REPRODUCEREA IN LUMEA

VIE
Definiţie

Reproducerea este funcţia

organismelor prin care se
asigură perpetuarea
(continuitatea) speciei!
I.REPRODUCEREA LA PLANTE
A. Reproducerea asexuată
 Reproducerea asexuată se realizează fără
fecundaţie, prin spori sau organe vegetative.

Sporii se formează la ferigi

Sporangi cu spori
Înmulţirea prin organe vegetative
 prin bulbi

 prin
rizomi

 prin
butaşi de
tulpină
Înmulţirea prin organe
vegetative
 Prin
butaşi de
frunze

 Prin
altoire
B. Reproducerea sexuată
 Reproducerea sexuată se face prin unirea
gameţilor prin procesul de fecundaţie.

antera
stigmat

filament
Gameţii stil
petale
se formează
Ovul cu sac embrionar
în floare ovar
sepale
receptacul
peduncul
 Fecundaţia

Fecundaţia se
produce în sacul
embrionar, când un
gametul mascul din
grăunciorul de
polen se uneşte cu
oosfera,iar celalalt
cu nucleul
secundar al sacului
embrionar.
II.REPRODUCEREA LA ANIMALE
 La fel ca şi la plante reproducerea poate
fi de două tipuri :
 - asexuată
 - sexuată
REPRODUCEREA ASEXUATĂ
REPRODUCEREA ASEXUATĂ

ÎNMUGURIREA

PARTENOGENEZA

( dezvoltarea din oua nefecundate)

REGENERAREA
 REPRODUCEREA SEXUATĂ

OVIPARE

CLASIFICAREA MAMIFERELOR
DUPĂ MODUL DE REPRODUCERE
MARSUPIALE

PLACENTARE
PROCESELE PRIN CARE SE
REALIZEAZĂ REPRODUCEREA

• MATURAREA SISTEMELOR REPRODUCĂTOARE

• FECUNDAŢIA – UNIREA GAMEŢILOR
• DEZVOLTAREA INTRAUTERINĂ
• NAŞTEREA NOULUI ORGANISM
III.REPRODUCEREA LA OM
Structura aparatului reproducător
 1. Sistemul reproducător masculin
Contine:
a) 2 testicule
b) Caile spermatice
c) Glande anexe
-prostata;
-veziculele seminale
-glandele bulbo-uretrale
d) Organ genital extern
TESTICULUL (glanda mixta)
 gonada – glanda pereche ,
testiculul se dezvolta la
început în regiunea lombara
a cavitatii abdominale în
scrot cu 1-2 luni înainte de
nastere
 la maturitate este plasat in
bursa scrotala
 forma ovala
 greutate de 10 –40 g
 acopetit cu o membrana
inextensibila alcatuita din
fibre de colagen , numita
albuginee
Caracteristici

Spermatozoizi = celule
reproducatoare
- celule mici şi
mobile;
- alcătuiţi din cap(cu
nucleu), gât şi
coadă.
- durata de viaţă:3-5
zile
- sunt celule haploide
(n=23)
 Caile spermatice

=cai de eliminare a
spermatozoizilor:
•Intratesticulare (tubi
seminiferi, tubi drepti, retea
testiculara)
•Extratesticulare (canale
eferente, epididim, canal
deferent, canal ejaculator,
uretra)
 GLANDELE ANEXE ale
aparatului reproducator
barbatesc
Vezicula seminală, vesicula seminalis,
reprezintă un diverticul glandular al canalului
deferent, este localizată lateral de canalul
deferent, între fundul vezicii urinare şi rect,
superior de prostată .Are o formă ovoidă cu
lungimea de 4-5 cm şi lăţimea de 2 cm; faţa
anterioară este îndreptată spre vezica urinară,
iar cea posterioară spre rect.
 GLANDELE ANEXE
ale aparatului reproducator barbatesc
Prostata = este un organ glandulomuscular impar situat în
jurul porţiunii iniţiale a uretrei. Are forma unei castane, cu
vârful îndreptat în jos şi înainte. Este aşezată în cavitatea
micului bazin, sub vezica urinară

Glandele bulbouretrale = sau glanda Cooper sunt două

formaţiuni ovoide de tip tubulo-alveolar, situate în
triunghiul urogenital al perineului, de o parte şi alta a
uretrei membranoase şi se deschid în uretra spongioasă.
Ca şi prostata, secretă un lichid vâscos alcalin, care intră
în componenţa lichidului spermatic.
 Organul genital extern
Penisul = este organul copulator masculin constituit din
porţiunea spongioasă a uretrei. Serveşte la evacuarea urinei şi
la ejacularea spermei în căile genitale feminine. În alcătuirea
lui se disting două porţiuni:
-partea imobilă, fixă, ce se inseră pe oasele pubiene
-partea mobilă
Penisul contine formaţiuni erectile şi învelişuri.
Aparatul erectil cuprinde doi corpi cavernoşi şi un corp
spongios care este străbătut de uretră.
Învelişurile penisului. La exterior are o piele subţire şi fină
dotată cu receptori tactili, iar ţesutul adipos din stratul profund
al pielii este substituit de ţesut conjunctiv elastic, datorită
căruia în timpul erecţiei tegumentul se extinde.
2.Sistemul reproducător feminin
- 2 ovare
- Cai de eliminare a ovulelor:
-2 trompe uterine ( forma de
palnie cu margini franjurate).
- Uter (organ cavitar, musculos
unde se dezvolta embrionul);
- Vagin
- Glandele anexe = glande mamare
( se dezvolta la pubertate si au rol
secretia laptelui necesar nou-
nascutului).
- Organ genital extern = vulva
OVARUL = glanda mixta

 este asezat in cavitatea abdominala inferioara

 are forma ovoida
 este legat de peretii bazinului si de uter prin ligamente
 in sectiune se diferentiaza 2 zone: zona externa
(corticala) ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii de
dezvoltare si zona interna (medulara), o zona ce contine
tesut conjunctiv lax cu vase de sange si nervi.
 produce gametul feminin numit ovul si secretă hormoni:
foliculina si progesteronul, implicati in:
- maturizarea organelor sexuale
- aparitia caracterelor secundare femeiesti
SECTIUNE PRIN OVAR
 Caracteristicile ovulului

- celulă mare, sferică,

nucleată, imobilă,
bogată în substanţe
nutritive.
- este produs lunar de
câte un ovar, proces
numit ovulaţie.
- durata sa de viaţă nu
depăşeşte 2 zile.
Fecundaţia - reprezinta contopirea
spermatozoidului cu ovulul formand
zigotul. (celula – ou)
 Fecundaţia are loc în treimea externă a trompei uterine.
 După formarea zigotului, acesta îşi incepe călătoria către
uter; deplasarea se face cu ajutorul cililor şi a contracţiilor
trompei uterine.
După diviziuni repetate ale zigotului, acesta capătă
aspectul unei ,,mure”.
Câteva zile mai târziu, se adânceşte în mucoasa
uterului, care devine mai îngroşată şi puternic
vascularizată.
Procesul de fixare se numeşte nidaţie. Nidaţia are
loc la şapte zile după fecundaţie.
Dezvoltarea ontogenetica la om
Prin diviziuni repetate creşte numărul celulelor, constituindu-se
astfel, embrionul.Celulele formate se specializează pentru
funcţii diferite.
Paralel , se dezvoltă şi organele anexe ale embrionului, cu rol
de hrănire şi protecţie:vezicula amniotică cu lichidul amniotic,
placenta şi cordonul ombilical.
 Organogeneza
 Din ectoderm se
formează SN,
pielea, organele
văzului şi auzului;

 Din endoderm se
formează
sistemul gastro-
intestinal,
plămânii,ficatul,
pancreasul;

 Din mezoderm se
formează
scheletul,
sistemul
muscular, rinichii,
sistemul sanguin
şi limfatic.
NASTEREA
 Este un proces natural ce
constă în ruperea veziculei
amniotice şi expulzarea
fătului la exterior.
 Se realizează cu ajutorul
contracţiilor puternice ale
peretelui uterin.
 Bolile aparatului genital feminin
 VAGINITA
Este de obicei insotita si de inflamatia vulvei (vulvo-vaginite). Cauza
este infectioasa si se datoreaza fie germenilor banali, fie gonococului,
fie parazituluitricomonas sau unor micoze (ciuperci).

Formele clinice variaza in functie de germenul care le produce. In

general se manifesta prin usturime si dureri intensificate de urinat si
de raporturi sexuale. Uneori se instaleaza si mancarimi violente.

In infectia cu tricomonas secretia vaginala este spumoasa, aerata, de

culoare galben-verzuie; in infectiile micotice secretia este groasa,
grunjoasa, iar ca simptomatologie predomina senzatia de mancarime.
 Anexita
 Boala inflamatorie pelviană (BIP) este o infecţie a organelor
de reproducere feminine localizate în pelvis.
 Poate afecta colul uterin,uterul , trompele uterine şi ovarele.
 Infecţia este cauzată de bacterii care pătrund în vagin de
cele mai multe ori în timpul actului sexual (in general,
boala inflamatorie pelviană este cauzată de bacteriile care
produc gonoree - Neisseria gonorrhoea sau infecţie
clamidiană - Chlamydia trachomatis, boli cu transmitere
sexuală).
 Boli ale aparatului
reproducator barbatesc
 ADENOMUL DE PROSTATA = o tumoara
benigna a prostatei cu origine insuficient
cunoscuta, probabil hormonala- deficit de
testosteron.
- Apare frecvent la barbatii in varsta
- Manifestari: urinari dese, intrerupte, dureri,
dereglari ale activitatii sexuale, dificultati la
urinare.
 Contraceptia
Metode hormonale:
pilula contraceptiva

injectii hormonale cu efect contraceptiv

patch-uri (plasturi) hormonale cu fixare pe piele

inele vaginale contraceptive

Contraceptia prin folosirea metodelor hormonale

are rezultate foarte bune, previne sarcina prin stoparea
productiei lunare de ovule (celule sexuale feminine) si
poate, de asemenea, sa atenueze manifestarile
neplacute care apar in timpul menstruatiei (dureri
abdominale, crampe,etc).
Dispozitivele contraceptive intrauterine -sterilet

Un astfel de dispozitiv se introduce prin

vagin si cervix (colul uterin) pana in uter.
Poate opri sperma in drumul acesteia catre
ovul si poate stopa, de asemenea,
implantarea ovulului deja fertilizat.
Are o eficacitate foarte buna pentru 5 pana
la 10 ani de la implantare.
 Metodele de bariera
 prezervativele, 

Diafragmele

calotele (capisoanele) cervicale, buretii

Spermicidele

In general, aceste metode nu sunt la fel de eficiente

precum dispozitivele intrauterine sau metodele contraceptive
hormonale. Pentru a creste eficienta unei metode de bariera,
este indicata asocierea unui spermicid, care omoara
spermatozoizii inainte ca acestia sa treaca de cervix.
 Planningul familial
(contraceptia prin metoda calendarului)
Este eficient doar in cazul utilizarii atente.
Nu este recomandata utilizarea acestei metode in cazul in care se doreste
o contraceptie sigura.
Necesita cunoasterea amanuntita a zilelor fertile de pe parcursul ciclului
menstrual (studierea semnelor de fertilitate, temperatura corporala, pentru
cel putin 2 luni consecutive).
Este interzis contactul sexual neprotejat in zilele fertile ale ciclului
menstrual.
In cazul adolescentelor active sexual, nu este indicata aceasta metoda,
datorita dificultatii in determinarea exacta a perioadei fertile.
 Contraceptia permanenta
Vasectomia (la barbati)

Ligatura chirurgicala a trompelor uterine (la femei)

Confera o protectie permanenta impotriva unei

sarcini nedorite (totusi, foarte rar aceste metode pot
fi ineficiente). Aceste metode contraceptive se
realizeaza doar in cazul in care persoana in cauza
este sigura ca nu mai vrea copii niciodata.