterii prematur sau în ruperea membranelor
- Contact sexual “cu fineţe şi tandreţe”
- Fricţionări şi masaj al glandelor mamare
 V. ÎMBRĂCĂMINTEA ŞI SARCINA

1. Haine comode
- rochie sac
- fără portjartiere
- fără “blugi” sau pantaloni strâmţi
- chiloţi largi, nu din material sintetic , tanga

2. Pantofi
- comozi – număr potrivit
- fără toc
 VI. MEDICAŢIA ÎN SARCINĂ

“orice medicament” = OTRAVĂ

Agenţia Americană pentru Controlul Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) clasifică

medicamentele în funcţie de siguranţa administrării lor în timpul sarcinii în 5
categorii:

1. Categoria A – nu există risc pentru făt (cele mai sigure)

2. Categoria B – studii pe animale demonstrează posibilitatea existenţei
unui anumit grad de risc (nu există studii pe subiecţi umani)
3. Categoria C – nu există studii pe animale şi om care să ateste efecte
nocive
4. Categoria D – există dovezi clare că sunt riscante în sarcină
5. Categoria X – risc fetal dovedit
MEDICATIA SI SARCINA
“orice medicament” = OTRAVĂ

Agenţia Americană pentru Controlul Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) clasifică

medicamentele în funcţie de siguranţa administrării lor în timpul sarcinii în 5
categorii:

1. Categoria A – nu există risc pentru făt (cele mai sigure)

2. Categoria B – studii pe animale demonstrează posibilitatea existenţei
unui anumit grad de risc (nu există studii pe subiecţi umani)
3. Categoria C – nu există studii pe animale şi om care să ateste efecte
nocive
4. Categoria D – există dovezi clare că sunt riscante în sarcină
5. Categoria X – risc fetal dovedit
 PRINCIPALELE CLASE DE MEDICAMENTE

1. Antalgice – antiinflamatoare nesteroidiene ??

2. Antiaritmice – NU Extraveral în trimestrul II

3. Antibioterapie – NU Kanamicină, Gentamicină, Streptomicină, Cloramfenicol

4. Antineoplazice şi imunosupresoare

NU – sunt teratogene: Methotrexat, Vincristina, Actinomicina D, Vinblastina

5. Antiparazitare

NU – derivaţi de pirimetamină: Spiramicină (Rowamicină)

→ în trimestrul II

6. Antiseptice locale

NU Betadină → conţine iod → poate determina hipotiroidii fetale

7. Antivirale
NU pe toată durata sarcinii
8. Hormoni sexuali
- Progestative de sinteză sunt contraindicate în primele luni de sarcină
- Alilestrenol → Da
- Progesteron → Da - pot da efecte secundare
- Estroprogestativele → nu se indică întreruperea cursului sarcinii
- Danazolul poate da virilizarea organelor genitale
9. Anestezice locale (lidocaina, mepivacaina, xilina) pot induce
- depresie SNC
- bradicardie fetală
10. Vaccinurile → se admit doar în caz de risc iminent de epidemie
Vaccinarea antitetanica – obligatorie in sarcina!
În sarcină se face doar vaccinarea antitetanică la 34 şi 36 săptămâni de gestaţie