Sunteți pe pagina 1din 49

Sistemul respirator

Sindromul cavitar
Sindromul mediastinal

Ludmila Condrațchi
d.m., conferenţiar universitar
Definiţie:
 Sindromul cavitar (S.C.) - proces
distructiv al parenchimului
pulmonar, cu formarea unei
cavităţi, cu expresie clinică,
radiologică, anatomo- patologică şi
evident etiologică.

 Deosebim :
1. abces pulmonar
2. cavernă pulmonară
Definiţie:
 Abcesul pulmonar (A.P.) – supuraţie
pulmonară circumscrisă într-o
cavitate neoformată, produsă
printr-o inflamaţie acută
netuberculoasă.
 Căile de infectare:
1. sanguină
2. limfatică
3. bronşică
Clasificarea abcesului

I. Modalitatea de apariţie III. După localizare:


-primitiv - lob superior
-secundar (septicemii, - lob inferior
intervenţii - periferic (superficial)
chirurgicale, cauze - central (profund)
toracice locale: IV. După dimensiunea
Cr.pulmonar, corp cavităţii:
străin, traumatism)  Cavitate mică (<2 cm)
 Cavitate medie (<7cm)
II. După evoluţie:
 Cavitate mare (>7cm)
- acut
- cronic
Evoluţia abcesului

 I fază – supuraţie închisă

 II fază – supuraţie deschisă


Tabloul clinic
 Supuraţie închisă = sindromul de
condensare pulmonară (debut brutal,
febră 39-40°, junghi toracic, tuse seacă
sau expectoraţie redusă, freamăt vocal
exagerat, matitate, suflu tubar, posibile
raluri)
 Supuraţie deschisă :
1. vomică
2. sindromul cavitar propriu-zis
(clinic şi radiologic)
Tabloul clinic

 Vomica – evacuarea unei colecţii


mari de spută purulentă, în urma
actului de tuse, apare brusc, la 5-10
zi. Poate fi totală/fracţionată.

 Semn de mare valoare diagnostică


care anunţă deschiderea abcesului
prin lumenul bronşic
Tabloul clinic
Vomarea abcesului
Momentul de vomare duce
al abcesului
la: :
 Accentuarea

Ameliorarea durerii
stăriitoracice
pacientului
 Intensificarea tusei
 Se reduce febra
 Expectoraţie masivă (150,0-300,0)
 Dispar semnele de intoxicaţie
 Intensificarea dispneei
 Se
 normalizează hemodinamica
Anxietate
 Se poate complica prin asfixie şi deces
Tabloul clinic
 Inspecţia - rămânerea în urmă
a hemitoracelui afectat
 Palparea – freamăt vocal
accentuat/freamăt vocal
diminuat
 Percuţia- sunet timpanic cu
nuanţă metalică (d>6-
7cm)/”vas spart”.
Tabloul clinic
 Auscultativ
1. Suflu amforic (d>7cm)
2. Suflu cavernos (d<7cm)
3. Raluri cavernoase
(exudat fluid în caverne)
4. murmur vezicular diminuat
sau lipsa respiraţiei (obstrucţia
bronhului)
Forme clinice
 Abces supraacut- foarte rar, la cei
taraţi (alcoolici, diabetici)

 Abces subacut- frecvent din cauza


tratamentului insuficient

 Abces cu determinare pleurală


sero-fibrinoasă sau purulentă
Forme clinice
 Abces al lob superior- deseori
metastatic, drenează uşor

 Abces al lob mediu- mai rar,


drenează greu, provoacă focare
cronice de pioscleroză

 Abces al lob inferior- însoţit


frecvent de simptome toraco-
abdominale, leziuni bronşectazice
Examenul paraclinic
 Hemograma (leucocitoză cu deviere
spre stânga, neutrofilie, VSH
accelerat)
 Examen biochimic (fibrinogen,
gama-globuline )
 Examenul sputei
-cantitatea şi caracterul (purulent,
fitid, sanguinolent)
- Examen bacteriologic determină
agentul patogen
Examenul paraclinic

 Radiografia-
 I fază-opacitate difuză
(sindrom de condensare
pulmonară)
 II fază-cavitate (focar de
hiperaeraţie pe fon de
opacitate)
Sindromul cavitar

Cavernă (din lat.-cavitate)- excavaţie


ulceroasă, în formă de cavitate într-
un organ parenchimatos, apărută în
urma evacuării conţinutului (masă
cazeoasă,puroi,masă tumorală
ramolită).
NB! caverna nu este obligator de
origine tuberculoasă!
Etiologia

Cavernele pulmonare se pot întâlni în:


 Tbc pulmonară (forma ulcero-cazeoasă)

 Gangrenă pulmonară (astăzi mai rar)


 Sifilis terţiar

 Pneumonie abcedantă
 Carcinom pulmonar primar ulcerat
 Chist hidatic

 Pneumoconioze
 Limfogranulomatom malign

Majoritatea sunt tuberculoase!


Caverna tuberculoasă
Sediul poate fi oriunde, dar mai frecvent în lob
superior (50-55%), iar caverna sifilitică se
dezvoltă preponderent în lobul mediu.
Structura microscopipă a peretelui cavernei:
 Cel din interior-strat din globule de puroi
 Strat format din ţ.embrionar bine vascularizat
 Strat fibros dens

 Stratul din exterior caracterizat prin pneumonie


interstiţială.
Conţinutul poate avea aspect de cazeum, muco-
purulent, verzui, piure de mazăre, cu numeroşi
bacili Koch.
Tabloul clinic

 Starea generală alterată (caşexie,


febră)
 Tuse cavernoasă, cu expectoraţie
neaerată, care cade la fundul apei
 Hemoptizii- poate fi primul simptom
de alertă
De reţinut !

Sindromul cavitar:

 Freamăt vocal exagerat


 Sunet percutor-timpanită
 Suflu amforic sau cavernos
Sindromul mediastinal

Sindromul mediastinal- procese


patologice cu localizare
mediastinală, indiferent de
etiologia lor care realizează un
complex de simptome şi
semne asemănătoare, cu un
polimorfism marcat.
Mediastinul
Mediastinul - spaţiul median
endotoracic, situat între cele 2
regiuni pleuro-pulmonare
delimitate anterior de stern,
posterior de coloana
vertebrală, în jos de diafragm.
Mediastinul conţine un
complex de organe cu funcţii
vitale.
Clasificarea

Linia virtuală care trece posterior de


trahee delimitează mediastinul
anterior de cel posterior.

Cel anterior este divizat în superior şi


inferior prin linia care trece prin
baza inimii.
Mediastinul

 Etajulinferior:
Etajul superior: crosa
cordul aortei, trunchiul
cu pericardul, v.c.inferioară
brahio-cefalic,a.subclavie
 Mediastinul posterior: esofagul,
stângă,aa.pulmonare, aorta
v.c.superioară,
descendentă, venele bronhiile
timusul, traheea, azygos, nn vegi,
principale,
lanţul simpatic, canal toracic, ggl
nn frenici,
limfatici. ggl limfatici
Tabloul clinic
Simptome şi semne care apar precoce,
proprii organului afectat.
 Vocea răguşită,bitonală
 Tusea iritativă,persistentă
 Durere suprascapulară,fixă
 Adenopatie suprascapular
 Turgenscenţa jugulară
 Modificări pupilare
 Disfagie,tahicardie,dispnee

Ele sunt puncte de plecare!


Tabloul clinic

Simptome şi semne de
compresiune. Aceste semne
apar tardiv, datorită laxităţii
ţ.conjunctiv mediastinal. Ele
exprimă extensiunea
procesului şi fenomenele de
iritaţie sau compresiune
1.Manifestări de
compresiune vasculară
Vena cavă superioară: Vena cavă inferioară:

 Cianoza feţei,buzelor  Hepatomegalie


 Turgenscenţa  Ascită
venelor jugulare  Edeme pe gambe
 Edem “în pelerină”  Albuminurie,
hematurie
 Circulaţia colaterală
abdomeno-toracică
2.Manifestări de compresiune
traheo-bronşică

 Tuse seacă, iritativă


 Dispnee
 Stridor inspirator
 Retragere inspiratorie a spaţiilor
intercostale
 Emfizem, atelectazie
3.Manifestări de
compresiune nervoasă
 Nervul vag: dureri anginoase, bradicardie,
vărsături, diaree, bronhospasm
 Nervul frenic: sughiţ, paralizia
diafragmului
 Nervul recurent: voce bitonală, afonie,
spasm glotic
 Nervii intercostali: nevralgie intercostală
 Lanţ ganglionar simpatic: tahicardie,
paloare semifacială, sindrom C.Bernard-
Horner (enoftalie, ptoză palpebrală,
mioză)
4. Compresiunea esofagului

Sindromul esofagian:
 Disfagie

 Durere

 Regurgitare
Afecţiunile M. anteior

Compresiunea v.c.superioare - cianoza feţei, a


buzelor, edem dur “în pelerină”, la nivelul feţei,
gâtului, umerilor, membrelor superioare, stază
cerebrală (cefalee,ameţeli,somnolenţă,tulburări
de vedere), turgenscenţa jugularelor, circulaţia
colaterală la nivelul gâtului,faţa anterioară a
toracelui.

Sindromul de cavă superioară apare atunci când


obstrucţia se realizează repede şi complet.
Compresiunea poate fi intermitentă, dependentă de
poziţia corpului în tumorile mediastinale mobile.
Afecţiunile M. anteior
 Compresiunea  Compresiunea inimii –
a.pulmonare – rară, tulburări de
cianoză exprimată, hemodinamică severe
dispnee, tril în spaţiile (insuficienţa cardiacă),
II-III intercostale stângi aritmii.
şi suflu sistolic cu  Compresiunea nervului
aceeaşi localizare. frenic – sughiţ,
 Compresiunea aortei – hemidiafragm ridicat,
sufluri sistolice cu hipomobil, dispnee,
freamăt, diferenţe de respiraţie superficială.
presiune arterială şi Iritaţia n.frenic- durere
dureri retrosternale de cu iradiere de-a lungul
tip anginos (aortalgii). nervului până în fosa
supraclaviculară şi
umăr.
Sindrom M. mijlociu
Localizarea frecventă a proceselor patologice în
M.mijlociu impune descrierea acestui sindrom.

Sindrom M.mijlociu – compresiunea traheei şi


bronhiilor mari
(tiraj,cornaj,dispnee,atelectazii,congestii
pulmonare) izolată sau asociată cu compresiunea
n.recurent (disfonie,voce bitonală).
Afecţiunile M. posterior
 Esofag=sidrom esofagian: disfagie, durere,
regurgitare
 Vena azygos: hidrotorace drept, circulaţia
colaterală pe peretele lateral sau la baza toracelui.
 Ductul toracic: hidrotorace, edem al toracelui, al
membrului superior stâng şi a membrelor
inferioare, revărsat chilos pleural şi peritoneal
(sindrom Menetrier).
 N.vag, lanţ ganglionar simpatic, nn. intercostali:
bradicardie, vărsături, diaree, tahicardie, s-m
Claude Bernard Horner, nevralgii intercostale.
Important!

În tumorile mediastinale maligne


acestor simptome li se asociază
şi manifestări generale ca: febră,
astenie, trasnpiraţie, scădere
ponderală, inapetenţă până la
anorexie, anemie, alterare
progresivă a stării generale.
Examenul paraclinic
1. Examen radiologic (repetat) -rol decisiv.
 Radioscopia –pulsaţia anevrismelor,
mobilitatea la deglutiţie,
deplasabilitatea procesului.
 Radiografia standard de faţă şi profil
(orto şi clinostatism)
 Tomografii frontale, sagitale, axiale
 Tehnici radiologice cu substanţe de
contrast (esofag baritat,
traheobronhografii)
 Limfografia
Examenul paraclinic
2. Examinări endoscopice cu puncţie biopsie

3. Investigaţii cu radioizotopi (scintigrafia tiroidiană,


cardioscintigrafia)

4. Examinări citobacteriologice ale produselor


prelevate sau examinări biochimice şi serologice
(hemograma, examen histologic splenic,
medular,VSH)

5. Toracotomie exploratorie
Diagnosticul pe etape
 I D-cul de sindrom mediastinal (clinic)
 II D-cul topografic al procesului în mediastinul
anterior, mijlociu, posterior
 III D-cul punctului de plecare al procesului
patologic
 IV Stabilirea naturii procesului:
1. proces tumoral (benign,malign)
2. proces netumoral
3. proces inflamator
Dificultăţi de diagnostic
 Regiunea este greu abordabilă
mijloacelor de investigaţie

 Afecţiunile mediastinale sunt foarte


variate

 În debut tabloul clinic e foarte redus în


simptome

 Într-un spaţiu relativ mic se află un număr


important de organe în strânsă relaţie de
vecinătate – “simptome de împrumut”
Tumorile mediastinului
1. Sarcoamele (cele mai frecvente):
limfosarcom,reticulosarcom
2. Timoamele
3. Tumori neurogene
4. Disembrioame
5. Limfogranulomatoză malignă
6. Limfom gigantofolicular
7. Cancerele gangliomediastinale
metastatice
8. Guşa intratoracică malignizată
9. Tumori conjunctive benigne
Procese netumorale
 Hipertrofia de timus

 Emfizem mediastinal

 Hemomediastinul produs prin rupturi de


anevrisme, traumatisme toracice

 Strumă intratoracică

 Chist hidatic mediastinal


Mediastinitele
Mediastinitele (M.)- inflamaţie acută sau cronică a
ţesutului mediastinal
M. acute pot fi supurative sau nesupurative. Se
produc prin propagarea infecţiei de la diferite
focare. Sunt descrise şi mediastinite
reumatismale sau virale- evoluţie acută,benignă.
Tratament-antibiotice doze mari,extirparea
focarului.
M. cronice- mai des în tuberculoză, sarcoidoză.
Tratamentul vizează - afecţiunile în cadrul cărora
a apărut mediastinita.
Tabloul clinic

Dureri violente în cutia toracică


cu sediul în regiunea
retrosternală, cu caracter:
 Permanent
 Se intensifică la mişcări,
repsiraţie, tuse
 Nu cedează la administrarea
nitraţilor, antalgezicelor

S-ar putea să vă placă și