3.

3 Escherichiozele
Etiologie, epidemiologie, patogenie, anatomie patologică, formele
clinice, tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticul de laborator, diagnosticul
diferenţial, tratamentul.
Toxiinfectiile alimentare
• Toxiinfectiile alimentare (TIA) sunt boi diareice acute plurietiologice, de cauză toxică
sau infecțioasă, apărute după consumul unor alimente contaminate cu
microorganisme sau cu toxinele acestora.
• Elementele comune ale TIA sunt
-Vectorul: alimentul contaminat
-Noțiunea de focar: presența a mai multe cazuri printre cei care au consumat același
aliment.
-Simptomatologie digestivă
Clasificarea TIA în funcție de tipul de contaminare împarte TIA în 2 categorii:
-TIA prin ingestie de toxină bacteriană preformată în aliment
-TIA prin ingestie de germeni care eliberează toxina în intestin.
 Patogenie
Pricipalele etiologii ale TIA și mecanismul de producere
Mecanism secretor Mecanism mixt
(citotoxic+secretor)

Toxină preformată în aliment Toxina eliberată în organism Salmonella spp

(intestin) Shigella spp
Yersinia spp
Stafilococ auriu E coli ET Campylobacter spp
Bacillus cereus – forma E coli EA E. Coli EH
emetizantă Clostridium perfringens
Clostridium botulinum Bacillus cereus forma diareică
Toxiinfecția alimentară cu E. coli
• E. Coli enterotoxigen (ET) și enteroaderent (EA) produce TIA prin
mecanism secretor (toxinic), cu tablou clinic de toxiinfecție alimentară cu:
-Diaree apoasă – de obicei forme clinice ușoare sau medii, cu evoluție
autolimitantă în 2-4 zile.
-Dureri abdominale
-Greață, vărsături
-Afebrilitate sau subfebră
-Prin PCR se pot identifica genele E. Coli care codifică sinteza
enterotoxinelor termolabile și termostabile.
• E coli entero-hemoragică (EH) produce TIA prin mecanism mixt, cu
tablou clinic de colită hemoragică.
-EH produce o toxină shiga-like, similară cu cea produsă de Shigella
dysenteriae care este responsabilă de:
Diaree hemoragică
La copil, diareea se poate complica cu sindrom hemolitico uremic,
serogrupurile de E coli cele mai frecvent implicate fiind O157H7 și
O104H4.
Prin PCR se pot identifica în scaun genele ce codifică toxina shiga-like.
Tratamentul antibiotic în EH este discutabil
• Unele studii sugerează că tratamentul cu ciprofloxacină sau
cotrimoxazol ar putea crește riscul de sindrom hemolitico-uremic
• Alte studii sugerează că azitromicina ar putea avea un efect inhibitor
asupra sintezei de toxină shiga-like.
• În general, antibioticoterapia nu este recomandată.