Analiza cantitativă datelor

Forme ale analizei cantitative

 Sistematizarea: gruparea, seria, tabelul, diagrama;

 Uniformizarea şi ajustarea - metode, tehnici,
instrumente - media mobilă, graficul de ajustare, sporul
mediu, ritmul mediu, cele mai mici pătrate.
 Indicatori şi indici: mărimi medii, indicatorii variaţiei,
indicatorii regresiei şi corelaţiei, indicatorii seriilor
cronologice, analiza factorială.
 Analiza statistică: propune recursul la indicatori,
parametri, coeficienţi care au anumite semnificaţii ce pot
fi asociate cu faptele sau evenimentele pentru care au
fost estimaţi pentru a furniza generalizări credibile.
 Tipuri de date cantitative

 Categoriale: ce nu pot fi măsurate în mărimi

numerice dar pot fi clasificate în funcţie de
caracteristici sau plasate într-o anumită ordine
– Descriptive – imposibil de măsurat sau ordonat
– Ordinale - mult mai precise ce pot fi ordonate în
interiorul setului de date cu metode de tip “scor”

• Cuantificabile: ce pot fi măsurate cantitativ

• Date continue
• Date discontinue (discrete)
 Studierea şi prezentarea datelor

 Primul pas constă în analizarea variabilelor

individuale şi a componentelor acestora urmărind:
– Valorile specifice
– Valorile maxime şi minime
– Trendurile variabilelor
– Proporţiile variabilelor
– Distribuţia variabilelor
– Punctele de intersecţie cu alte variabile, dacă este cazul
– Interdependenţa variabilelor
 Valorile specifice

• Cea mai simplă cale de a sintetiza variabilele în

vederea prezentării valorilor specifice este
utilizarea tabelelor de distribuţie

• Pentru datele categoriale (descriptive): tabelele

prezintă numărul de cazuri (frecvenţa apariţiei) a
fiecărei categorii

• Pentru datele cuantificabile: este necesară

gruparea datelor pe grupe care reflectă
obiectivele şi întrebările cercetării
 Prezentarea valorilor maxime şi
minime

 Diagrame prin coloane sau benzi -

indicate atât pentru date categoriale cât şi
pentru cele cuantificabile (figura1)

 Histogramele (figura 2)

 Graficele sub forma liniilor (figura 3)

 Alegerea celei mai adecvate forme
de prezentare a datelor
 Tabele – diferite în funcţie de datele ce urmează a fi prezentate
Indicatorii de frecvenţă ai distribuţiei firmelor după numărul de salariaţi
Grupe Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe
după absolute fi relative cumulate cumulate cumulate cumulate
numărul de (%) fi* absolute absolute relative relative
salariaţi xi ascendent descendent ascendent descendent
Fai Fai' Fri Fri'
Până la 100 4 5 4 80 5 100
101-120 10 12,5 14 76 17,5 95
121-140 30 37,5 44 66 55 82,5
141-160 20 25 64 36 80 45
161-180 10 12,5 74 16 92,5 20
181-200 5 6,25 79 6 98,75 7,5
Peste 200 1 1,25 80 1 100 1,25
Total 80 100 * * * *
 Grafice - coloane, linii, suprafeţe, benzi, structuri, diagrame radiale,
histograme, poligonul frecvenţelor, corelogramă, cartogramă
 Figura 1 – Diagrama prin coloane

PIB/locuitor în 2008 și 2014 ($)

a) b)

Sursa : http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/
 Figura 2 –Histograma
Distribuţia populaţiei ocupate a României în 2004

 Sursa: www.insse.ro
 Figura 3a- Cronogramă (Historiogramă)
Reprezentarea seriilor dinamice

 Evoluţia ratei inflatiei în România între 1990-2015

 Sursa: www.insse.ro
 Relevarea tendinţei centrale prin trend –
pentru seriile cronologice (Figura 3b)

 Producţia de placaje în România în perioada 1996-2003 – trendul parabolic

Diagrame structurale prezintă grafic
proporţiile (figura 4a)

Contributia componentelor indicilor preturilor bunurilor

de consum la inflatie (%)

100% 15.1 17.4

46.6
80% 36.2
41.7
60% 33.4
40%
48.9 41.1
20% 42.5

0%
1994 1997 2004

Alimentare Nealimentare Servicii

(figura 4b) Procentul populaţiei aflate în diferite stadii
ale implicării în afaceri în 2008
 Altă modalitate de prezentare grafică a proporţiilor
(figura 5)- arată raportul între părţile componente-
cercul de structură

 Structura exportului în funcţie de ţările partenere ale României

Italy
17,1%
Others
31,3%

Germany
16,9%

Poland
2,2%

Spain
2,3%
Austria United
2,6% Kingdom HngarY Turkey France
Bulgaria 4.1% 7,0% 7,7%
5,6%
3,2%
 Prezentarea relaţiei dintre variabile – Corelograma
Relaţia dintre rata activităţii antreprenoriale în stadiu incipient (TEA)
şi PIB/locuitor în 2007 (Figura 6)
 Alegerea celei mai adecvate metode
statistice de descriere a datelor -1

 Statistică descriptivă:
– Indicatori de nivel:
 Indicatorii tendinţei centrale: media,
mediana, modul
 Cuantilele: cuartile, decilele şi centile
– Indicatorii variaţiei: amplitudinea, abaterile
individuale, abatere medie, dispersie, abateri
standard, coeficientul de variaţie
 Alegerea celei mai adecvate metode
statistice de descriere a datelor -2

 Metode de analiză a legăturilor dintre variabile:

– Elementare:
 Metoda seriilor paralele sau interdependente
 Metoda grupărilor
 Metoda tabelului de corelaţie
 Metoda grafică
– Analitice:
 Metoda regresiei
 Metoda corelaţiei
 Alegerea celei mai adecvate metode
statistice de descriere a datelor -3

 Metode de analiză a seriilor de timp

pornind de la cele 3 componente ale
seriilor de timp:
– Trendul sau tendinţa generală
– Variaţiile sezoniere
– Variaţiile ciclice
 Metoda indicilor
 Unele definiţii (1)
 Media: exprimă nivelul care ar fi fost înregistrat de
caracteristică dacă toţi factorii de influenţă ar fi acţionat
în mod constant.
 Modul (dominanta seriei) unei serii: reprezintă varianta
sau valoarea caracteristicii cu frecvenţa cea mai mare.
 Cuantile: valori ale caracteristicii pe baza cărora
colectivitatea analizată –ale cărei valori ale caracteristicii
sunt ordonate crescător sau descrescător - este
împărţită într-un anumit număr de părţi egale (2 în cazul
medianei, 4 în cazul cuartilelor, 10 -pentru decile şi 100-
pentru centile).
 Unele definiţii (2)
 Amplitudinea variaţiei - reprezintă distanţa dintre valorile extreme ale
seriei
 Abaterile individuale faţă de medie- reprezintă diferenţe dintre
valorile caracteristicii şi media valorilor
 Abatere medie liniară- reprezintă valoarea medie a abaterilor
individuale ale tuturor valorilor seriei faţă de media aritmetică
 Dispersie denumită şi varianţă, arată gradul de împrăştiere a
valorilor individuale ale tuturor termenilor seriei faţă de media lor
 Abaterea standard- abatere medie pătratică sau abatere tip- este o
medie pătratică (simplă sau ponderată) a abaterilor individuale ale
tuturor valorilor seriei faţă de media lor aritmetică
 Coeficientul de variaţie – reprezintă abaterea standard în expresie
relativă şi se calculează ca raport între abaterea standard şi media
aritmetică
 Unele definiţii (3)
 Metoda seriilor paralele – constă în ordonarea unităţilor
colectivităţii după nivelul variabilei factoriale şi observarea
sensului variaţiei variabilelor rezultative.
 Metoda tabelului de corelaţie - se bazează pe construirea
unui tabel de corelaţie, prin gruparea combinată a unităţilor
colectivităţii după ambele variabile.
 Metoda regresiei - metodă statistică de cercetare a legăturii
dintre variabile cu ajutorul unor funcţii denumite funcţii de
regresie.
 Metoda corelaţiei - metodă statistică de cercetare ce constă
în determinarea unor indicatori care măsoară intensitatea
legăturii dintre variabile.
Teste statistice

 Testul CHI pătrat (χ2)

 Testul F (Fisher)

 Testul Stutent (t)

Testul CHI pătrat (χ2)

este utilizat în analiza statistica pentru a verifica

ipoteza nulă Ho conform căreia o serie de
observaţii statistice sunt omogene sau în
concordanţă cu anumite variabile definitorii, adică
observaţiile relevă faptul că unităţile
experimentate sunt extrase din aceeaşi
colectivitate de bază.
Testul CHI pătrat pentru o singură
variabilă

Condiţii de îndeplinit pentru aplicarea testului CHI

pătrat:
-valorile teoretice se calculează pe baza datelor
exprimate în mărime absolută;
-seria iniţială cuprinde cel puţin 25 observaţii;
-în fiecare casetă sunt minim 5 observaţii;
-nu permite celule egale cu zero.
Testul CHI pătrat pentru o singură
variabilă

fo– frecvenţe observate

2
ft - frecvenţe teoretice, ( f0  ft )
calculate pe baza
 
2

ft
valorilor marginale
 Testul CHI pătrat pentru o singură
variabilă

 Dacă χc2 >= χt2 atunci se respinge ipoteza nulă Ho

 Dacă χc2 < χt2 atunci se acceptă ipoteza nulă Ho.
 Verificarea ipotezei nule Ho presupune determinarea unei
valori teoretice a lui χ2 în raport cu numărul gradelor de
libertate şi nivelul de semnificaţie considerat. Numărul
gradelor de libertate n=k-1, unde k- reprezintă numărul de
categorii specifice variabilei cercetate. Nivelul de
semnificaţie poate fi de 0,05 – în funcţie de probabilitatea
cu care se garantează rezultatele.
Etapele aplicarii testului CHI

1. Se culeg şi se înregistreaza datele studiului.

2. Se formulează ipoteza nulă Ho
3. Se calculează frecvenţa teoretică a fiecărei clase
4. Se calculează valoarea statistică a testului CHI
5. Se calculează numărul de grade de libertate, n=k-1
6. Se compară valoarea teoretică a lui χ2 cu valoarea
calculată şi se respinge sau se acceptă ipoteza nulă
Ho.
Testul F (Fisher)

 Se utilizeaza pentru compararea dispersiilor in

cazul a doua probe (esantioane) diferite.
 prin aplicarea acestui test se presupune ca
esantioanele urmeaza legea normala, respectiv
valorile medii si dispersiile nu sunt cunoscute.
 Formula de calcul a testului F este:
2
 max
Fc  2
 min
Ipotezele testului F

 Ipoteza nula Ho corespunzatoare acestui test se

considera acceptata, atunci cand Fc<=Ft , cu o
probabilitate de 95% (adica 1= 2), diferentele
se datoreaza factorilor aleatori;
 Ipoteza nula Ho se respinge daca Fc>Ft , cu o
probabilitate de 95% (adica 1 2), diferentele
se considera semnificative.
Testul t (Student)
Bibliografie selectivă

 Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, Research Methods for Business
Students, Prentice Hall, 2003
 David Collins Managemnt Fads and Buzzwords. Critical –Practical Perspective,
ROUTLEDGE, london New York, 2000
 Bowerman Bruce, Richard R O Connell şi Orris J.B, Esential of Business
Statistics, Mc. Graw Hill, Irwin, International Edition, 2004
 William J. Rothwell , H.C. Kayanas The Complete AMA Guide to Management
Development Training, Education, development, AMACOM, 1993
 John Grieve Smith, Business Strategy, 1990, Basil Blackwell Inc
 Maria Molnar, Statistică pentru Economişti, Editura Expert, Bucureşti, 2004
 *** Quantitative Methods for Business and Management, Mc. Graw Hill,2005
 Lind, Marchal, Mason, Basic Statistics for Business and Economics, a cince
aEdiţie, Mc. Graw Hill,2005
 William R. Shadish Jr, Thomas D. Cook, Laura Leviton, Fundamentele Evaluării
Programelor, Teorii ale Practicii, , FIMAN, PAEM, 1995