Ministerul 

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova 
z
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu" 

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

Catedra de stomatologie ortopedică,,Ilarion Postolachi,,

Etiologia, patogenia, tabloul clinic si

diagnosticul migrarilor dentare

Realizat de Lesenco Corneliu S1803

z

Scurt istoric terminologic al

migrarilor dentare
 In literatura de specialitate migrarile dentare sunt cunoscute sub
denumirea de : sindromul Godon, sindromul Popov sau Sindromul
Popov- Godon ( 1905 – teorie a echilibrului ocluzal)

 1871- Hunter descrie migrarea dentara in lucrarea “ Istoria naturala a

dintilor”

 1880- Popov face cercetari experiementale pe cobai

 1898- Stiff si Grube in lucrarea “ Indreptar la tratamentul patologiilor

dentare”

 E. Gavrilov sustine ca aceste stari patologice sa fie numite: migrari

verticale, sagitale, transversale si mixte
 z

 Factori locali - leziunile odontale coronare

                       - edentatiile partiale

                       - abraziuni excesive

                       - refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale

                       - afectiuni paradontale

Etiologia                        - cicatrici mucozale

migrarilor
dentare  Factori generali – obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor, 

                              obrajilor, deglutitia infantila) 

                           - parafunctii musculare

                           - tumorile chistice

                           -dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC

 z

 Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe

motiv ca organismul nu accepta in sine spatii
goale

 Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte

pot migra sub influenta factorilor interni/externi

Patogenia  (morfologici, fiziologici, constitutionali,

endocrinici, sociali, de trai s.a.) ceea ce este
absolut fiziologic

 Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este

realizat prin ligamentul interdentar si de forta de
masticatie iar migrarea unui dinte spre spatiul
edentat atrage dupa sine si ceilalti dinti
z  V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca
compresiunea tuburilor osoase si deplasarea
lichidului intertisular spre zona apofizei
alveolare a dintilor lipsiti de antagonisti ducand
la cresterea apofizei alveolare- egresie

 S. Kristab si A. Dovbenko – au stabilit

interdependenta intre forma fetei, forma
radacinilor si mecanismul migrarii dentare

 fata conusoidala- radacini drepte

 fata con-invers- radacinile dintilor superiori-

drepte, inferiori- incovoiate

 fata patrata- radacinile cu configuratii diferite la

ambele maxilare

Radacinile drepte favorizeaza migrari

verticale iar cele incovoiate – migrari M-D, V-O
 z

Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se

prezinta in 2 forme:
Tipuri de 1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa
migrari un timp cu suprafata sa ocluzala planul de
dentare dupa ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa,
Ilina insa raportul intra- si extraalveolar nu se
Marcosean, schimba

Ponomareova. 2. Dintele antagonist depaseste planul de

ocluzie fara modificari ale apofizei alveolare,
insa raportul coroana-radacina este schimbat
 z   E. Gavrilov 

1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau

inferiori

2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori

si inferiori

3. Migrari mezio-distale

Clasificarea 4. Migrari vestibulo-orale

migrarilor 5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor 

dentare 6. Migrari mixte

  M. Cojocaru-  I. Dupa  starea t. paradontale

a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni

parodontale

b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale

c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si

micorarea spatiului interalveolar
z

II.Dupa raportul S
ocluzale a dintelui cu
planul de ocluzie:
• <2,5 mm
• 2,6- 5 mm
• 5,1- 10 mm
• >10 mm

III. Dupa gradul de

recesiune
• incipienta
• medie
• grava 
 z Forma compensata:
  In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale:

migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii

mari)

in edentatii mici – migrarea cuspizilor ( M, D)

Tabloul cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii

clinic al planul de ocluzie denivelat

migrarilor blocarea ocluziei dinamice

verticale   In edentatii laterale inimaxilare- bilaterale,

intinse

dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct.

triturarii)

 se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar

 dereglarea cinematicii mandibulare

 z

Migrare verticala cu extruzie

Micsorarea spatiului interalveolar

Dinti in evantai cu formarea diastemei si tremelor

z

II. Forma decompensata

 La nivelul parodontului : inflamatie, durere,

recesiune, traumatizare, cresterea mobilitatii
dentare, pierderea dintilor

 La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in

sus a condililor mandibulari, zgomote articulare,
devierea traiectoriei mandibulare, durere
( locala/ reflexa, surda/acuta, uni/bilaterala

 La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori

impinsi spre corticala externa datorita
suprasolicitarii, aspectul  dintilor “ in evantai”,
aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea
etajului inferior al fetei
 z
Semne patologice:

1. mezioversiunea M2 si 3 mandibulari

2. aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la

nivelul dintilor frontali maxilari

Sindromul
molarului 3. linguoversiunea M2 si 3 mandibulari

de 6 ani
4.migrarea verticala a antagonistilor 

-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogene intre cuspizii D-

Vmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula
face lateralitate de partea opusa
 z
Tabloul clinic al
migrarilor orizontale

 Îngrosarea festonului gingival in forma

de burelet

 Excluderea din ocluzie a cuspizilor

meziali

 Simptomul triunghiului

 Devierea liniei interincisivale

 Supraocluzia frontala

 Dintii laterali – raport mezializat/

distalizat

 Ocluzia normala sau cuspid- cuspid

 z

Interferenta in propulsie de partea lucratoare

  cauzata de ultimul molar migrat
vertical/capuson de mucoasa care acopera molarul
Fenomenul de minte  modificari patologice la nivelul

Thielmann dintilor anteriori maxilari, cel mai interesat e

incisivul lateral unde se determina migrarea
verticala, vestibularizarea si uneori mobilitate
z

Metode paraclinice de examinare a

pacientilor cu migrari dentare
  model de studiu

  fotografia

  mandibulografia

  studiul miscarilor limita si functionale

  cercetarea eficientii masticatorii

  examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM, radiocinematografia,

teleradiografia)

  gnatosonia

  electromiografia

  miotonometria
z

Diagnosticul migrarilor
dentare
 Diagnosticul migrarilor dentare se face pe baza examenului
minutios clinic si paraclinic 
 Clinic se atrage atentia la – ATM
                                       - muschii mobilizatori si orofaciali

                                          - pozitia fundamentala a mandibulei

                                          - dinamica mandibulara

                                          - arcadele dentare

                                          - ocluzia dentara

                                          - parodontiu
z
Metode de tratament in dependenta de gradul
migrarilor dentare orizontale dupa
Costa si Ene

Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa 

formeaza intre ele un unghi <30 *se poate insera punte
dentara, fara devitalizarea dintilor

In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru

redarea paralelismului s-ar desfiinta coroana dentara, dintii
in prealabil sunt devitalizati si retezati pentru instalarea
diferitor varieti de dispozitive corono-radiculare