Chimia nemetalelor – seminar/laborator

2020-2021, sem. II

Echilibre de oxido-reducere
Grupa VII A

Lector univ. dr. Daniela Dascălu

 Noțiuni generale

• Reacțiile redox sunt reacții chimice în care

atomii aparținând unor specii chimice își
modifică starea de oxidare.

• Au loc cu schimb de e de la o specie chimică

la alta, de la agentul reducător la agentul
oxidant și presupun existența a două cupluri
redox conjugate.
 miniTest
Mentimeter
 Noțiuni generale

Agentul Agentul
reducăto oxidant
r suferă suferă un
un proces de
proces reducere
de
oxidare

Schimbul de e se realizează de la agentul reducător cel mai

tare de la un cuplu redox spre agentul oxidant cel mai tare
de la celălalt cuplu redox.
 Noțiuni generale

• Agentul oxidant este specia chimică care într-o

reacție redox, suferă un proces de reducere 
cere electroni, acceptă e  își micșorează S.O.
• Agentul oxidant  S.O.Mare

• Agentul reducător este specia chimică care într-o

reacție redox, suferă un proces de oxidare – dă
electroni, cedează e  își mărește S.O.
• Agentul reducător  S.O.mică
Reguli de scriere a cuplurilor redox în funcție de mediul de reacție

I. În mediu acid (m.a.)

 
2H+ + O2-  H2O
din mediu din oxidant
 
Exemple de compuși ai manganului la diferite stări de oxidare și rolul lor în reacțiile
redox:
S.O.Mare (S.O.Maximă)

(+7) (+4)
MnO4 agent oxidant  se reduce la MnO2 sau Mn2+

S.O.Intermediară

(+4)
MnO2  agent oxidant  se reduce la Mn2+
(+7)

 agent reducător  se oxidează la MnO4

Obs. MnO2 este unul dintre cei mai slabi oxizi (piroluzită)
Reguli de scriere a cuplurilor redox în funcție de mediul de reacție

I. În mediu acid (m.a.)

 
S.O.mică
(+4) (+7)
Mn2+  agent reducător  se oxidează la MnO2 sau MnO4

Exemple de cupluri conjugate redox în mediu acid

(+7) (+4)
  +
MnO4 + 3e + 4H ⇄ MnO2 + 2H2O

(+7)
MnO4 + 5e + 8H+ ⇄ Mn2+ + 4H2O
(+4)
MnO2 + 2e + 4H+ ⇄ Mn2+ + 2H2O
 Reguli de scriere a cuplurilor redox în mediu acid

1. Se scriu oxidantul în partea stângă a semnului de echilibru și reducătorul

în partea dreaptă a acestuia.
2. Se scriu e și H+ în partea stângă alături de oxidant, iar H2O în partea
dreaptă alături de reducător.
3. Se stabilește numărul de electroni schimbați (coeficientul e) având în
vedere sările de oxidare din oxidant și din reducător.
4. Se stabilește coeficientul apei ca fiind egal cu diferența dintre numărul
de atomi de oxigen ai formei oxidate și numărul de atomi de oxigen ai
formei reduse.
5. Se stabilește coeficientul protonilor din bilanțul de materiale.
6. Se verifică dacă s-a scris bine cuplul făcând bilanțul de sarcini.
Reguli de scriere a cuplurilor redox în funcție de mediul de reacție

I. În mediu bazic (m.b.)

 
Exemple de compuși ai manganului la diferite stări de oxidare și rolul lor în
reacțiile redox:

S.O.Mare (S.O.Maximă)

(+7) (+6) (+4) (+2)

MnO4  agent oxidant  se reduce la MnO4 sau MnO2 sau Mn(OH)2
 2

S.O.Intermediară

(+4) (+2)
MnO2  agent oxidant  se reduce la Mn(OH)2
(+6)
 agent reducător  se oxidează la MnO42

S.O.mică
(+4) (+7)
Mn  agent reducător  se oxidează la MnO2 sau MnO4
2+
Reguli de scriere a cuplurilor redox în funcție de mediul de reacție

Exemple de cupluri conjugate redox în mediu bazic

(+7) (+6)
MnO4 + e + H2O ⇄ MnO42 + HO cuplu atipic

(O2 + HOH  2HO)

(+7) (+4)
MnO4 + 3e + 2H2O ⇄ MnO2 + 4HO

(+6) (+2)
MnO42 + 4e + 4H2O ⇄ Mn(OH)2 + 6HO

!!!

MnO42 + 4e + 2H2O ⇄ Mn(OH)2 + 4HO (nu se egalează după regulă)

(+4) (+2)
MnO2 + 2e + 2H2O ⇄ Mn(OH)2 + 2HO

!!!

 NO3 se reduce la NH3 în m.b.

(+5) (-3)
NO3 + 8e + 6H2O ⇄ NH3 + 9HO
 
 Reguli de scriere a cuplurilor redox în mediu bazic

1. Se scriu oxidantul în partea stângă a semnului de echilibru și

reducătorul în partea dreaptă.
2. Se scriu electronii și apa în stânga alături de oxidant, iar ionii HO 
în dreapta alături de reducător.
3. Se stabilește coeficientul electronilor având în vedere S.O. din
oxidant și reducător.
4. Se stabilește coeficientul apei ca fiind egal cu diferența de atomi
dintre forma oxidată și cea redusă.
5. Se stabilește coeficientul pentru HO din bilanțul de materiale.
6. Se face bilanțul de sarcini pentru a verifica sarcina cuplului.
Reguli de scriere a cuplurilor redox în mediu bazic (cupluri atipice)

Obs. În mediu bazic sunt destule cupluri care se nu se pot scrie

după această regulă pentru că mecanismul de desfășurare este puțin
diferit. Sunt așa numitele cupluri atipice pentru care regula de
scriere este următoarea:
 
1. Se scriu oxidantul în stânga și reducătorul în dreapta semnului de
echilibru.
2. Se scriu electronii și apa în stânga alături de oxidant și anionii
HO în dreapta alături de reducător.
3. Se stabilesc coeficienții electronilor ținând cont de S.O. din
oxidant și reducător.
4. Se stabilește coeficientul anionilor HO din bilanțul de sarcini.
5. Se stabilește coeficientul H2O din bilanțul de materiale.
 (-1)
Aplicații 0
1. În reacția: 2NaBr + Cl2  2NaCl+ Br2, ionul bromură:
a)este redus,
b)este agent oxidant,
c)este agent reducător,
d)pierde electronii.
2. Care din următoarele reacții nu este o reacție redox?
0 (+1)(-1) (+2)(-1) 0
e) Zn + 2HCl  ZnCl2 + H2, r. redox
(+1)(+5)(-2) (+1)(-1) (+1)(-1) (+1)(+5)(-2)
b) AgNO3 + HCl  AgCl  + HNO3, nu e r. redox
0 0 (+1)(-1)
f) H2 + Cl2  2HCl, r. redox
(+1)(-1) 0 (+1)(-1) 0
g) 2NaI + Cl2  2NaCl + I2 . r. redox
3. Una din următoarele substanțe funcționează ca agent reducător:
(+1)(-2)
h) H2S,
(+3)(+6)(-2)
i) Fe2(SO4)3,
(+4)(-1)
j) SnCl4,
0
 Potențialul redox

Pentru a determina cele mai puternice specii se folosește potențialul standard (normal) de
oxido-reducere.
Diferența de potențial dintre potențialul unui electrod standard și potențialul electrodului
normal de hidrogen este numită potențial standard de electrod și poate fi determinată
experimental. Se notează cu E0.
Relația lui Nernst – expresie matematică care redă potențialul de electrod în fucție de
concentrația speciilor:
a) Cupluri care nu implică mediul de reacție:
aOx + ne Red

Dacă E0 este mare, oxidantul din cuplu este tare și reducătorul din cuplu este slab, iar dacă
E0 este mic, oxidantul din cuplu este slab și reducătorul este puternic.
Exemplu:
Fe3+ + 1e Fe2+
 
 Potențialul redox
a) Cupluri cu funcționare în mediu acid:
aOx + ne + mH+ Red + m/2H2O
 

 
b) Cupluri cu funcționare în mediu bazic:
aOx + ne + m/2H2O Red + mHO

Teoretic, pentru ca o reacție redox să se desfășoare cu o viteză acceptabilă, este

nevoie ca diferența de potențial (forța motoare a reacției) să fie
.
Practic, pentru ca o reacție redox să se desfășoare în bune condiții .
În practică pot să modific condițiile de reacție (să pun reactant în exces sau să
modific pH-ul) astfel încât reacția să aibă loc chiar dacă condiția nu este satisfăcută.
 Starea de oxidare -1 a halogenilor (E-)

S.O. minimă  agent reducător

HF F
HCl Cl caracterul reducător 
HBr Br
HI I

În concluzie, I este cea mai reducătoare specie din seria

halogenurilor.
 Starea de oxidare -1 a halogenilor (E-)

agent oxidant oxidant reducător

/agent puternic slab
reducător
1 1
𝐹 + 1e F 𝐸10 = 2,87 𝑉
𝐹2 /𝐹 − 2 2
2
1 1
𝐶𝑙2 /𝐶𝑙 − 2
𝐶𝑙2 + 1e Cl 𝐸20 = 1,36 𝑉
2
1 1
𝐵𝑟2 /𝐵𝑟 − 𝐵𝑟2 + 1e Br 𝐸30 = 1,09 𝑉
2 2

1 1
𝐼2 /𝐼− 𝐼+ 1e I
2 2 2 𝐸40 = 0,53 𝑉
oxidant reducător
slab puternic

Speciile halogenilor la S.O. = -1 (halogenurile) sunt specii reducătoare în

exclusivitate deoarece -1 este starea de oxidare minimă pentru halogeni.
 A. Oxidant posibil pentru halogenuri este anionul permanganat

KMnO4 (MnO4; S.O. = +7 pentru mangan este o stare de oxidare maximă)

(+7)
MnO4 + 5e + 8H+ Mn2+ + 4H2O
 
(+7) (+4)
MnO4 + 3e + 4H MnO2 + 2H2O
  +

 
Să se stabilească care reacție este posibilă:
a) F + MnO4
b) Cl + MnO4
c) Br + MnO4
d) I + MnO4
 
e) F + MnO4 1/2F2 + Mn2+
red 1 ox 2 ox 1 red 2

E01 red (1/2F2/F) = 2,87 V

E02 ox (MnO4/Mn2+) = 1,52 V
Dacă considerăm MnO4 oxidant și F reducător este nevoie ca E02 ox
 R. NU ARE LOC
 A. Oxidant pentru halogenuri - anionul permanganat

b) Cl + MnO4 1/2Cl2 + Mn2+

Red 1 Ox 2 Ox 1 Red 2

E0 (1/2Cl2/Cl) = 1,36 V
E0 (MnO4/Mn2+) = 1,52 V (E02 ox
Dacă considerăm MnO4 oxidant și Cl reducător

1/2Cl2 + 1e Cl /*5 E0red (1/2Cl2/Cl) = 1,36 V

MnO4 + 5e + 8H+ Mn2+ + 4H2O E0ox (MnO4/Mn2+) = 1,52 V

5Cl + MnO4 + 8H+ 5/2Cl2 + Mn2+ + 2H2O

violet incolor
5KCl + KMnO4 + 4H2SO4 (dil)  5/2 Cl2 + MnSO4 + 4H2O + 3K2SO4
 
reprezintă forța motoare care face ca reacția să aibă loc. Cu cât este mai mare, adică
mai mare și E0red mai mic, cu atât reacția decurge mai bine.
 A. Oxidant pentru halogenuri - anionul permanganat

1/2Cl2 + 1e Cl /*3

MnO4 + 5e + 8H+ Mn2+ + 4H2O

5Cl + MnO4 + 8H+ 5/2Cl2 + Mn2+ + 2H2O

violet incolor
5KCl + KMnO4 + 4H2SO4 (dil)  5/2 Cl2 + MnSO4 + 4H2O + 3K2SO4
se poate  modifica dacă modific cantitatea de reactant sau dacă modific pH-ul
mediului.
=

Dacă din r. Rezultă o S.O. = 0 (metal, gaz sau pp), prin convenție conc. este 1 M.
− 1

𝐸 𝑜𝑥 = 𝐸 +
0,059
𝑙𝑔
[ 𝑀𝑛𝑂0 4 ]
5 ¿¿¿
Concluzii:
Tăria oxidantă crește prin creșterea concentrației MnO4 și scăderea pH-ului, iar tăria
reducătoare crește la creșterea concentrației reducătorului și mărirea pH-ului.
Orice oxidant este mai tare cu cât este mai concentrat și mediul este mai acid și orice
reducător este cu atat mai tare cu cât este mai concentrat și mediul este mai bazic
 A. Oxidant posibil pentru halogenuri este anionul permanganat

b) Cl + MnO4 1/2Cl2 + MnO2

Red 1 Ox 2 Ox 1 Red 2

Dacă reducerea MnO4

1/2Cl2 + 1e Cl /*3 E0red (1/2Cl2/Cl) = 1,36 V

MnO4 + 3e + 4H+ MnO2 + 2H2O

3Cl + MnO4 + 4H+ 3/2Cl2 + MnO2  + 2H2O

violet pp brun
3KCl + KMnO4 + 2H2SO4 (dil)  3/2 Cl2 + MnO2 ↓ + 2H2O + 2K2SO4
 
Deoarece, prin precipitare, dioxidul de mangan (IV) părăseşte sistemul, echilibrul se deplasează
spre dreapta şi reacţia decurge cu randamente bune, deşi diferenţa de potenţial are o valoare destul de
mică (0,33 V).
 A. Oxidant pentru halogenuri - anionul permanganat
c) Și d) Br sau I  cu MnO4 
0
1/2E2 + 1e E
 
/*5 𝐸0
❑ ¿ 𝐸 ❑ ¿

MnO4 + 5e + 8H+ Mn2+ + 4H2O E0ox (MnO4/Mn2+) =

5E + MnO4 + 8H+ 5/2E2 + Mn2+ + 2H2O
1,52
V
V
violet incolor
E = Br, I

5KE + KMnO4 + 4H2SO4 (dil)  5/2 E2 + MnSO4 + 4H2O + 3K2SO4

 

Anionii Br - şi I - reduc permanganatul la cationul manganului divalent.

 B. Oxidant posibil pentru halogenuri este anionul dicromat.

Aplicații în vederea realizării unor experimente de laborator

(+6)
Cr2O72 + 6e + 14H+ 2Cr3+ + 7H2O
 
Să se stabilească care reacție este posibilă:
a) F + Cr2O72


b) Cl + Cr2O72
c) Br + Cr2O72
d) I + Cr2O72
agent oxidant oxidant reducător
/agent puternic slab
reducător
1 −
1
𝐹 + 1e
F 𝐸10 = 2,87 𝑉
𝐹2 /𝐹 2 2
2
1 1
𝐶𝑙2 /𝐶𝑙 − 2
𝐶𝑙2 + 1e Cl 𝐸20 = 1,36 𝑉
2
1 1
𝐵𝑟2 /𝐵𝑟 − 𝐵𝑟2 + 1e
Br 𝐸30 = 1,09 𝑉
2 2

1 1 
𝐼2 /𝐼− 𝐼2 + 1e I
2 2 𝐸40 = 0,53 𝑉
oxidant reducător
slab puternic
 Experiment de laborator

https://www.youtube.com/watch?v=jUec8b3qJfo
5KI + KMnO4 + 4H2SO4 (dil)  5/2 I2 + MnSO4 + 4H2O + 3K2SO4

Test de verificare a activitatii

experimentale

Mentimeter

Discuții și concluzii

Utilizările iodului
 Starea de agregare a iodului

I2 solid I2 solid care

sublimează Vapori de I2