CEREREA DE TURISM

ECTS
ANUL II
CONF. DR. MARIA TĂTĂRUȘANU
OBIECTIVE:

• Înțelegerea noțiunilor de cerere turistică, producție turistică și consum

• Analiza factorilor de influență aspura cererii de turism
• Elaborarea de studii privind modalități de influențare a cererii de
turism
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CEREREA DE TURISM

• toate elementele care induc şi limitează volumul cererii populaţiei

pentru vacanţă şi călătorii;
• explică de ce populaţia din unele ţări are o înclinaţie mai ridicată
pentru participarea la turism decât alta
• factorii ce determină cererea de turism ≠ motivaţia şi comportamentul
cumpărătorului
 CONCEPTUL DE CERERE TURISTICĂ
• Cererea de turism:

TOTALITATEA PERSOANELOR
CARE DORESC SĂ
ACHIZIȚIONEZE SERVICII DE
TURISM LA UN ANUMIT
MOMENT DAT ori  CONSUMUL TURISTIC:
•  TOTALITATEA PERSOANELOR CARE
Totalitatea persoanelor care ACHIZIȚIONEAZĂ EFECTIV SERVICII
călătoresc sau doresc să TURISTICE
căătorească, utilizând
facilitățile și serviciile turistice  = CEREREA MANIFESTATĂ EFECTIV
la locul în care călătoresc.
 ABORDĂRI

• CEREREA EFECTIVĂ: • CEREREA POTENȚIALĂ:

TOTALITATEA PERSOANELOR
TOTALITATEA PERSOANELOR
CARE CĂLĂTORESC LA UN
MOMENT DAT; CARE AR CĂLĂTORI DACĂ AR
FI MOTIVATE;
• CEREREA AMÂNATĂ
• PERSOANELE CARE DORESC SĂ , • CEREREA SUPRIMATĂ:
DAR CARE, DIN ANUMITE MOTIVE
PERSONALE SAU DATORITĂ • PERSOANELE CARE NU
LIPSEI OFERTEI, NU PARTICIPĂ LA DORESC SĂ CĂLĂTOREASCĂ;
TURISM LA UN MOMENT DAT
PROPENSITATEA PENTRU
CĂLĂTORIE
ÎNCLINAȚIE RIDICATĂ CĂTRE
CĂLĂTORIE
Educație superioară
Conștientizare înaltă
Venituri mai mari
Proprietar de mașină
Facilități mai bune de călătorie
Rată bună de schimb
Distanțe mai mici față de locuri de
călătorie
ÎNSCLINAȚIE SCĂZUTĂ CĂTRE
CĂLĂTORIE
Nivel scăzut al educației
Conștinetizare scăzută
Venituri mici
Nu dețin mașini în proprietate
Faiclități reduse de călătorie
Rată scăzută de schimb
Distanță mare față de locurile de vizitat
ABORDĂRI ALE CERERII DE TURISM

• Economiști: măsurarea cererii sub raport monetar, al încasărilor,

chelutielilor, prețurilor etc;

• Psihologi: abordare sub aspectul motivației, comportamentului,

personalității, mediului

• Geografii: cererea bazată pe granițe geografice, demografice.

 CONCEPTE COMPLEMENTARE:

• motivaţia turistică= factorii interni care

acţionează asupra indivizilor, exprimaţi sub
forma nevoilor, dorinţelor care influenţează
alegerile pentru turism

• comportamentul consumatorului = de ce şi
cum aleg consumatorii destinaţiile de vacanţă,
modul în care procesele psihologice interne
influenţează indivizii în alegerea dintre diferitele
destinaţii şi tipuri de produse

Sursa: http://www.tion.ro/top-25-cele-mai-populare-destin
turistice-din-lume/1544263
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CEREREA DE TURISM

• factori economici
• preţuri comparative
• factori demografici
• factori geografici
• atitudini socio-culturale faţă de turism
• mobilitatea
• guvernul / legislaţia
• comunicaţiile media
• tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
• oferta de produse şi volumul ei
1. FACTORII ECONOMICI

• A. Venitul populaţiei
-venitul pe care în are la dispoziţie populaţia pentru a-l cheltui în
turism
1990:
- 30 de ţări generau 90% din cererea de turism la nivel mondial,
- primele 10 ţări deţineau cca 2/3 din cheltuielile turistice la nivel
Mondial
- 2018: China deținea 1/5 din totalitatea turiștilor care vizitează
ale țări;
1. FACTORII ECONOMICI

• Venitul populaţiei – măsurat prin:

- produsul intern brut / locuitor,
- venitul personal
- venitul disponibil
- venitul suplimentar (venitul care rămâne după ce au fost
scăzute toate cheltuielile necesare – cel mai adecvat, însă
nu există date pentru a-l măsura (ex: creşterea benzinei –
presiune asupra v.s., la fel ca şi turismul)
1. FACTORII ECONOMICI

• elasticitatea venitului = modificarea relativă a cererii de tursim la o

modificare relativă a venitului
• turismul emiţător: venitul creşte cu 1 procent, cererea de turism
creşte cu mai mult de 1 procent.
 1. FACTORII ECONOMICI
• B. timpul disponibil
• - bogăţia în bani / lipsa timpului şi bogăţia în timp /
sărăcia în bani
- economiile dezvoltate: patru până la şase concedii
plătite pe an angajaţilor; vârsta de pensionare
- tendinţa de creştere a cererii de turism (în special
a celei de-a doua vacanţe)
- în ultimii anii, utilitatea marginală a scăzut
- economiile în curs de dezvoltare: element
important (ex.: China)
 NUMĂRUL ZILELOR DE
CONCEDIU
Țara Nr mediu al zilelor libere
Finlanda 44
Lituania 40
Italia 42
Franța 40
Germania 35
Brazilia 34
UK 28
Canada 26
Coreea, Japonia 25
US 13
Bulgaria 32
România 28
Sursa: Mercer Human Resource Consulting,
 1. FACTORII ECONOMICI
• C. Preţul
• C.1. elasticitatea (clasică) în funcţie de preţ (-1): când preţul unui produs
turistic pentru o destinaţie creşte cu un procent, cererea pentru acea destinaţie
scade cu aproximativ un procent.
• elasticitatea încrucişată = dependenţa cererii de turism de preţul unui produs
concurent sau complementar (ex: o nouă maşină etc)
1. FACTORII ECONOMICI

• elasticitatea încrucişată = răspunsul cererii pentru un bun la

schimbările în preţul unui alt bun. Ex: creşterea preţului cu 10% în
Spania poate duce la creşterea cererii pentru un produs similar din
Italia cu 7% (elasticitatea încrucişată este de 0.7).
• C.2. rata de schimb valutar între monedele ţărilor
 2. FACTORII DEMOGRAFICI
• volumul sau mărimea şi creşterea populaţiei în
pieţele generatoare de turism.
• îmbătrânirea populaţiei
– Oportunităţi: un nou segment al pieţei turistice (segment dispunând de banii şi
timpul necesare pentru a călători, având şi experienţă în domeniul vacanţelor)
– Ameninţări: declinul unor segmente ale pieţei
• mărimea familiilor
• Divorţurile
• Stadiul ciclului de viață al familiei
3. FACTORI GEOGRAFICI

• Middleton (2001): clima, urbanizarea etc sunt puţin

importanţi; în viitorul apropiat oraşele şi metropolele
vor reprezenta magneţi pentru şederea modernă şi
turismul de o zi.
• Oraşele mari - generatoare de turişti (care merg la
mare, parcuri tematice, etc) la distanţe accesibile;
- atractive pentru turişti prin moştenirea
culturală pe care o au (Praga, St Petersburg, Paris,
Barcelona) şi atrag milioane de vizitatori anual.
 4. FACTORII SOCIO-
CULTURALI
• locuitorii din ţările nordice consideră că şederea pe plajele însorite are efecte
terapeutice
• oamenii de ştiinţă - efectele nocive ale expunerii la soare pentru perioade
mari de timp
• rezultatul - schimbarea modelului de vacanţă al multor oameni sau cel puţin
comportamentul turiştilor faţă de destinaţiile de vacanţă însorite.
 GUVERNUL / LEGISLAŢIA

• Intervenţiile statului ce privesc turismul- domenii:

– garantarea concurenţei oneste între competitori
– protecţia consumatorului
– programul şcolilor
– formalităţile la frontieră pentru călătorii internaţionali (ex: Acordul Schegen)
– mediul şi dezvoltarea durabilă
• reglementările în domeniul transportului, tour-
operatorilor
COMUNICAŢIILE MASS-MEDIA

• - TV
• - DVD-uri
• - Radio
• - internetul
• - ziare, reviste, ghiduri
FACTORI CE ȚIN DE
DESTINAȚIA TURISTICĂ
• Imaginea: organică și indusă
• Promovarea: canale de promovare, conștientizarea, afaceirle
• Tehnologia și dezvoltarea
• Tehnologiile de comunicații
• Nivelul de dezvoltare
• Credibilitatea
• Sănătatea și securitatea
• Atracțiile și evenimentele
• Calitatea produsului turistic
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• A. Globalizarea - trei elemente:
- factorul geografic : „mondializarea” turismului sau
extinderea lui la nivel global (care acoperă călătoria
intra şi inter-regională); convergenţă a gusturilor la
nivel mondial, a preferinţelor privind produsele şi
stilul de viaţă;
- creşterea standarizării şi omogenizării pieţelor (un
trend spre preferinţe similare ale clienţilor din întreaga
lume)
- existenţa unor practici internaţionale similare, ca
sistemele de distribuţie, marketing, dezvoltarea
producţiei
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• creşterea fluxurilor inter-regionale, însă modul în care vor fi
împărţite duc la inegalităţi foarte mari. Astfe, unele regiuni vor fi
primitoare de turişti cu o rată în creştere a numărului sosirilor, pe când
altele – cu o rată în scădere, conform previziunilor WTO (1998),
prezentate în tabelul de mai jos.
CREŞTEREA FLUXURILOR SOSIRILOR DE TURIŞTI PE
REGIUNI, ÎN ANII 1995 ŞI 2020

Regiuni 1995 2020

Africa 42 36
Americile 23 38
Asia de Est şi Pacificul 21 17
Europa 12 15
Orientul Mijlociu 58 63
Asia de Sud 76 86
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• B. fragmentarea concediilor anuale
• C. atenţia crescută la mediu şi creşterea rolului eco-turismului
• - oportunităţi ţărilor în curs de dezvoltare
• - unele destinaţii sau regiuni au cazut deja victime supra-dezvoltării şi
sunt refuzate, ca urmare, de către turişti, ca o consecinţă a acestei
mutaţii.
 TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• D. Schimbarea valorilor oamenilor
Aspecte:
- importanţa acordată naturii
- căutarea realului şi autenticului de către oameni
- creşterea rolul individualizării : un consumator –
inlocuit cu “acest” consumator
- moda turismului pentru soare a devenit fadă –
NEVOIA de turism “SOARE PLUS” (soare plus
natură, plus pescuit, plus spa)
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• - căutarea a ceva diferit: călătorii doresc să experimenteze ceea ce nu
a fost experimentat, să vadă ceea ce nu a fost văzut, să-şi creeze
impresii despre noi culturi şi un nou orizont.
 TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• E. Schimbările în stilul de viaţă

• Epoca industrială: populaţia „trăia pentru a munci”

• dar după două decenii - „muncea pentru a trăi”.
• motivaţiile pentru a călători: de la „recuperare,
odihnă, lipsit de probleme”, la „experimentarea a ceva
diferit, distracţie, schimbare, a fi activ”
• Stilul de viaţă „sănătos” - o altă tendinţă
TENDINȚE ALE CERERII
TURISTICE
• Motivaţiile pentru a călători s-au schimbat, de la „recuperare, odihnă,
lipsit de probleme”, la „experimentarea a ceva diferit, distracţie,
schimbare, a fi activ”. Astăzi, se manifestă cea de-a treia fază, descrisă
ca dorinţa de a experimenta „o nouă unitate a vieţii de zi cu zi”. În
această fază polaritatea muncă – timp liber a fost redusă.
•
TENDINȚE ALE CERERII
TURISTICE
• Motivaţiile de vacanţă ale acestui grup includ:
– a-şi lărgi orizonturile
– a învăţa ceva nou
– a încuraja introspecţia şi comunicarea cu alţi oameni
– a descoperi lucrui simpler în viaţă şi în natură
– a fi creativ şi deschis
– a experimenta şi a-şi asuma riscuri.
TENDINŢE ALE CERERII TURISTICE
• F. Mai mulţi turişti independenţi, ca o
contrapondere la turismul de masă
Turismul fordian Noua generatie a
turismului
Soare Motivaţii complexe
„Masificare” Individualism
Lipsa criteriilor proprii Aşteptări ridicate
ale turiştilor
Pieţe nediferenţiate Pieţe diferenţiate
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• G. Noi tipuri de vacanţe

• creşterea interesului pentru concedii destinate

sportului sau altor hobby-uri;
• turismul urban;
• natură, sănătate,
• cultură,
• aventură şi limbaj de vacanţă; a doua locuinţă etc.
• elemente: divertisment, emoţie şi educaţie.
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• H. Creşterea calităţii cerute de către consumatori
• Atracţia pentru viaţa la ţară, vacanţe liniştite, cele care acordă
atenţie mediului şi sănătăţii, vizitele în oraşele culturale = tendinţele
dominante în ceea ce priveşte turismul.

• I. Vacanţieri mai experimentaţi şi mai educaţi

TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• Turişti mai experimentaţi:
• - o creştere a cererii pentru varietate
• - a dorinţă mai mare de comunicare şi atenţie personală în timpul
vacanţei
• - nevoia unei varietăţi mai mari şi posibilitatea de a alege
• - mai multă activitate şi aventură.
• J. Turişti mult mai flexibili
TENDINȚE ALE TURISMULUI
-STUDIU SUA -
• 1. creșterea continuă a cererii turtistice (4-5% anual)
• 2. Lipsa timpului liber: more to do-less time to do it (80% dintre
bărbați, 60% dintre femeile americane muncesc mai mult de 40
ore/săptămână)
• 3. scăderea încrederii și luarea cu dificultate a deciziilor de consum (o
scădere la 100 în 1985 la 58 în 2010; maxim 144.7 în 2000)
TENDINȚE ALE TURISMULUI

• 4. Costul petrolului
• 5. Frustrarea cu privire la raportul preț - calitate globală a vacanței
• 6. Internetul – sursa principală în planificarea călătoriilor și
achiziționarea de vacanțe
7. Călătoriile de afaceri – creștere redusă și atenția la volumul
cheltuielilor (videoconferințe+teleconferințe)
TENDINȚE ALE TURISMULUI

• 8. Geoturism: turismul care susține sau mărește caracterul geografic al

destinației
• - turismul rural, istoric, cultural (bazat pe resurse naturale)
• 9. Problema generațiilor

• A. Generația tăcută/Maturii:
• creșterea nr persoanelor de peste 65 ani: mai puține cheltuieli, valoare,
lux, împlinire, confort
 TENDINȚE ALE TURISMULUI
• Generația X – retragerea
• Generația Y: sclavii screen-ului
• Tind să rămână acasă, preferă să ăși petreacă timpul cu
electronicele
• Mai mulți tinerii călătoresc mai mult, preferă vacanțe
mai scumpe, utilizează noile tehnologii, noi experiențe
• Generația M – multitasking and mobile
• Au crescut cu ipod, telefoane mobile, mesaje text;
doresc să reinventeze călătoria
TENDINȚE ALE TURISMULUI

• 9. – orientare spre facilități

• - comunicarea – planifică instant experiențele, caută ”ceva de făcut”
• 10. Călătorii în scopul reunirilor de familie
• 11. Călătorii în scop sportiv ale tinerilor

• Turism spațial
• https://www.youtube.com/watch?v=w6J7FteaW2Q

• Sursa: Nejdet Delener, Current trends in the global tourism industry. Evidence from the United States,
http://www.scielo.br/pdf/rap/v44n5/v44n5a06.pdf
 EUROPA IN 2014
• În unele state membre ale UE, peste 50% din numărul total de călătorii
turistice efectuate în 2014 - către destinații din străinătate Luxemburg,
Belgia, Malta și Slovenia (+Elveția). Mai puțin de 10 % dintre călătoriile
efectuate de rezidenții din România, Spania și Portugalia au fost în
străinătate.
• Influențate de mărimea statului, cât și de situarea sa geografică (în ceea
ce privește rezidenții țărilor mai mici și ai celor situate în partea de nord a
Europei, s-a înregistrat o tendință mai accentuată de a călători în
străinătate).
• În anul 2016:
• - media UE: aproximativ 4 călătorii
• - cel putin jumătate dintre cetățieni: măcar o călătorie internă (50,5%
• - cel puțin 1/3 – o călătorie în străinătate (32.5%)
• - cel puțin 1/5 – o călătprie în țară+ 1 călătorie în străinătate (20,4%);
EUROPA

• Cca 61,1 % din populația UE-28 în vârstă de cel puțin 15 ani a

participat la activități de turism în interes personal în 2012 , mai
precis a efectuat cel puțin o călătorie turistică în interes
personal pe parcursul anului. (62,3% în anul 2016)
• diferențe mari între statele membre ale UE, întrucât rata
participării a variat de la 25,1 % în România (date pentru 2013)
la 88,5 % în Finlanda (24% în anul 2016 și, respectiv, 91,4%)
PARTICIPAREA LA TURISM ÎN ȚĂRILE UE
- ANUL 2016-
• Numărul de călătorii efectuate de rezidenții din țările UE în anul 2016
• În patru dintre statele membre, mai mult de 8 din 10 persoane au efectuat măcar o călătorie în scop personal
în anul 2016.
• FINLANDA: 91,4%
• OLANDA: 85,3%
• CEHIA: 80,8%
• În altele, mia puțin de jumătate dintre rezidenți au efectuat o astfel de călătorie:
• România: 24%
• Portugalia: 25,6%
• Bulgaria: 29.8%
• Italia: 41,9%
• Croația: 44%
• Germania+Franța+Marea Britanie au furnizat, împreună, aproape jumătate din nr de uriști europeni
(47,2%)
• Cel mai mult călătoresc în străinătate cetățenii din Luxemburg și Elveția

Exercițiu
• 1. Care credeți că sunt motivele acestei distribuții a nr de călătorii?

Sursa: European Comission,

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tourism_statistics_-_participation_in_touris
m#Tourism_trips_by_EU_resident:_from_91.4.25_in_Finland_to_24.0.25_in_Romania
, accesată în martie 2019;
EXERCIȚIU:
• Comentați distribuția
turiștilor pe vârste și cauze
(graficul alăturat)

• Care credeți că sunt factorii

ce contribuie la creșterea
mobilității cetățenilor
EXERCIȚIU

• Scrieți un eseu cu privire la cererea de turism în spațiu.

• Eseul nu trebuie sa aiba mai mult de 10 randuri!