MODULUL 14:NURSING GENERAL1

Lectia 13 PARTEA II

Nevoia de a se recrea
Nevoia de a se recrea
Definitie = necesitatea omului de a-şi ocupa o parte din timp cu activităţi recreative, pentru a
realiza un anumit echilibru afectiv, compensator în raport cu îndeletnicirile sale cotidiene,
responsabile şi uneori stresante.

Divertismentul, distracţia, relaxarea sunt principalele funcţii ale acestor tipuri de activităţi accesibile
pentru toate vârstele.

INDEPENDENȚĂ ÎN SATISFACEREA NEVOII DE A SE RECREA

Factori care influenţează satisfacerea nevoii

Factori biologici
• Vârsta
– copilul mic şi preşcolarul îşi petrec o mare parte din timp jucându-se, ceea ce va favoriza dezvoltarea
lui fizică şi va influenţa atât sfera proceselor psihice, cât şi personalitatea acestora;
– şcolarul împarte timpul între învăţătură şi joc;
– adolescentul continuă jocurile copilăriei şi pubertăţii în forme modificate şi face trecerea spre
activităţile recreative ale tinerilor şi adulţilor;
– maturitatea fizică şi psihică permit adultului alegerea şi organizarea activităţilor recreative în raport
de preferinţe, timp liber, posibilităţi şi anturaj;
– dinamica psihică mai redusă a vârstnicului îi limitează alegerea şi exotică interesul diminuat pentru
activităţile sportive dinamice şi retragerea spre cele de interior.
• Constituţia şi capacităţile fizice
– activităţile recreative care impun un efort fizic deosebit trebuie selectate şi practicate după
constituţia şi capacităţile fizice ale fiecărui individ.
Factori psihologici
• Dezvoltarea psihologică – jocul şi celelalte activităţi ludice contribuie la formarea principalelor
trăsături ale personalităţii şi conduitei copilului, precum şi la realizarea controlului emoţional.
O activitate ludică este ceva ce se poate face în timpul liber cu scopul de a elibera tensiunea, de a ieși
din rutina zilnică și de a obține puțină plăcere, distracție și divertisment
• Emoţiile
– activităţile recreative permit individului exteriorizarea emoţiilor şi eliberarea tensiunii;
– pentru atingerea acestor scopuri, individul optează pentru divertismentul care i se pare potrivit.

Factori sociologici
• Cultura.
Fiecare popor, prin tradiţiile lui specifice, propune organizează şi derulează activităţi recreative specifice
comunităţii respective. La noi în ţară, serbările populare (ex, sărbătoarea narciselor, lalelelor etc),
ceremoniile (nunţi, botezuri ş.a.) se bucură de o largă participare, ceea ce demonstrează eficacitatea
acestor modalităţi de satisfacere a nevoii de recreare.
• Roluri sociale
Persoanele încadrate într-o muncă organizată, care le asigură un timp optim pot să-şi satisfacă această
nevoie printr-o recreare cotidiană, periodică (la sfârşit de săptămână) şi anuală (vacanţe, concediul de
odihnă).
Pensionarea măreşte timpul liber al indivizilor, care pot să-şi organizeze activităţile recreative după
gustul şi posibilităţile lor.
• Organizarea socială
Asigurarea condiţiilor şi a accesului la activităţi diversificate de petrecere a timpului liber: odihna,
distracţiile, învăţarea şi realizarea favorizează satisfacerea acestor nevoi. Ele sunt diferite de la tară la
ţară depinzând de condiţiile socio-economice.
MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ ÎN NEVOIA DE A SE RECREA
Destinderea – starea de relaxare, de încetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stări da încordare.
Satisfacţia – sentiment de multumire, de placere.
Plăcerea – senzaţia sau emoţia agreabilă, legată de satisfacerea nevoii de relaxare.
Amuzamentul – distracţie, divertisment, înveselire.

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENŢINEREA INDEPENDENŢEI

– explorează gusturile şi interesul pacienţilor pentru activităţi recreative, pentru petrecerea timpului
liber;
– planifică activităţi recreative împreună cu pacientul;
– asigură condiţiile necesare;
– organizează activităţi recreativa individuale sau în grup, în funcţie de vârsta, posibilităţi şi locul de
desfăşurare al acestora:
– jocuri distractive, formativ-educative, de echilibrare şi tonificare;
– audiţii muzicale; Destinderea
– vizionări de filme;
– întâlniri cu personalităţi artistice;
– facilitează accesul la biblioteci, săli de lectură sau procură cărţi, reviste
– antrenează şi stimulează pacienţii în aceste activităţi.
DEPENDENȚĂ ÎN SATISFACEREA NEVOII DE A SE RECREA
Reducerea sau lipsa autonomiei pacientului la nivelul nevoii de a se recrea poate fi exprimată prin
apariţia unei probleme de dependenta:

1. NEPLĂCEREA DE A EFECTUA ACTIVITĂŢI RECREATIVE.

2. NEMULŢUMIRE PENTRU A ÎNDEPLINI ACTIVITĂŢI RECREATIVE.
3. DEFICIT DE DIVERSIFICARE A ACTIVITĂŢILOR RECREATIVE.

 Dezinteresul faţă de activităţile recreative duce la plictiseală, tristeţe sau inactivitate şi izolare. În
cursul vieţii, indivizii pot să resimtă la un moment dat, pe o perioadă de timp mai lungă sau mai
scurtă , un sentiment de plictiseală, tristeţe, de pierdere a interesului pentru viaţă.

 Aceste reacţii pot să se producă fără o cauză precisă sau în urma surmenajului, stresului, oboselii
sau a producerii unui eveniment neplăcut.

 Persoana nu mai poate să se bucure, să se înveselească, să se amuze sau să se distreze.

SURSE DE DIFICULTATE implicate în apariţia problemei de dependenţă pot fi fizice,
psihologice, sociologice sau insuficienta cunoaştere de sine şi a resurselor proprii
pentru depăşirea dificultăţilor.
 Reducerea autonomiei se poate datora tulburărilor nervoase, anxietăţii, stresului, pierderii
sau separării de cineva drag, apariţiei unei situaţii de criză, modificării imaginii de sine,
pierderii sau diminuării stimei de sine, neadaptării la starea de boală.
 Mai pot contribui singurătatea după decesul partenerului de viaţă sau plecarea copiilor
după căsătorie, munca de rutină sau pensionarea, conflictul sau eşecul de rol: neadaptarea
la rolul de bolnav.
Surse de ordin fizic
• Lezarea integritatii fizice, handicapuri, constrangeri fizice (pansamente, aparate gipsate)
• Diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt
• Dezechilibre: durere
Surse de ordin psihologic
• tulburari de gandire, de memorie
• afectarea starii de constienta
• anxietate
• stres
• neadaptarea la rolul de bolnav si la boala
• situatie de criza
Surse de ordin social
• singuratatea, retragerea, pensionarea
• munca invechita, de rutina
• conflicte si esecuri in indeplinirea rolurilor sociale
• lipsa de cunoastinte despre sine si despre cei din jur
MANIFESTĂRILE DE DEPENDENTA posibile sunt:
– aspect trist, abătut, cu apariţia crizelor de plâns;
– pacientul exprimă sentimente de descurajare;
– lipsă de interes faţă de activităţile sau evenimentele vieţii cotidiene;
– dificultăţi în concentrare;
– dereglări ale somnului: insomnie sau hipersomnie;
– lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate;
– slăbiciune, oboseală, pasivitate, stare de slăbiciune, de rău inexplicabil;
– plictiseală, inactivitate, izolare;
– agresivitate, iritabilitate;
– indiferentă faţă de aspectul, igiena şi veşmintele propriei persoane;
– incapacitatea de a se implica în activităţi recreative, distractive;
Inactivitatea - lipsa de interes fata de activitatile curente ale vietii. Persoana este pasiva,
dezinteresata fata de aceea ce se petrece in jur, nu participa la activitati
Plictiseala - impresia de vid, de tristete, lipsa de interes pentru activitati sau evenimente
curente ale vietii
Tristetea - starea afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie, care impiedica individul
sa se inveseleasca
Rolul asistentului medical
– alegerea mijloacelor de recreare (individualizate în funcţie de vârstă, preferinţele pacientului
şi starea lui fiziologică);
– asigurarea condiţiilor optime pentru aceste activităţi;
– supravegherea pacientului în timpul activităţilor de recreare pentru a nu se produce agravări
ale stării lui fizice şi psihice;
– aprecierea impactului activităţii lor recreative asupra pacientului;
OBIECTIVE – INTERVENTII A.M.
Pacientul sa prezinte stare de buna dispozitie
- asistentul medical exploreaza ce activitati recreative ii produc placere pacientului;
- analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica;
- planifica activitati recreative impreuna cu pacientul;
- organizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici;
- antreneaza bolnavul in activitati si-l ajuta;
- asigura mediul corespunzator;
- amenajeaza camere de recreere" pentru auditii muzicale, vizionari de filme,
- are in vedere ca activitatile sa nu-l suprasolicite, sa nu-l oboseasca, ci sa-i creeze stare de
buna dispozitie;
- noteaza reactiile si manifestarile pacientului cu referire directa la: starea de plictiseala si
tristete
Pacientul sa-si recapete increderea in fortele proprii
− determina pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele
− castiga increderea bolnavului si-l ajuta sa depaseasca momentele dificile;
− administreaza si supravegheaza efectele tratamentului indicat de medic: antidepresive,
tranchilizante
Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor
- invata pacientul tehnici de relaxare- il ajuta sa le execute si observa modul cum le realizeaza;
Pacientul sa-si amelioreze conditiile fizice
- va fi consecventa in planificarea si organizarea activitatilor
- perseverează în acele activităţi recreative care corespund constituţiei psihosomatice a
bolnavului;
- asigură o creştere graduală a dificultăţii acestor activităţi
INTERDEPENDENȚA NEVOII DE A SE RECREA CU CELALTE NEVOI FUNDAMENTALE
A comunica
• comunicare ineficace, lipsa de comunicare.
A se misca, a avea o buna postura
• lipsa de activitate.
A respira
• modificari ale respiratiei si circulatiei sangelui.
A-si mentine temperatura in limite normale
• usoara crestere sau diminuare a valorilor de temperatura corporala.
A se alimenta si hidrata
• alimentatie / hidratare in surplus sau deficit.
A elimina
• eliminari necorespunzatoare.
A fi curat, a avea tegumente integre
• dezinteres fata de sine.
A dormi, a se odihni
• insomnie sau hipersomnie.
A se imbraca si a se dezbraca
• dezinteres fata de aspectul estetic.
A evita pericolele
• vulnerabilitate fizica si psihica.
A actiona dupa credinte si valori
• frustrare, vinovatie.
A se realiza
• devalorizare, neputinta.
A invata
• ignoranta.