Schimbări climatice

Cuprins

Generalităţi
Cauze.Consecinţe
Relaţie om-natură
Schimbări climatice în Republica
Moldova
Concluzie
Generalităţi

Schimbarea climatică reprezintă o schimbare în distribuția statistică a

modelelor meteorologice atunci când această schimbare durează o perioadă extinsă
de timp (adică, zeci de ani până la milioane de ani).Schimbările climei se pot referi
la o schimbare a condițiilor meteorologice medii sau la variația vremii în contextul
condițiilor medii pe termen lung. Schimbările climei sunt cauzate de factori precum
procesele biotice, variațiile radiației solare primite de Pământ, tectonica plăcilor și
erupțiile vulcanice. Anumite activități umane au fost identificate drept principalele
cauze ale schimbărilor climei în curs, adesea denumite încălzire globală
 Cauzele schimbărilor climatice

Pe scara cea mai largă, rata la care energia este primită de la Soare și rata la care este pierdută
în spațiu determină temperatura și climatul de echilibru al Pământului. Această energie este
distribuită pe tot globul prin vânturi, curenți oceanici și alte mecanisme care afectează climatul
diferitelor regiuni.

Factorii care pot forma clima se numesc forțări climatice sau "mecanisme de forțare".Acestea includ
procese precum variațiile în radiația solară, variațiile orbitei Pământului, variațiile în albedo sau reflexie
a continentelor, atmosferei și oceanelor, formarea munților și deriva continentală, și modificările
concentrațiilor de gaze cu efect de seră.Unele părți ale sistemului climatic, cum ar fi oceanele și capacele
de gheață, răspund mai încet ca reacție la forțările climatice, în timp ce altele răspund mai repede. Există,
de asemenea, factori de prag cheie care, atunci când sunt depășiți, pot produce schimbări
rapide.Mecanismele interne de forțare sunt procese naturale din cadrul sistemului climatic propriu-zis
(de exemplu, circulația termohalină). Mecanismele externe de forțare pot fi fie naturale (de exemplu,
schimbări în activitatea solară, orbita pământului, erupțiile vulcanice) sau antropice (de exemplu, emisii
crescute de gaze cu efect de seră și praf).
 Consecinţele schimbărilor climatice

Chiar şi o presupusă schimbare minimă a climei în secolul XXI se pare a fi

semnificativă şi distructivă. Estimările schimbărilor viitoare sunt de un larg
diapazon. Temperatura globală poate creşte de la 1.4 până la 5.8°C; nivelul mării
poate să se ridice de la 9 la 88cm. Aceasta reflectă complexitatea, interdependenţa şi
sensibilitatea sistemelor naturale care formează clima.

Nivelele mării au crescut deja cu 10 până la 20cm în comparaţie cu nivelele preindustriale şi se

aşteaptă o creştere în continuare. Un viitor cu furtuni şi inundaţii de proporţii de-a lungul
coastelor dens populate este probabil, fiind o combinaţie deloc încurajatoare chiar şi în cazul
prognozelor care utilizează scenarii de schimbări climatice minime. Deşi efectele regionale şi
locale pot varia mult, în majoritatea regiunilor tropicale şi sub-tropicale se aşteaptă o reducere
generală a recoltelor de culturi agricole.Majoritatea speciilor periclitate – în jur de 25% de
mamifere şi 12% de păsări – pot să dispară în următoarele câteva decenii, dat fiind faptul că
condiţiile mai calde produc schimbări în păduri şi zone umede de care depind acestea, iar
activitatea umană blochează migrarea acestora în alte părţi.
 Relaţie om-natură

Zilnic, prin activitățile sale cotidiene, omul afectează mediul în care

trăiește. Drept urmare, se modifică semnificativ elementele vitale
fără de care omul n-ar putea exista: apa, aerul, solul, pădurile.
a) Influența omului asupra apei
b) Influența omului asupra aerului
c) Omul și pădurea
 Influența omului asupra apei
Astăzi, apa este tot mai intens poluată, ca rezultat a tuturor
activităților umane. Principalele surse de poluare sunt cele de
ordin menajer, industrial și agricol.

Cauzele poluării apelor:

• Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici și uzine
• Scurgeri de la rezervoare de depozitare și conducte de
transport subterane
•Pesticidele și ierbicidele folosite în lucrările agricole
•Îngrășămintele chimice
 Influența omului asupra aerului
Învelișul de aer al planetei este stratul de atmosferă și este una dintre condițile de
bază ale vieții pe Terra.

Principalele surse de poluare a aerului atmosferic sunt instalațiile și

mijloacele de transport, poluanții de la uzinile metalurgice și cele chimice,
gospodăriile casnice. O problemă a aerului este și cea a degradării stratului
de ozon. Procesul de distrugere a stratului de ozon este determinat în
special de producția de substanțe chimice industriale. Distrugerea acestui
strat afectează, în mod direct, populația prin provocarea diferitor maladii,
influențează plantele și animalele, prin dezvoltarea anormală a unor
organisme.
 Omul și pădurea
Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de
diverse, asezate în mai multe straturi, ca și fauna și flora pe care
o găzduiesc. Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în
economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea
echilibrului ecologic sunt greu de evaluat.

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate în mai

multe straturi, ca și fauna și flora pe care o găzduiesc. Pădurea e o bogăţie naturală, al
cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului
ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rând, pădurea a fost (şi mai continuă să fie)
privită doar ca o sursă de materii prime. În prezent, din cauza omului, cele mai mari
păduri ale lumii sunt în pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost
distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire
nu va fi încetinită
 Schimbări climatice în Republica Moldova

Efectele schimbărilor climatice în Republica Moldova se

resimt în primul rând prin reducerea cantităţii de apă din
sursele de suprafaţă, cele freatice, precum şi cantității de
precipitaţii. Periodicitatea anilor secetoşi devine tot mai
frecventă, iar populaţia în mod direct observă şi resimte lipsa
apei.

Lipsa precipitațiilor defavorizează și starea apelor de suprafață

din țară, râurile și izvoarele seacă, iar nivelul de scăzut de apă
cauzează alte probleme la nivel național. Sunt frecvente secetele,
vara temperaturile sunt destul de ridicate, iar iarna lipsesc
precipitațiile sub formă de ninsoare, fapt care influențează
culturile agricole.
 Concluzie

În concluzie, pot spune că chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a

emisiilor sunt eficiente, unele schimbări climatice sunt inevitabile. Prin
urmare, trebuie să dezvoltăm şi strategii şi acţiuni de adaptare la
impacturile schimbărilor climatice din Europa şi în special de dincolo de
graniţele acesteia, deoarece ţările mai puţin dezvoltate sunt printre cele
mai vulnerabile, având cea mai redusă capacitate financiară şi tehnică de
adaptare.