Dintii

Generalitati
• Dintii sunt alcatuiți din țesuturi
dure care protejeaza pulpa
dentară situata în mijloc.
• Dinții umani sunt formați din trei
țesuturi calcificate: smalțul, dentina și
cementul și un țesut conjunctiv înalt
diferențiat – pulpa dentară.
• Dintele este format din:
1. Coroana
2. Colet
3. Radacina
Smalțul
• Acoperă coroana dentară. Este cel mai dur
țesut din organismul uman fiind alcătuit
dintr-o rețea minerală de cristale care
conține extrem de puțină apă (2%). Nu
conține nici vase de sange si nici nervi. De
aceea, lezarea smalțului este nedureroasa.â
• Este translucid ( permite trecerea luminii )
însă nu este transparent. Deși smalțul se
află la exterior, stratul de sub acesta –
dentina, este responsabil de culoarea
dinților. Smalțul poate fi pătat de cafea,
ceai, tutun precum și alți coloranți
alimentari în special în cazul unei igiene
orale deficitare.
Cement Dentar
• Cementul este un complex organo-
mineral care acoperă rădăcina
dintelui. Se întinde de la joncţiunea
smalţ-cement până la nivelul apexului
( vârful rădăcinii dentare) şi pătrunde
în porţiunea interioară a canalului
principal radicular.
• Este un ţesut neomogen, incomplet
mineralizat şi prezintă o structură
chimică foarte asemănătoare cu cea a
osului, spre deosebire de care nu
prezintă vase de sânge şi terminaţii
nervoase.
Dentina
• Este situată sub smalț și cement atât la
nivelul coroanei, cât și a
radăcinilor, înconjurând pulpa dentară.
Alcatuiește cea mai mare parte a dintelui,
având o culoare gri-albă sau gălbuie. Are o
duritate mai mica decât smalțul și cementul,
la nivelul ei ajungând atât vase de sânge cât
și nervi din pulpa dentară prin
niște canalicule dentinare microscopice.
• Penetrarea infecției la nivelul dentinei se
face mult mai rapid comparativ cu smalțul
atât datorită duritații mai scăzute a acesteia,
cât si datorită prezenței canaliculelor
dentinare.
Pulpa dentara
• Este situată în centrul
dintelui atât la nivelul coroanei
dentare cât și a rădăcinilor. Pulpa
dentară asigură vitalitatea și nutri
ția dintelui. Este formată din vase
de sânge și nervi care împreună
alcatuiesc un pachet vasculo-
nervos. În funcție de poziție, este
împarțită in 2 zone : coronară și
radiculară
Pulpa radiculara
• Este situată la nivelul rădăcinilor, într-
un spațiu îngust, alungit, numit canal
radicular. În funcție de dinte, fiecare
rădăcină poate avea unul sau mai
multe canale radiculare.
• Pulpa radiculară formează un pachet
vasculo-nervos radicular care iese din
dinte la vârful rădacinii printr-un
orificiu numit foramen
apical sau apex. Apoi, se continuă cu
structurile vasculare și nervoase
aflate în osul maxilar.
Pulpa coronara
• Este situată în coroana dentară,
sub dentină, într-un spațiu închis,
cu pereți duri, numit cameră
pulpară. Dinții mai voluminoși
( de exemplu molarii ) au o
cameră pulpară mai mare. Pulpa
coronară este continuarea pulpei
radiculare ( situata în rădăcini )
trimițând prelungiri și în dentină,
prin canaliculele dentinare.
DENTIȚIA ȘI ROLUL
DINȚILOR
• Dintii sunt cele mai dure
structuri ale
organismului uman.
Totalitatea dintilor
din cavitatea bucala se
numeste dentitie. Omul
are 2 dentitii :
Dentitia provizorie
Dintii provizorii se mai numesc dinti
de lapte sau dinti temporari. Dintii
de lapte incep sa se formeze inca
din perioada embrionara si erup
de la varsta de 6 luni pana la 3 ani.
In mod normal exista 20 de dinti de
lapte, 10 pe fiecare arcada : 4
incisivi (2 incisivi centrali si 2
incisivi laterali), 2 canini si 4
molari.

De obicei, pana in jurul varstei de 12 ani toti dintii de lapte sunt inlocuiti de dinti
permanenti, dar in absenta dintilor permanenti (fapt datorat unor tulburari genetice)
dintii de lapte pot ramane functionali pentru multi ani.
Dentitia permanenta
Dintii permanenti reprezinta al doilea set de dinti si, in conditii
normale numara 32 de dinti. Primii dinti permanenti apar in jurul
varstei de 6 ani cand erup primii molari.
• Molarii de 6 ani sau molarii 1 erup in spatele ultimilor
dinti de lapte. Este o greseala foarte frecventa
considerarea acestor dinti ca dinti temporari,
deoarece la eruptie nu inlocuiesc nici un dinte de
lapte. Premolarii definitivi vor inlocui molarii de lapte,
toti restul molarilor erupand in spatele dintilor
temporari.
• Pana la varsta de 13 ani, 28 de dinti permanenti vor
aparea pe arcada. Ultimii 4 dinti permanenti, molarii
de minte, apar de obicei intre 18 si 25 de ani, dar de
multe ori vor erupe chiar mai tarziu sau pot ramane
inclusi in osul maxilar.
Categoriile de dinti
In mod normal, omul are 32 de dinti permanenti : 16 pe
arcada superioara si 16 pe arcada inferioara. Exista
situatii in care, datorita unor tulburari genetice, sunt
prezenti pe arcade mai multi sau mai putini dinti.
Dintii sunt impartiti in 4 categorii, fiecare avand pozitia si rolul
bine definite :

Incisivii
• Sunt in numar de 8 : 4 superiori si 4 inferiori . Sunt impartiti
in 2 subcategorii :
Incisivii centrali
• Sunt situati de o parte si de alta a liniei mediane. Sunt dintii
cu cel mai accentuat rol estetic. Din punct de vedere
masticator, rolul lor este in muscarea alimentelor. Cei 2
incisivi centrali superiori au un important rol fonator, in
pronuntia consoanelor.
• Incisivii centrali au o forma aplatizata de "lopata", cei
inferiori fiind cu mult mai mici decat superiorii. Au o singura
radacina.
Incisivii laterali
• Sunt mai mici decat centralii si, la randul lor, au un
foarte important rol estetic. Au rol tot
in muscarea alimentelor dar mai mic decat centralii.
Au si un rol fonetic in pronuntia consoanelor.
• Prezinta o singura radacina, foarte subtire. De acea,
cand dorim sa executam o punte dentara, incisivii
laterali sunt dintii pe care ne putem baza cel mai
putin din punct de vedere al rezistentei.
Caninii
• Sunt in numar de 4 : 2 superiori si 2 inferiori. Sunt cei mai
importanti dinti din mai multe puncte de vedere ; de aceea,
extractia acestora se face doar in cazuri extreme. Varful in
forma de "v" al caninilor se numeste cuspid.
• Caninii fac trecerea intre dintii frontali ( incisivii ) si dintii laterali
( premolarii si molarii ) fiind situati in locul unde arcada dentara
se curbeaza. Au un important rol in sfasierea alimentelor si,
totodata, un accentuat rol estetic.
• Au o singura radacina, lunga si foarte bine implantata in osul
maxilar. Sunt dinti extrem de puternici si rezistenti fiind intre cei
mai importanti dinti stalpi in cazul realizarii unei punti dentare.
Premolarii
• Sunt in numar de 8 : 4 superiori si 4 inferiori. Pentru
diferentiere, premolarii situati imediat dupa canini
sunt premolarii 1, iar ceilalti sunt premolarii 2. Spre
deosebire de canini au 2 cuspizi. Au rol
in mestecarea alimentelor dar nu asa de important ca
si molarii.
• Premolarii 1 superiori au intotdeauna 2 radacini,
restul au, in mod normal, 1 radacina desi exista cazuri
cand pot avea 2.
Molarii
• Sunt in numar de 12 : 6 superiori ( cate 3 de fiecare parte ) si 6
inferiori. Tot pentru diferentiere vom avea
• molarul 1 : se mai numeste molarul de 6 ani dupa varsta la care erupe.
• molarul 2 : situat in spatele molarului 1 ; erupe in jurul varstei de 12
ani.
• molarul 3 : se mai numeste molarul de minte ; de obicei, erupe la 18
ani dar, foarte des, poate erupe mai tarziu sau poate ramane inclus in
os.
• Sunt dintii care realizeaza mestecarea alimentelor. Sunt cei mai mari
dinti si au 4 sau mai multi cuspizi care ajuta la faramitarea alimentelor.
Au 2, 3 sau mai multe radacini.
• Molarii ( in special molarul 1 ) sunt dinti extrem de puternici si bine
implantati in os si, precum caninii, pot juca un important rol in
sustinerea lucrarilor dentare.
Rolul dintilor
Rol masticator
• Este principala functie a dintilor. Dintii fac parte
din aparatul digestiv. Masticatia este prima etapa a
procesului de digestie si joaca un rol foarte important. In
lipsa dintilor, procesul de digestie este mult ingreunat
ceea ce duce la dereglari importante in absorbtia
alimentelor.
• In functie de pozitia lor in cavitatea bucala, dintii au rol
in muscarea, sfasierea sau mestecarea alimentelor.
Rol estetic
• Dintii, in special cei situati in partea din fata a cavitatii
bucale, au un pronuntat rol estetic. Pozitia, forma si
culoarea dintilor joaca un accentuat rol in definirea
personalitatii individuale.
Rol fonetic
• Dintii, in special incisivii superiori joaca si un rol
in pronuntia consoanelor Cand lipsesc dinti (mai ales
daca este vorba de dinti frontali), vorbitul si pronuntia
vor avea de suferit.
Glandele salivare
Tubul digestiv conține numeroase glande, fie că sunt incorporate în pereții săi,
fie că sunt anexe.
Din glandele anexe putem distinge: ficatul, pancreasul și Glandele salivare.
 Glandele salivare, prin substanța secretată participă la procese
fundamentale, de exemplu masticația, deglutiția și faza incipientă
a digestiei
Se pot diferenția 2 tipuri de glande salivare:
Glande salivare mari: Glande salivre mici:
• Labiliale
• Parotidele • Jugulare
• Submandibularele • Palatine
• Sublingualele • Linguale
 Glanda parotidă
• Este o glandă salivară tubuloacinoasă ce secretă salivă de tip seros. Aceasta
este plasată in afara cavitatii orale, in loja parotidiană.
• Loja parotidiană este un spațiu triunghiular format din mușchiul
sternocleidomastodian posterior, ramul mandibular ascendent poziționat
anterior, iar superior este marginit de meatul acustic extern si de fata
posterioara a arcului zigomatic.
• Ductul glandei parotide sau canalul Stenon trece anterior peste suprafața
externă a mușchiului maseter, după care se intoarce medial pentru a penetra
mușchiul buccinator al obrazului și să se deschidă în final în cavitatea orală,
adiacent de coroana celui de-al doilea molar de pe arcada superioară.
• În pofida faptului că sunt cele mai voluminoase glande salivare, ele secretă
doar 20-25% din saliva totală.
 Secreția parotidelor:
1. Monoaminoxidaza
2. Acetilcolinsintetaza Procesele:
3. Lactodehidrogenaza
1. Glicoliza
4. Malatdehidrogenaza 2. Ciclul citric
5. Succinatdehidrogenaza
6. Peroxidaza
+parotina, proteină ce stimulează
creșterea și calcificarea țesutului osos și
cartilaginos
 Glandele submandibulare

• Sunt mai mici decat parotidele si secretă salivă de tip seromucos

• Sunt situate în zona numită loja submandibulară
• Ductul glandei submandibulare sau canalul Warthon emerge din partea
mediala a capatului scurt in cavitatea orala unde se deschide printr-o mica
papila sublinguala langa baza fraului limbii
• Din enzimele caracteristice distingem: peroxidaza, esteropeptidaza, amilaza,
aminooxidaza
 Glandele sublinguale
• Sunt cele mai mici dintre glandele salivare majore, iar saliva secretată de acestea este de tip
mucos
• Glanda sublinguală este de fapt un complex glandular care este formată dintr-un grup
glandular mai mare, principal şi 15 – 20 grupuri glandulare mai mici, accesorii
• Contracțiile mușchilor ridicatori și coborâtori ai mandibulei se desfășoară alternativ, ca și
evacuarea glandelor salivare, acest fapt garantează un debit diferit în diferite faze ale
masticației și fonației. (evacuarea maximă are loc la deglutiție când se produce o contracție
bilaterală maximă și simetrică a mușchilor ridicători ai mandibulei)
• Glanda sublinguală prezintă un canal excretor principal numit canalul Bartholin care este
canalul porţiunii principale şi 15 – 20 de canale accesorii
 Glande salivare minore

• Se clasifică în seroase, mucoase, mixte și sunt răspândite în toată cavitatea bucală,

fiind numite în funcție de amplasarea lor
• Cele mai numeroase glande sunt situate la nivelul buzelor, bazei limbii, palatului
posterior, mucoasei bucale şi mai puţin numeroase în zona retromolară,
peritonsilară, faringe, zona supraglotică
• Ele nu au canal excretor (comparativ cu glandele salivare majore care au canal
excretor). Se deschid pe suprafaţa mucoasei orale prin conducte de dimensiuni
mici
 Saliva

• În salivă se întâlnesc secreții de două tipuri proteice: seroasă (conține ptilina)

și mucoasă (mucine cu rol de lubrifiere)
• Are Ph-ul cuprins între 6,0 și 7,4
• Conține 93,7% apă, substanțe minerale și organice
• Secreția salivară este precedată inițial de stimuli viuali, olfactivi, auditivi,
tactili și gustativi, dar pe parcursul masticației devin predominanți stimulii
kinestezici
 Funcții ale salivei

1. Digestivă: hidroliza amidonului; lubrifierea bolului alimentar; facilitarea

deglutiției
2. Protecție: lubrifierea mucoasei bucale; rol antimicrobian; îndepărtare a
resturilor alimentare
3. Emonctorială: eliminarea prin salivă a unor substanțe toxice endogene sau
exogene
 Inervația glandelor salivare
• Secretia salivara in cavitatea bucala este stimulata de inervatia
parasimpatica provenita din ramuri ale nervului facial, la care se alatura ramuri
nervoase din maxilar si mandibular.
• Toate glandele salivare situate deasupra orificiului bucal, precum si glandele
mucoase din cavitatea nazala si lacrimale din cavitatea orbitala sunt inervate de
fibre parasimpatice conduse prin nervul pietros mare, ram din nervul facial.
• Toate glandele salivare situate inferior de orificiul bucal, glandele mici din planseul
cavitatii bucale, ale buzei inferioare, limbii precum si glandele submandibulare si
sublinguale sunt inervate de fibrele parasimpatice conduse de nervul coarda
timpanului, ram din facial
Limba
 Generalitati:
• Limba este un organ Musculo-fibros care se dezvolta pornind de la
mucoasa primelor trei arcuri brahiale, care constituie anvelopa in care
se va raspandi tesutul muscular provenit din somitele occipitale.
Limba este situata in cavitatea bucala propriu-zisa, fiind un organ
median, impar.
• Limba- organ al sensibilitatii gustative, limba detine rolul esential in
procesul de fonatie, masticatie, deglutitie, supt.
Structura limbii:
• Anatomic, limba este constituita din:
Radacina si corp, separate prin santul
terminal, in forma da “V” cu varful
posterior, nivel la care se gaseste
foramen cecum.
• Radacina limbii (radix linguae) este
atasata la mandibula si hioid.
• Corpul prezinta santul median, papilele
calciforme, dispuse in forma de “V”.
Structura Superioara:
Suprafata superioara a limbii este acoperita de papilele
gustative, cu diferite forme si dimensiuni:
- Papilele filiforme au forma de con si se intalnesc sub forma
unor proiectii ale mucoasei cu varful ramificat predominant in
2/3 anterioare ale limbii. Papilele filiforme nu contin muguri
gustativi.

- Papilele fungiforme au forma de ciuperca, mai mari, insa

mai putin numeroase decat cele filiforme si sunt asezate
inaintea „V”-ului lingual, concentrate in special pe marginile
limbii.

- Papilele circumvalate sunt cele mai mari, de forma

cilindrica si se gasesc in numar de 8-12 inaintea „V”-ului
lingual. Acestea nu sunt proeminente spre deosebire de
celelalte, fiind invaginate in mucoasa linguala. Intre ele, la
exterior sunt delimitate de santuri circulare acoperite de
epiteliu ce contine muguri gustativi.

- Papilele foliate se prezinta sub forma unor pliuri lineare

asezate perpendicular preponderentin regiunile posterioare
ale marginilor limbii.
Structura Inferioara:
• Fata inferioara a limbii nu prezinta papile ci
doar cateva repliuri ale mucoasei
linguale. Fraul limbii continua mucoasa ce
acopera planseul cavitatii orale si se
suprapune cu marginea inferioara a septului
mediosagital care separa pe plan intern
partea dreapta de cea stanga a limbii. De
fiecare parte a frenului limbii se gaseste cate o
vena sublinguala, vena ranina, iar lateral de
aceasta se observa cate o creasta
numita plica fimbriata.
Mucoasa ce acopera suprafata faringiana a
limbii prezinta un contur neregelulat datorita
prezentei nodulilor limfoizi de la nivelul
submucoasei. Acesti noduli sunt asociati
cu amigdalele linguale. Pe suprafata
faringiana nu exista papile gustative
Dezvoltarea limbii:

• Dezvoltarea limbii incepe din saptamana a 4-a, odata cu

aparitia tuberculului impar(mugure), situat la nivelul
extremitatilor anterioare ale primului arc branhial. In
saptamana a 5-a apar 2 muguri linguali laterali. Cupula
apare in saptamana a 6-a, din arcul brahial 2. Intre
cupola si tubercul impar apare un orificiu, orificiu
cecum, care va duce la formarea glandei tiroide. La
nivelul arcului brahial al 3-lea se dezvolta eminenta
hipobrahiala. La nivelul arcului brahial al 4-lea se va
dezvolta furcula(epiglota), partea posterioara a limbii.
Dezvoltarea limbii:

• 2/3 din partea anterioara a limbii(partea orala) se

vor dezvolta din 2 muguri laterali si vor acoperi
tuberculul impar. Foramen cecum este imediat
posterior, din care va duce dezvoltarea glandei
tiroide. Eminenta brahiala acopera cupola si
participa la formarea a 1/3 posterioara a
limbii(partea faringiana). Din furcula se dezvolta
epiglota si partea posterioara a limbii.
• Partea orala ce se dezvolta din mugurii laterali.
Santul terminal este o limita anatomica dintre
partea orala si partea faringiana. Din furcula, se vor
dezvolta 3 plici glosoepiglotice, 2 plice laterale si 1
mediana, si epiglota.
Inervatia Limbii:
• Inervatia senzitiva a limbii este asigurata
de nervul lingual, ramura din nervul
mandibular, nervul glosofaringian si
nervul laringeu superior. Inervatia
senzoriala provine din nervii glosofaringian,
si vag.
Inervatia motorie este asigurata de
nervul hipoglos.
 Rolul limbii:
• Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport,
amestec cu saliva, ajutor în masticația, deglutiția hranei la
nivelul faringelui si in declansarea secretiilor digestive
(salivare+gastrice).
La om are un rol important în vorbire, formarea sunetelor
articulate.
De asemenea joacă un rol important ca organ gustativ (a
gustului dulce, acru, amar si sărat) aceste papile gustative fiind
uniform repartizate pe suprafața limbii, cu excepția gustului
amar care este mai bine reprezentat la baza limbii.
Multumesc pentru atentie!

Elaborat de:
• Fostica Diana
• Dorif Diana
• Marcu Dorian
• Meriuta Alexandru