COSTUL CAPITALULUI SI

POLITICA DE DIVIDENDE
A elaborate : Mantaluta
Adriana
Con 191 fr
 Costul capitalului
Costul capitalului este pretul pe care o intreprindere este gata sa-l plateasca pentru a obtine finantarea necesaraa
activitatii sale.
Managerii intreprinderii trebuie sa cunoasca care va fi costul capitalului si va analiza impactul acestuia in procesul
de alegere a modalitatii de finantare .
Costul capitalului este un cost de oportunitate, determinat de rentabilitatea asteptata de investitori de la alte
investitiila fel de riscante
 Costul capitalului este alcatuit din :
■ Costul capitalului propriu (dividende,
dobanzi)
In general, costul capitalului propriu este mai
mare decat costul capitalului de imprumut, iar
riscul pe care-l implica este si el mai mare.
Costul capitalului reprezinta rata minima de
rentabilitate pe care o companie ar trebui sa o
realizeze pentru a atrage investitiile actionarilor
■ Costul capitalului imprumutat
Sursele proprii de finantare se pot dovedi insuficiente pentru
acoperirea nevoilor globale ale intreprinderii, astfel se recurge la alte
mijloace de finantare precum: imprumuturi bancare pe termen lung
sau scurt, emisiunea de obligatiuni, credite-furnizori.
La baza determinarii costului capitalului imprumutat stau doua
metode:
-metoda exogena (prin negocierea cu potentiali finantatori, in baza
ratelor dobinzilor de pe piaþã practicate la credite cu un risc similar
riscului, in baza ratelor dobanzii efectiv bonificate de catre
intreprinderile din ramura data)
-metoda endogena (costul capitalului imprumutat poate fi estimat prin
metoda randamentului la scadenta)
3. Costul capitalului total se calculeaza ca medie ponderata a
fiecarei surse de capital; costul total al resurselor utilizate pentru
finantarea unei intreprinderi. Obiectivul unei companii este de a
restrange investitiile la acele active care produc o rentabilitate mai
mare decat costul capitalului intrebuintat pentru a finanta acele
investitii
 Politica de dividend
Dividendul reprezintă remnuneraţia cuvenită unei acţiuni în decurs de un an şi este deasemeni o formă de
paticipare a actionarilor la împărţirea profitului societăţii comerciale pe acţiuni. Orice deţinător de acţiuni are
dreptul de a primi dividende din partea societăţii, dar societatea este autorizată să repartizeze dividende cu
respectarea a două condiţii:

• să dispună de suficient profit încât distribuirea dividendelor să nu afecteze substanţa societăţi,să nu decrească
capitalizarea bursieră permanentă a societăţii, iar suma dividendelor să nu depăşească totalul profitului afectat
acestei destinaţii;
• distribuirea dividendelor să nu afecteze lichidităţile financiare ale societăţii
• comerciale pentru a nu pune în pericol siguranţa creditorilor săi ale căror creanţe devin scasente
 Politica dividendelor se referă la decizia de a plăti profitul sub forma dividendelor acţionarilor sau ca
acesta să fie reţinut de întreprindere pentru a fi reinvestit.

Distribuirea dividendelor cu regularitate presupune o politică sănătoasă şi de dorit a oricărei societăţi

comerciale, întrucât se formează un acţionariat fidel, care fiind mulţumit de regularitatea şi de cuantumul
dividendelor primite va avea tendinţa să pastreze acţiunile căzând în ele plasamente avantajoase. Cu toate că
politica de distribuire a dividendelor reduce sursele de autofinanţare, totuşi poate atinge dezideratul strategic de
maximizare a valorii întreprinderii prin âmbogăţirea acţionarilor

Societăţile comerciale nu sunt obligate juridic să distribuie dividende în fiecare an, fapt pentru care ele pot
adopta în anumiţi ani o politică de reducere / suspendare a plăţii dividendelor în favoarea unei politici de
autofinanţare. Când o societate distribuie dividende întocmeşte o declaraţiede dividend, prin care avizează pe
acţionari că urmează să aibă loc o distribuire, stabilind data plăţii şi data până la care se face înregistrarea
acţiunilor. Declaraţia de dividend reprezintă amănuntul formal făcut de către societatea pe acţiuni că urmeză să
distribuie dividende, adică documentul prin care societatea pe acţiuni se obligă să verse valoarea documentelor
delarate.
Factorii care influenţează politica de dividend:
-reglementările juridice (dividendele trebuie să fie plătite din
profituri);
-disponibilitatea numerarului - dividendele pot fi plătite numai în
numerar (dacă nu este numerar se poate apela la împrumuturi);
-necesitatea de a rambursa datoriile;
-restricţii impuse prin contractele de credit;
-posibilitatea accelerării sau amânării proiectelor de investiţii -
permite întreprinderii să-şi respecte cu mai multă uşurinţă proporţia
de dividende stabilită.
-accesul la pieţele de capital - prin emisiunea sau vânzarea de
acţiuni obişnuite;
-capacitatea de a înlocui capitalul împrumutat cu cel propriu;
-controlul financiar;
-impozitele
 Primul dividend
Statutele societăţilor pot prevedea vărsarea unui prim dividend statutar, calculat pe baza uneu fracţiuni din
beneficiul net.

De exemplu :

0 societate are un capital de 4 milioane divizat în 40.000 acţiuni

de 100 u.m.. Un dividend statutar este fixat la 2% ; dacă
beneficiul este de 800.000 u.m., acţionarii vor primi o sumă
globală în valoare de 200.000 u.m. respectiv, 200.000 / 40.000 =
5 u.m. per acţiune.

Cel mai adesea, statutele prevăd un prim dividend necumulativ

în scopul de a proteja rezulltatele viitoare ale societăţii. Astfel
dacă un dividend statutar nu a putut fi vărsat, în totalitate,
partea neplătită nu va putea fi trecută la plată în exerciţiul viitor
Presupune distribuirea drept dividende a unei sume care rămâne
disponibilă după acoperirea nevoilor de finanţat.
–La sfârşitul exerciţiului societatea determină volumul total al resurselor
proprii cât şi al celor asimilate care pot fi mobilizate în exerciţiul
următor, la care se mai adaugă şi împrumuturile de care poate beneficia
plus eventualele creşteri de capital în perioada dată.
Din suma totală se scade valoarea proiectelor ce se doresc a fi finanţate
iar ceea ce rămâne se distribuie sub formă de dividend .

1 . Politica reziduala

Tipuride politicade dividend :

2 . Politica ratei constante - presupune aplicarea de către o firmă, an de an, a unei proporţii fixe a
dividendelor în raport cu beneficiul total.
• Stabilirea unei proporţii constante a dividendelor creează o anumită siguranţă acţionarilor privind
remuneraţia, indiferent de politica de autofinanţare dusă de societate. Această politică nu exclude variaţia
sumei absolute a dividendelor anuală,întrucât acestea depind de masa profitului realizat în fiecare an.

3 . Politica sumei constante presupune obligatia societăţii de acorda drept dividend o sumă fixă
pentru fiecare acţiune deţinută de către acţionar.

• Asigură venituri chiar dacă societatea comercială nu înregistrează beneficii la nivelul anilor anteriori şi
când este necesară apelarea la surse adiţionale. Cele mai multe societăţi se orientează spre o politică de
stabilire a sumei absolute a dividendelor sau a ratei, cu tendinţa de creştere uşoară de la un an la altul.
 Forme de plată a dividendelor:

Dividendele pot fi plătite în numerar sau în natură. Se au în vedere şi posibilităţile plăţii dividendelor parţial sau
în totalitate în acţiuni cu condiţia ca acest lucru să fie prevăzut în statut. Adunare Generală a Acţionarilor oferă
tuturor acţionarilor opţiunea de plată a dividendelor în numerar sau în acţiuni, termenul de opţiune fiind mai mic
de trei luni.

Remuneraţiile care se acordă acţionarilor sub forma de dividende la sfâşitul exerciţiului financiar pot lua una din
următoarele trei forme :
 1 ) în bani - această formă este convenabilă atât acţionarilor care obţincâştigurile direct şi imediat, cât şi pentru
societatea comercială (presupunând rapiditate şi costuri reduse), dar presupune apariţia unor fluxuri financiare
negative. Se aplică doar cu condiţia în care nu micşoreză prea mult volumul lichidităţilor, pentru a nu pune în
pericol situaţia creditorilor.

2 ) în acţiuni - remunerarea sub formă de acţiuni se foloseşte pentru a proteja lichidităţile, sau dacă nu dispun de
lichidităţi, pentru a face plata în bani. În funcţie de volumul dividendelor datorate, societatea emite
acţiuniacţionarilor, care die le păstrează, fie le vând la bursă procurându-şi lichiditătile de care au nevoie. Această
metodă este avantajoasă pentru societăţile care îşi micşorează fluxurile negative, îşi conservă lichidităţile existente
şi obţine majorarea capitalului social.

3 ) în natură - această formă de remunerare este întâlnită mai rar şi se aplică cu acordul acţionarilor şi doar atunci
când societatea produce şi desface mărfuri de interes pentru acţionarii proprii: cherestea, combustibil, materiale de
construcţii. Această formă prezintă avantaj pentru că societăţile nu-şi micşorează lichiditătile şi realizează
concomitent creşteri corespunzătoare a cifrei de afaceri. Reprezintă totuşi avantajşi pentru acţionarii care astfel îşi
acoperă unele nevoi deconsum individual sau gospodăresc la preţuri avantajoase
Distribuirea dividendelor
Distribuirea dividendelor de către societăţile pe acţiuni sunt operaţiuni periodice care concretizează
dreptul acţionarilor la remunerarea capitalului plasat în acţiuni .

1 ) În cazul în care societatea emite 2 ) Distribuirea dividendelor în cazul în

acţiuni ordinare şi acţiuni cu privilegiul
de dividend , acestea din urmă prezintă
avantajul certitudinii şi stabilirii
remunerării, chiar dacă profitul afectat
acestei destinaţii nu este îndestulător;
deyavantajul acestor acţiuni rezidă în
faptul că nu-şi pot spori randamentul
peste cel prevăzut în certificatul de
acţiune
3 ) Acţiunile cu
care societatea a emis acţiuni
privilegiul de participaţie
cuprivilegiul de dividend cumulativ, au
sunt cele care permit
caracteritic faptul că pot fi remunerate
sporirea randamentului
retroactiv, cu prioritate pentru anii când
acţiunilor cu privilegiul
nu s-au distribuit dividende; pentru
de dividend până la
celelalte categorii de acţiuni dividendele
nivelul randamentului
nedistribuite sunt pierdute definitiv
acţiunilor ordinare.

Există mai multe tipuri de acţiuni care pot influienţa modul de distribuire al dividendelor astfel :
 Indicatorii politicii de dividend
Pentru urmărirea politicii de dividend duse de către o societate pe acţiuni, pentru a crea posibilitatea comparării cu
alte unităţi similare sau pentru a scoate în evidenţă performanţele diferitelor unităţi în ceea ce priveşte politica de
dividend se pot utiliza diverşi indicatori printre care se numără şi următorii:

1) Dividend pe acţiune = Dividend de plată / Număr de acţiuni emise

marchează suma absolută a dividendelor care se distribuie pentru o

acţiune deţinută; valoarea acestui indicator este interesantă atât pentru
acţionar care va cunoaşte suma ce-i va fi vărsată de către societate cât
şi pentru bonitatea societăţii aceast lucru ducând la atragerea de
investitori; deşi are o expresivitate economică mare, acest indicator nu
exprimă integral forţa societăţii respective, mărimea sa depinzând mai
mult de profitul afectat distribuţiei de dividend
 3 ) Randamentul pe acţiune = (Dividend / acţiune) / cursul acţiunii

este un indicator cu puternică expresivitate economică,de mare interes

pentru acţionari deoarece semnifică o rentabilitate autentică a capitalului
plasat în acţiuni. Astfel pe baza lui fiecare acţionar poate decide dacă
păstrează în continuare acţiunile sau le vinde.

2 ) Rata distribuirii dividendelor = Dividende de plată / Profit

net

semnalează incisivitatea politicii de distribuţie a dividendelor şi

este relativ opus politicii de autofinanţare şi invers proporţională
cu gradul de capitalizare. Un grad ridicat de distribuire a
dividendelor nu presupune în toate cazurile autofinanţare redusă.
Un profit mare conjugat cu o rată de distribuire redusă poate
conduce la un dividend mai consistent decât în cazul unui profit
mic, căruia i se aplică o rată de distribuire ridicată.
4 ) Beneficiul pe acţiune = Profitul net total / Numărul de
acţiuni

reprezintă îmbogăţirea practică a acţionarilor în cursul unui an

pentru că profitul, fie se distribuie ca dividende, fie se
capitalizează reprezentând tot averea acţionarilor,
indicatorul nu reprezintă un flux financiar în sensul că nu
întregul beneficiu se repartizează ca dividend, dar este un
element esenţial pentru aprecierea valorii pe piaţă a acţiunilor.

5 ) Rentabilitatea capitalului investit în acţiuni = Profit net /

Capital social Rentabilitatea capitalului investit în acţiuni =
(Beneficiu / Acţiuni)/Valoare nominală.

cu cât acest indicator are valoare mai mare, cu atât este mai bun
în sensul folosirii eficiente a capitalului social
 6 ) Coeficientul de capitalizare (PER) = Cursul acţiunilor / (Beneficiu / Acţiune)

se numeşte şi multiplu de capitalizare – exprimă valoarea întreprinderii pe baza numărului de ani de beneficiu, adică în
câţi ani investiţia recuperează valoarea de piaţă a acţiunilor sale fară a-şi propune obţinerea lichidităţilor financiare
efective.

7 ) Activul net pe acţiune = Activul net / Numărul de acţiuni emise

reprezintă estimarea contabilă a valorii unei acţiuni, care este un rezultat al activităţii trecute în timp ce valoarea
financiară a unei acţiuni pune accentul pe fluxurile viitoare de venit ( dividend + valoarea reziduală ).
8 ) CAFp / Acţiune = CAF potenţială / Numarul de acţiuni
emise

capacitatea de autofinanţare presupune constituirea unui fond

mare de amortizare ( ca sursă de autofinanţare ) care afăcut să
crească costurile de producţie şi deci să scadă beneficiul net

9 ) CAFr / Acţiune = CAF reală / Numărul de acţiuni emise

reprezintă efortul net pentru creşterea economică având cea mai

mare însemnătate pentru întreprindere, dar şi pentru partenerii
de afaceri şi bănci.
Creşteri de capital prin plata dividendelor în acţiuni
Această operţiune prezintă un dublu avantaj pentru societatea plătitoare de
dividende, şi anume:

• de a nu debursa imediat lichidităţi pentru a vărsa dividendele;

• de fideliza acţionarul, propunându-i-se noi acţiuni.

Dacă plasamentele în obligaţiuni sunt remunerate prin dobânzi, plasamentele în acţiuni sunt remunerate prin
dividende, care reprezintă o parte din beneficiile realizate de societatea care au emis acţiuni. Plata dividendelor
sau a dobânzilor e însoţită de detaşarea unui cupon numerotat, care face parte dintr-o serie de cupoane ataşate
titlului.

De exemplu legislaţia franceză a impus plata veniturilor

din acţiuni şi părţi să se facă pentru fiecare categorie de
titluri o singură dată în cadrul unui exerciţiu. Pe de altă
parte majoritatea societăţilor americane servesc
dividende trimestriale acţionarilor lor şi cupoane de
dobânzi semestriale purtătorilor de obligaţiuni. Putem
vorbi şidespre Anglia unde dividendele sunt servite
totdeauna semestrial
 Legislatia Republicii Moldova
Impozitarea dividendele achitate agentului economic rezident?
Potrivit art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în
mărime de:

- 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat
obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în cazul dividendelor achitate
prealabil pe parcursul perioadei fiscale.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării
de la data publicării.]
 Ce obligații fiscale revin fondatorilor, în cazul în care unul din fondatori a efectuat donația unei părți din cota sa de participare
în capitalul social altui fondator al entității date.

În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, active de capital reprezintă acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de
proprietate în activitatea de întreprinzător.
Conform art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă
mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării.
Prin urmare, obligația fiscală la impozitul pe venit apare la fondatorul care a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în
capitalul social.
Venitul în scopuri fiscale urmează a fi evaluat conform prevederilor articolului nominalizat.
Astfel, luând în considerație că cota parte donată reprezintă activ de capital, urmează de a determina creșterea de capital, care se va
supune impozitării, în mărime de 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de
capital suportate pe parcursul anului fiscal.
Prin urmare, fondatorul care a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în capitalul social, iar în rezultat a fost constatată
creștere de capital, atunci apare obligația de achita impozitul pe venit și de a prezenta declarația persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit, în conformitate cu prevederile art.83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului
următor anului fiscal de gestiune.
În ceea ce privește, impozitarea venitului obținut ca donație, menționăm că, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal,
patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlul de donație, se califică drept sursa de venit
neimpozabilă, care nu se include în venitul brut.
Prin urmare, ţinând cont de prevederile articolului dat, la fondatorul care a primit cota parte menționata cu titlul de donație, obligații
fiscale aferente venitului respectiv nu apar.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.40 alin. (7) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019
 Legislatie dividendelor in Romania
1 ) Impozitul pe profit
Limita de deducere pentru pierderile din creanțe
Începând cu 1 ianuarie 2022, limita de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor se majorează de la 30% la
50%. Se abrogă prevederea din Legea nr. 296/2020 privind deducerea integrală, ce urma să fie permisă de la 1
ianuarie 2022, a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor ce sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile
de la data scadenței, nu sunt garantate și sunt datorate de o persoană care nu este afiliată

Scutirea impozitării dividendelor în temeiul Directivei europene Mamă-Filială

Se completează art. 24 din Codul fiscal cu dispoziții referitoare la „un alt impozit care substituie impozitul pe
profit”, drept condiție care trebuie îndeplinită pentru asigurarea neimpozitării dividendelor, asigurându-se astfel
conformarea legislației naționale cu prevederile Directivei UE 2011/96

Regimul plăților anticipate la impozit pe profit aferent trimestrului I, începând cu anul 2022, când se aplică
bonificațiile pentru creșteri ale capitalurilor proprii, introduse de OUG 153/2020
Contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit anual cu plăți anticipate și vor intra sub incidența
prevederilor art. I din OUG nr. 153/2020, datorează impozitul anticipat pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an
fiscal modificat, pe baza nivelului profitului contabil al respectivului trimestru. Noua regulă se aplică pentru anii
fiscali 2022-2026.
 Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
Rolul ONG-urilor în circuitul formularului 230
A devenit posibilă depunerea de către contribuabil a formularului 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5%
din impozitul anual datorat" la entitățile nonprofit/unitățile de cult. Aceste entități urmează să transmită la organul fiscal competent,
prin mijloace electronice, un formular centralizat cu cererile primite de la contribuabili, nemaifiind necesară depunerea la diferite
organe fiscale.

Regimul de declarare a obligațiilor aferente avantajelor salariale primite de la terți nerezidenți

Începând cu veniturile aferente lunii septembrie 2021, angajatorii rezidenți fiscal sau nerezidenți, dar care sunt supuși legislației
europene în domeniul securității sociale și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pot opta
pentru calculul, reținerea şi plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii aferente veniturilor de natură salarială obținute către
angajații acestora de la terți nerezidenți.
Comentariu KPMG:
Prin introducerea acestei prevederi a fost aliniată modalitatea de declarare a contribuțiilor sociale obligatorii în cazul veniturilor
obținute de persoanele fizice de la terți nerezidenți, cu prevederea existentă încă din ianuarie 2021 referitoare la declararea
impozitului aferent acestei categorii de venit.

Impozitul pe veniturile din activități agricole

Sunt incluse în veniturile din activități agricole stabilite pe baza normelor de venit anumite soiuri de plante necesare pentru furajarea
animalelor.

Obligațiile administratorilor de fonduri de investiții alternative

Începând cu luna ianuarie 2022, administratorii de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali români dobândesc aceleași
obligații pe care le au intermediarii, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de investiții autoadministrate, în calitate
de părți, în cazul transferurilor de titluri de valoare
 Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți
Scutirea impozitării dividendelor în temeiul Directivei europene Mamă-Filială când societatea distribuitoare
nu plătește impozit pe profit sau entitatea beneficiară este rezidentă în SEE
Se completează transpunerea Directivei UE 2011/96 privind regimul fiscal comun aplicabil societăților-mamă și
filialelor din diferite state membre, prin introducerea scutirii de impozit a dividendelor plătite de către persoana
juridică rezidentă către acționarul său nerezident, în cazul în care atât persoana nerezidentă, cât și persoana juridică
rezidentă sunt supuse impozitului pe profit, sau unui substitut al acestuia.

Se introduce o nouă scutire privind impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți pentru dividendele
plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European,
altul decât statele membre UE, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein și Regatul Norvegiei, dacă persoana
juridică străină beneficiară a dividendelor deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare
ale persoanei juridice române, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora.
Depunerea certificatului de rezidență fiscală prin mijloace
electronice
Se acceptă în copie conformă cu originalul (și mențiunea că
originalul/copia legalizată se află la plătitorul de venit/la persoana
juridică ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate/la sediul
permanent din România, după caz) certificatul de rezidență fiscală
depus la autoritățile fiscale prin mijloace electronice de transmitere
la distanță.
 Bibliografie
https://conspecte.com/finantele-intreprinderii/politica-de-dividend.html

https://sfs.md/ro/intrebare-baza-de-date-generalizare/81 a Moldovei

https://home.kpmg/ro/ro/home/publicatii/2021/09/modificarile-cod-fiscal-og-8-2021.html a
ROMINIEI

https://static.anaf.ro/static/10/Iasi/material_informativ_5_15-06-2021.pdf

Biblioteca ASEM
Codul fiscal al Republicii Moldova

Modificări ale Codului fiscal, inclusiv măsuri ce vizează tratamentul fiscal al dividendelor A
Rominia