Predicatul se acordă în număr şi persoană cu subiectul, iar în cazul
predicatului nominal, numele predicativ se acordă, suplimentar, în gen şi caz cu subiectul.
Între subiect şi predicat NU se scrie niciodată virgulă.
*PRECIZĂRI şi EXCEPŢII de la regula acordului (I):
1. Atunci când subiectul este exprimat printr-un substantiv colectiv (mulţime,
majoritate, serie, cârd, ceată, grupă, grup, clasă, stol, echipă, formaţie etc.) şi este urmat de un determinant la plural (de oameni/ oamenilor, de elevi/ elevilor, de păsări/ păsărilor, de savanţi/savanţilor, de greşeli/ greşelilor, de case/ caselor etc.), predicatul se pune la plural, adică acordul se face cu atributul, nu cu subiectul gramatical. Acesta se numeşte acord după înţeles.
Exemple:
O mulţime de oameni au strigat lozinci.
Majoritatea parlamentarilor au votat legea învăţământului. Jumătate dintre ei au plecat. O mulţime de animale au fost sacrificate abuziv. O treime dintre muncitori au intrat în grevă. O echipă de cercetători au terminat lucrarea. Un stol de cocori se îndreptau spre miazăzi. 2. Atunci când subiectul este exprimat numai printr-un substantiv colectiv, fără determinant, acordul se face conform regulii generale.
Exemplu: Mulţimea se îndrepta spre sediul guvernului.
3. În cazul verbelor impersonale cu funcţie de predicat, nu există acord,
deoarece nu există nici subiect.
Exemple:
Noi trebuie să plecăm.
Bate la uşă. Atenţie!
O greşeală frecventă şi destul de răspândită este „acordul prin atracţie”,
pentru că nu se identifică în mod corect subiectul.
Exemple:
Frecvenţa erorilor economice sunt cauzate de incompetenţa guvernanţilor”
*Corect: Frecvenţa erorilor economice este cauzată de incompetenţa
