SCOP

stoparea transmiterii infecţiei

tuberculoase printre membrii
colectivităţii
 ridicarea rezistenţei
macroorganismului
 OBIECTIVE
tratamentul tuberculozei
 profilaxia specifică (imunizarea
cu vaccin BCG, chimioprofilaxia)
 depisrarea cazurilor şi asanarea
focarelor (profilaxia sanitară)
 controlul infecţiei
 profilaxia socială
Imunizarea BCG
 Imunizarea BCG
Imunizarea BCG previne eficient
dezvoltarea formelor avansate de
TB la copii (meningita TB și TB
miliară), însă nu previne
infectarea/dezvoltarea TB
 Vaccinul BCG
reprezintă suspenzie de bacili de tip
bovin, atenuaţi prin treceri succesive pe
medii de cultură speciale (cartofi
glicerinaţi cu adaos de bilă de bou) cu
menţinerea calităţilor imune
a fost elaborat în 1921 de savanţii francezi Albert
Calmette şi Camilli Guerin (BCG Bacilul Calmette
Guerin ) prin multiple reînsămînţări pe medii de
cultură, fiecare 2 săpt., timp de 13 ani, în total - 231
treceri succesive
în Moldova – în 1926, introdus de profesorul român
Ioan Cantacuzino
 Vaccinul BCG
este al II vaccin care se introduce
copilului nou-născut începînd cu
a doua zi de la naştere (după 24
ore de la naștere)
 Doza de vaccin pentru copii cu vârsta de
până la 12 luni este de 0,05 ml, după 12 luni
– 0,1 ml
 O doză de vaccin este obligatorie şi se va
aplica copilului până la vârsta de 7 ani
 Recuperarea celor nevaccinaţi din diferite
motive (născuţi în străinătate,
contraindicaţii ale vaccinării la naştere) se
poate realiza până la vârsta de 7 ani.
 La copii care au vârsta de peste 2 luni,
recuperarea în vederea vaccinării BCG va fi
efectuată numai cu avizul medicului
ftiziopneumolog şi după testarea
tuberculinică prealabilă
 Imunizarea BCG
În caz că nou-născutul nu a fost vaccinat în
maternitate, pînă la vârsta de 2 luni vaccinarea se
efectuează fără testarea tuberculinică prealabilă

După împlinirea vârstei de 2 luni vaccinarea se

efectuează doar copiilor cu proba tuberculinică
negativă

La copii în vârstă de peste 2 luni, recuperarea în

vederea vaccinării BCG va fi efectuată numai după
avizul medicului ftiziopneumolog şi după testare
tuberculinică prealabilă
 Locul introducerii vaccinului BCG
treimea superioară a
braţului stâng, în
locul de inserare a
m. deltoid
vaccinul BCG se
introduce strict
intradermal
 Imunizarea BCG
Imunizarea BCG poate fi efectuată
concomitent/in aceiaşi zi cu oricare din
vaccinurile indicate pentru imunizarea
copiilor

Copiii cu CPV mai mică de 4 mm fac parte din

grupul de risc!
Din a. 2015 în RM sunt anulate
Revaccinarile BCG copiilor
 Reacţiile locale normale
aspectul cojii de portocală în locul
introducerii vaccinului
la o lună se formează o papulă
la 3 luni – o pustulă
la 6 luni –cu crustă, care cade
la 1 an - cicatrice cu dimensiuni 4-8 mm
Supravegherea dinamicii procesului post vaccinal
se efectuează la 1, 3, 6 si 12 luni din ziua vaccinării
cu înregistrarea rezultatelor în fişa de ambulator a
copilului
 Contraindicaţiile
vaccinării BCG
anafilaxia, reacţiile alergice grave
febră, boli acute, boli cronice în acutizare
trauma natală gravă (s-m convulsiv la
nou-născut)
afecţiuni generalizate BCG manifeste la
alţi copii în familie
Notă: În afecţiunile perinatale ale SNC (inclusiv paralizie
infantilă cerebrală fără convulsii) – BCG se va efectua peste o
lună după compensarea sindromului convulsiv şi/sau
normalizarea indicilor LCR
 Contraindicaţiile
vaccinării BCG
Stările imunodeficitare (imunodeficienţe
congenitale, dereglări dobîndite ale
sistemului imunitar în cazuri de neoplasme,
leucemie, tratament de lungă durată cu
imunodepresante, radioterapie)
HIV infecția şi SIDA
Erupţii cutanate difuze
Reacţia pozitivă la tuberculină la copii
nevaccinați (papulă ≤ de 5 mm)
 Vaccinarea BCG a copiilor
născuți din mame HIV pozitive
 Decizia se va lua în funcţie de rezultatul testării la infecţia HIV (ADN
HIV) în primele 48 ore de la naştere:
În cazul rezultatului negativ al testului la infecţia HIV (ADN HIV) în
primele 48 ore de la naştere și cu condiția că gravida a urmat TARV mai
mult de 4 săptămâni până la naștere şi ARN HIV la 36 săptămâni a fost
mai mic de 40 copii/ml – toti copiii trebuie vaccinați în maternitate
În cazul rezultatului negativ al testului la infecţia HIV (ADN HIV) în
primele 48 ore de la naştere, dar gravida a urmat TARV mai puțin de 4
săptămâni până la naștere sau n-a urmat deloc, sau ARN HIV la 36
săptămâni a fost mai mare de 40 copii/ml – vaccinarea copilului trebuie
să fie amânată până la primirea rezultatului negativ la a II-a testare la
ADNHIV, la vărsta de 6 săptămâni
În cazul rezultatului pozitiv al testului la infecţia HIV (ADN HIV) în
primele 48 ore sau la 6 săptămâni, vaccinarea BCG este contraindicată
 Complicaţiile imunizării BCG
(conform clasificării OMS)
I categorie: leziuni cutanate locale:Limfadenita,
Abces rece, Ulcer cutanat
II categorie: infecţia BCG persistentă şi
diseminată fără sfârşit letal : Lupus eritematos,
Osteita, Uveita
III categorie: infecţia BCG diseminată afectarea
generalizată cu sfârşit letal
IV categorie: sindromul post-BCG: Eritem nodos,
Erupţii cutanate, Cicatricea cheloidă
Abces rece(drenat)
ULCER CUTANAT
LIMFADENITĂ AXILARĂ POST BCG
BCG-Osteită: R-gr. articulaţiei humerale din stânga în proiecţia
anterioară (a) şi laterală (b) şi a osului humeral
Distrucţie în metafiza proximală cu formarea cavităţilor mari, cu
“dilatarea” osului, reacţia din partea periostului pe suprafaţa interioară
ABCES RECE BCG PE FESĂ
Eritem nodos
Cicatrice cheloidală
 Cauzele dezvoltării
complicaţiilor BCG
reactogenitatea mărită a
vaccinului
imunitatea scăzută a
copilului
încălcarea tehnicii de
introducere a vaccinului
 Profilaxia Sanitară
include diferite măsuri pentru
asanarea focarului de tuberculoză
Focarul de tuberculoză reprezintă
anturajul bolnavului de tuberculoză şi
persoanele din contact la domiciliu
şi/sau la locul de muncă
 Focarul de tuberculoză
Totalitatea persoanelor care convieţuiesc şi au gospodărie
comună cu un bolnav de TB
Încăperea, apartamentul, locul de muncă şi eventual, dacă
este cazul, dormitorul comun în care locuieşte sau îşi
desfăşoară activitatea un bolnav de TB
Dormitorul comun pentru muncitori sezonieri sau
boschetari, unde s-a depistat un bolnav TB
Grupa sau grădiniţa, clasa sau şcoala, grupa de instruire în
colegii, universităţi, alte instituţii de instruire în care s-a
depistat un bolnav TB printre discipoli, sau în rîndul
personalului angajat cu TB formă contagioasă
În unele cazuri focar este întreaga casă şi/sau curtea, dacă
favorizează contacte prelungite şi frecvente între locatari,
mai ales între copii şi bolnavul contagios
Grupul de persoane, care îngrijesc animalele cu TB
(veterinari, mulgătoare)
 Criteriile de apreciere pericolului
epidemiologic al focarului
Eliminarea masivă şi permanentă a MBT
de către bolnavii de TB
Condiţiile familiale şi de trai ale
pacientului; prezenţa printre contacţi a
copiilor, adolescenţilor, gravidelor
Comportamentul
Nivelul culturii generale şi celei sanitare
ale pacientului şi persoanelor din jur
 Factori ce determină gravitatea
epidemiologică a focarului
Masivitatea eliminării de bacili de
către bolnav
Numărul celor expuşi şi gradul lor
de receptivitate
Intimitatea şi durata contactului
 Focarul de tuberculoză
În baza acestor criterii focarele de TB se
divizează în 3 grupe în dependenţă de
pericolul epidemiologic
 Conform acestei grupări se determină
volumul şi conţinutul măsurilor profilactice
în focar
 Prezenţa:
Focar grupa I
Bolnavii cu forme distructive de TB, eliminatori
permanenţi de MBT, locuitori permanenţi ai
apartamentelor comunale sau cămine
În familia bolnavului sunt copii, adolescenţi,
gravide
Familia locuieşte în condiţii precare, bolnavul şi
persoanele din preajma sa nu respectă regulile de
conduită igienică
 Pacient HIV pozitiv cu TB evolutivă

 Bolnav cu TB cu rezistenţă la medicamente

 Bolnavul cu statut microbiologic necunoscut, la

care diagnosticul de TB a fost stabilit postmortem
 Focar grupa II
Bolnavul elimină MBT scund,
procesul TB este stabil
În familia pacientului sunt persoane
adulte, lipsesc factorii agravanţi
Pacientul este un eliminator de
bacili convenţional, însă în familia
sa sunt copii şi există factori
agravanţi
 Focar grupa III
 Pacientul este eliminator de bacili
convenţional
 În familia bolnavului sunt numai
persoane adulte
 Pacientul şi persoanele din jur
îndeplinesc toate măsurile sanitaro-
igienice necesare pentru profilaxia TB
Factori ce determină gravitatea
epidemiologică a focarului
 Masivitatea eliminării de bacili de
către bolnav
 Numărul celor expuşi şi gradul lor
de receptivitate
 Intimitatea şi durata contactului
 Evidenţa cazului TB
după depistarea Cazului Nou de TB evolutivă (inclusiv
recidivă) se asigură informarea Centrelor de Sănătate
Publică prin completarea Registrului de evidenţă a bolilor
infecţioase

după depistarea Cazului de TB evolutivă cu

eliminare de MBT (inclusiv recidivă) în timp de 24 ore
se informează Centrul de Sănătate Publică prin
completarea “Fişei de notificare/declaraţie urgentă” –
formularul 058-e

nu mai târziu de 3 zile de la primirea fişei de

declaraţie urgentă se efectuează ANCHETA
EPIDEMIOLOGICĂ
 Înregistrarea şi declararea cazului
de TB MDR
Medicul ftiziopneumolog care a stabilit şi a
definit cazul TB MDR, anunţă luarea în evidenţă
a cazului prin completarea Formularului 090.
Formularul 090 (toate părţile acestuia) va fi
completat şi semnat în două exemplare de către
medicul ftiziopneumolog cu introducerea datelor
din formular în SIME TB, modulul MDR
Ulterior unul din formulare va fi expediat la
IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril
Draganiuc”, iar exemplarul doi va rămâne la
medicul ftiziopneumolog
ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
AE – un element de strategie în controlul TB
recomandat de OMS, de rând cu tratamentul corect şi
examinarea contacţilor
 AE – reprezintă complexul de măsuri şi acţiuni, care
urmăreşte descoperirea precoce a persoanelor, care
fac parte dintr-un lanţ de transmitere a infecţiei,
lanţul epidemiologic
AE are ca scop prevenirea transmiterii infecţiei prin
reducerea intervalului dintre depistarea unor cazuri
de îmbolnăvire şi aplicarea tratamentului
antituberculos
Obiectivele Anchetei Epidemiologice

Depistarea rapidă a persoanelor

infectate şi a celor cu semne de boală
Instituirea tratamentului preventiv cît
mai rapid
Depistarea precoce a cazurilor
adiţionale pentru întreruperea
lanţului epidemiologic
 În funcţie de obiectiv
AE poate fi

ASCENDENTĂ (AEA)
DESCENDENTĂ (AED)
 AE ASCENDENTĂ
se aplică în cazul diagnosticării TB
la copil pentru identificarea sursei
de infecţie

 Bolnav cu TB pulmonară(tuse, strănut prin

vorbire, cântat etc.)
 Contact familial, intradomiciliar, de rudenie
 Surse de infecţie cu BAAR “pozitiv” microscopic
 AE DESCENDENTĂ
se declanşează la confirmarea
oricărui caz de TB pulmonară

Scopul: Depistarea persoanelor

infectate sau bolnave
 Măsurile antiepidemice în focar
iniţierea promtă a tratamentului antituberculos
întreruperea transmiterii infecţiei prin efectuarea
dezinfecţiei terminale şi/sau instruirea pentru
dezinfecţia curentă
determinarea hotarelor focarului şi cercului
contacţilor
examinarea contacţilor
administrarea chimioprofilaxiei
abordarea ameliorării condiţiilor socio-economice
educaţia sanitară
 Definiţia contactului
Contactul cu bolnav de TB =
persoana, care este în preajma unui
bolnav de TB contagios, la distanţa
necesară unei conversaţii, o durată de
cel puţin 4 ore
Contactul intradomiciliar = persoana
care doarme şi mănancă cel puţin o
masă/zi în casă cu pacientul TB
 Contacte prioritare la examinare
Contacţii cu o posibilitate mare de a fi infectaţi
Persoanele din contact cu bolnavi cu gradul
înalt de infectare
TB pulmonară
Prezenţa modificărilor patologice(cavitare)
la examenul radiologic
Tuse cu expectoraţii
M. tuberculosis pozitivă la microscopia
sputei
Contacte prioritare la examinare
Persoanele care au avut contact în:
încăperi mici şi supraaglomerate
încăperi insuficient ventilate

Persoanele cu contact permanent

cu bolnavul TB
 Profilaxia medicamentoasă
Chimioprofilaxia primară
are ca scop prevenirea infectării cu MBT in
focarul de tuberculoză şi se efectuează copiilor
neinfectaţi
(IDR Mantoux 2UT negativă)
Chimioprofilaxia secundară
se indică copiilor infectaţi (IDR Mantoux 2UT pozitivă)
previne îmbolnăvirea de tuberculoză
(Chimioterapie preventivă)
 Chimioprofilaxia

Este indicată
 copiilor sub 18 ani din focare
de tuberculoza
 Categoriile de populaţie
care necesită tratament preventiv
Copiii şi tinerii (0 – 18 ani) contacţi cu bolnavii eliminatori
de MBT
 atenţie maximă
focarelor cu bolnavi, care elimină MBT (la examen
microscopic), şi contacţilor preşcolari
copiii şi tinerii cu viraj tuberculinic recent (în ultimele 12
luni) necondiţionat de vaccinarea BCG. În această
categorie se acordă o mare atenţie reacţiilor intense
majore (flictenulare, reacţii necrotice sau de tip
hiperergic)
copiii şi tinerii cu reacţii pozitive la tuberculină în situaţii
speciale (boli alergizante, boli consumptive, stare de
subnutriţie ş.a.)
persoanele cu statut HIV pozitiv
Principiile tratamentului preventiv
Monoterapie cu H
 Doza H - 10 mg/kg/zi pentru copii, maximum 300
mg/zi, timp de 6 luni
 H este eficientă numai pe mycobacteriile active
metabolic sau în multiplicare
Contraindicaţiile profilaxiei cu H vizează:
 TB activă
 Reacţiile adverse grave la H
 Antecedente de profilaxie corectă
 Boala hepatică cronică gravă sau semne clinice de
hepatită activă
 Recomandări suplimentare
pentru chimioprofilaxie
Asocierea Piridoxinei (vit. B6)
sugarilor
copiilor cu carenţă proteică
infectaţilor HIV
celor cu parestezii periferice
 Profilaxia sanitară
măsurile privind animalele bolnave se
realizează conform actelor normative
ale serviciului sanitaro-veterinar

dezinfecţia globală este efectuată de

către Centrul de Sănătate Publică

în caz dacă bolnavul este cronic, se

tratează la domiciliu, se va efectua şi
dezinfecţia curentă de către bolnav,
sau unul din membrii familiei
îndrumaţi de către sora cabinetului de
ftiziologie sub controlul medicinei
preventive
 Profilaxia sanitară

Pentru asanarea focarelor de

tuberculoză sunt utilizate
următoarele metode de dezinfecţie:
metoda mecanică
metoda termică
metoda chimică
 Profilaxia sanitară
albiturile, lingeria –
fierbere(15 min.), călcat
suprafeţele – soluţie
Cloramină 5,0%
Clorură de var activată – 0,5%
 Dezinfecţia
vesela - prin fierbere 15 min. în
soluţie Bicarbonat de sodiu 2%
sputa - expunere în:
 Cloramină 5% - 12 ore
Clorură de var activat (20,0 gr. –
100,0 ml) - 1 oră
Cloramină activată 2,5% - 4 ore
 Preparate şi regimuri p-u dezinfecţie
Denumirea vesela lengeria suprafeţe sputa
dezinfec de pat
tantului
% Exp % Exp % Exp % Exp
Min Min Min Min

BIHINAL 10 30 10 30 8 60 8 60

BIOCID-C 1,0 60 1,0 60 1,0 60 1,0 60

 Preparate şi regimuri p-u dezinfecţie
Denumirea vesela lengeria suprafeţe sputa
dezinfec de pat
tantului Exp % Exp Exp Exp
% % %
Min Min Min Min

CLORURA 0,5 60 0,5 60 0,5 60 5 60

DE VAR

Cloramin 5,0 60 0,5 60 5,0 60 5,0 60

a”B”
 Preparate şi regimuri p-u dezinfecţie

Denumirea vesela lengeria suprafeţe sputa

dezinfec de pat
tantului % Exp % Exp % Exp % Exp
Min Min Min Min

CLORANTI 0,2 60 0,2 60 0,2 30 0,2 60

ON

PROFIC 1,0 30 0,5 30 0,5 30 1,0 30

 Preparate şi regimuri p-u dezinfecţie
Denumir vesela lengeria suprafeţe sputa
ea de pat
dezinf
Exp Exp Exp Exp
ectant % % % %
Min Min Min Min
ului

NICA - 1,0 30 0,5 60 1,0 60 1,0 60

sept

SEPTUS 3,0 60 3,0 90 1,0 90 3,0 90

TIN M
 Scopul Programului
ameliorarea sănătăţii populaţiei prin
reducerea poverii tuberculozei în
Republica Moldova, în conformitate cu
Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului şi obiectivele
Parteneriatului “StopTB”, ”EndTB”
 Obiectivele PNCT
 asigurarea unui diagnostic calitativ, cu obţinerea
unei rate de detecţie a cazurilor de tuberculoză
pulmonară cu microscopia pozitivă de peste 70%
 realizarea şi menţinerea accesului universal la

tratamentul eficient al tuturor formelor de

tuberculoză, cu obţinerea unei rate de succes a
tratamentului cazurilor noi de tuberculoză
pulmonară cu microscopie pozitivă de cel puţin 78%
şi a ratei de succes a tratamentului cazurilor cu
tuberculoză multidrogrezistentă nu mai joasă de
60%
 asigurarea suportului social pentru cel puţin 90%

din pacienţii cu tuberculoză din categoriile

socialmente vulnerabile
 asigurarea
Obiectivele PNCT
controlului eficient al coinfecţiei TB/HIV,
cu reducerea ratei de coinfecţie TB/HIV printre
cazurile de tuberculoză sub 3%
 sporirea nivelului de cunoştinţe al populaţiei despre

tuberculoză la un nivel de cel puţin 80% şi menţinerea

unei rate de vaccinare BCG la naştere de cel puţin 98%,
precum şi a ratei de revaccinare de 85%
 dezvoltarea şi aplicarea rezultatelor cercetărilor

ştiinţifice şi operaţionale în domeniul controlului

tuberculozei
 consolidarea unui sistem eficient de management,

coordonare, monitorizare şi evaluare a Programului

Structura serviciului ftiziopneumologic

 Nivelul Central – Institutul de

Ftiziopneumologie „Chiril
Draganiuc”. Coordonarea
programului este efectuat de
coordonatorul Principal al PNCT
Structura serviciului ftiziopneumologic

nivelul Raional/Municipal
reprezentat de Secţiile Teritoriale
de Ftiziopneumologie
Structura serviciului ftiziopneumologic

 Nivelul primar
este reprezentat de către
Centrele medicilor de familie şi
este unul din cele mai
importante
 Funcţiile şi responsabilitatea med. de familie
(AMP – asistenţei medicale primare)

Identificarea suspecţilor de tuberculoză din răndul

„simptomaticilor” şi îndreptarea lor către serviciul
ftiziopulmonologic
Îndeplinirea anchetelor epidemiologice şi
asanarea focarelor de tuberculoză (examinarea
contacţilor, efectuarea dezinfecţiei,
chimioprofilaxiei)
Efectuarea tratamentului antituberculos în condiţii
de ambulator, asigurând administrarea strict
supravegheată a preparatelor- DOT
 Funcţiile şi responsabilitatea
AMP – asistenţei medicale primare
Depistarea cazurilor cu întrerupere (abandon) în
tratament şi reîntoarcerea imediată a pacientului
Monitorizarea tratamentului în faza de continuare
şi cea intensivă la necesitate
Formarea grupelor cu risc sporit de îmbolnăvire şi
examinarea activă a lor
Examinarea activă a contingentelor periclitante;
Efectuarea profilaxiei specifice la copii
Educaţia sanitară a bolnavilor de tuberculoză şi a
familiilor acestora cât şi întregii populaţii din
teritoriu, implicând în aceste acţiuni comunitatea,
autorităţile publice locale
 Obligaţiunile
Centrelor de Sănătate Publică

Organizarea şi dirijarea activităţilor de vaccinare

Acordarea şi sistematizarea planurilor de vaccinare
Primirea şi analiza rapoartelor statistice privind
vaccinările efectuate
Evaluarea ratei de acoperire vaccinală
Asigurarea cu Vaccin BCG şi seringi pentru imunizare
 Obligaţiunile
Centrelor de Sănătate Publică
Controlul activităţii instituţiilor medicale
din teritoriu privind efectuarea
imunizărilor
Evidenţa, analiza şi investigarea
epidemiologică a complicaţiilor post- BCG
Atestarea cadrelor medicale în tehnica
vaccinării şi testării tuberculinice în comun
cu serviciul de Ftiziologie şi Medicina
Primară
 Care este cheia succesului
în luptă cu orice inamic?
Cheia succesului -
cunoaşterea sau altfel spus:
“Cine este informat, acela este
înarmat!”
 Ce este controlul infecţiei
sau securitatea biologică?
Controlul infecţiei sau securitatea biologică –
este un sistem complex de activităţi medicale,
administrative (organizaţionale) şi tehnice
(inginereşti), care au obiectivul de a proteja
personalul şi cei din mediul înconjurător de
acţiunea negativă a agenţilor biologici patogeni
În cazul infecţiei tuberculoase – “inamicul” este
M. tuberculosis!
Ce reprezintă ca agent infecţios
M. tuberculosis?
Este un microorganism neobişnuit de viabil (cel
mai rezistent dintre cele nesporulate), care îşi
păstrează proprietăţile infecto-patogene la
uscare, congelare, după prelucrarea cu alcool,
acid şi alcalini
Lumina solară directă, temperaturile ridicate şi
substanţele, care conţin clor (şi nu numai)
distrug rapid micobacteriile (vulnerabilitate)
 Micobacteriile
în mediul extern
Nu se multiplică extracelular şi la o temperatură
<30 ºC
În sputa desecată la întuneric rămân viabile
câteva luni
Rezistă până la 1 lună în spută la temperatura +4
grade (câţiva ani la temperatura -20ºC)
Mor relativ rapid la radiaţia solară directă
De asemenea mor rapid la încălzire: pasterizare,
spălare la 60 ºC
 Micobacteriile
în mediul extern
M.tuberculosis – sensibilă la t0С înaltă:

630С 30 мин
720С 15 сек
800С < 1 сек

Spălarea 630С - 900С

 Criterii de apreciere
a contagiozităţii sursei
Eliminarea de bacili (prin microscopia sau/și cultură)
Frecvenţa şi exprimarea tusei
Proceduri de stimulare a tusei (inhalaţii endobronşiale)
Abundenţa eliminării de bacili
Virulenţa M. tuberculosis
Prezenţa cavernelor în parenchimul pulmonar (în caverne
109- 1010 BAAR în 1 gr de ţesut pulmonar)
Chimioterapia antituberculoasă este primordială
în scăderea contagiozităţii sursei
 Pacient CONTAGIOS
 Examenul sputei – pozitiv: microscopie și/sau
prin cultură
Tuse productivă
Sunt supuşi tratamentului cu aerosoli sau
inducere a tusei
Nu primesc tratament
Au început recent terapia
Au un răspuns clinic neînsemnat la tratamentul
administrat
 Pacient NE- CONTAGIOS

Examenul sputei – NEGATIV:

microscopie și prin cultură
Primesc tratament adecvat
Au un răspuns clinic semnificativ după
iniţierea tratamentului
A need for infection control …
 Controlul infecţiei TB
Controlul infecţiei TB este o combinaţie de
măsuri care vizează reducerea riscului de
transmitere a tuberculozei în instituţiile
medicale și populaţie

Baza controlului ale infecţiei TB este

diagnosticarea precoce şi rapidă, precum şi
managementul adecvat al pacienţilor cu TB
 Măsurile de control ale transmiterii
infecţiei
se clasifică în măsuri:
TB
Manageriale
Administrative
Inginereşti (de mediu)
Protecţie respiratorie
 În ordinea importanţei, instituirea măsurilor
administrative reduce cel mai mult riscul de
expunere la infecţia tuberculoasă
 Măsurile de control ale infecţiei TB
 Activităţile manageriale prevăd elaborarea politicilor, programelor
şi altor activităţi manageriale în domeniul controlului infecţiei
tuberculoase

 Controlul Administrativ - reduce riscul de expunere a persoanelor

neinfectate cu TB la sursa de infecţie prin intermediul politicilor şi al
bunelor practici

 Controlul Ingineresc (sau de mediu) - previne răspîndirea şi

reducerea concentraţiei aerosolilor infecţioşi în mediul ambiant

 Protecţia respiratorie personală – folosirea echipamentelor de

protecţie respiratorie (mască, respirator) în situaţiile cu risc înalt de
expunere, cînd concentraţia particulelor infecţioase nu poate fi redusă
în mod adecvat prin intermediul controlului administrativ şi
ingineresc.
Ierarhizarea al controlul TB infectiei
M
Ad ana
m ge
i n ri

or
is al

ăt
tr e
Ec at

cr
ol iv

Lu
Pr o e
ot

t
gi

en
re ecţ ce

ci
sp ie

Pa
ira

te
ta
to
rie

i
Un
Ierarhizarea al controlul TB
infectiei
Controlul Managerial

Controlul Administrativ

Controlul Ingineresc

Protecţie respiratorie
 Controlul Administrativ
1. Dezvoltarea şi implementarea protocoalelor şi
regulamente scrise, care ar asigura:
Identificarea rapidă
Izolarea
Evaluarea Diagnostică
Tratament
2. Implementarea practicilor de lucru eficient printre
lucrătorii medicali
3. Educarea, antrenarea şi consultarea lucrătorilor
medicali
4. Testarea lucrătorilor medicali pentru TB infecţie
şi boală
 Controlul Administrativ :
separarea fluxurilor de pacienţi
Separarea bolnavilor cu TB confirmată de cei
cu TB suspectă, de alţi pacienţi
Separarea  pacienţilor cu TB cu frotiul sputei pozitiv şi
celor cu frotiul sputei negativ
Separarea secţie/salon pentru pacienţi cu co-infecţie
TB/HIV, în special pacienţii cu TB MDR
Separarea pacienţilor cu TB MDR de pacienţii cu TB se
nsibilă
Separarea pacienţilor cu TB rezistentă conform
profilului de rezistenţă 
 Controlul Administrativ :
Reducerea timpului petrecut în spital
Spitalizarea numai a
pacienţilor contagioşi sau pacienţii
care nu pot fi trataţi în condiţii
de ambulator
Reducerea timpului petrecut de
personalul medical cu pacienţi contagioşi
Reducerea comunicării cu rudele şi a
 vizitatorilor  în perioada contagiozităţii
 Controlul administrativ
Educarea şi informarea personalului:
 Privind elementele ce ţin de riscul de TB şi prevenirea
acestora
 Asupra tehnicilor şi procedurilor periculoase care
reclamă grijă specială (recoltarea sputei etc.)
 Se va acorda o atenţie specială persoanelor care au o
stare de sănătate care sporeşte riscul individual (masa
corporală redusă etc.)
 Controlul administrativ
Stabilirea standardelor de îngrijire:
Respectarea DOT
Salonul va îndeplini cerinţe:
 maximum 6 paturi în saloane
 pacienţi MDR – 2 paturi (maxim 3)
 arie utilă minimă de 7m²/ pat
 distanţa între două paturi – 0,70 m
 saloanele bine aerisite
 Evaluarea riscului de transmitere
a TB în instituţiiile medicale
Risc foarte înalt:
Laboratorul bacteriologic
Cabinetul de FBS
Secţia de terapie intensivă
Secţia de Radiologie
Secţia/Salonul pentru TB cu BAAR pozitiv al sputei
Secţia pentru TB MDR
Secţia/Birou de internare
Cabinet ORL
Secţia Morfopatologică
Cabinet stomatologic
Cabinetul de colectare a sputei
 Zonele cu risc înalt
Secţiile de chirurgie toracică
Secţiile de TB extrapulmonară
Secţia de terapie intensivă
Serviciile de consult ambulatoriu
Serviciile de fizioterapie, explorări
funcţionale respiratorii
 Zonele cu risc mediu
Laboratorul clinic
Farmacia
Serviciile administrative
Serviciile de întreţinere
Planul de bază de control al infecţiei 
Zonele cu risc mediu şi înalt - control
administrativ
Zonele cu risc înalt - control tehnic,
ingineresc
Personalul care lucrează în zonele cu
risc înalt - măsuri de protecţie personală
(lucru în respiratoare cu filtre HEPA, în
haine şi încălţăminte speciale)
 Programul de control al infecţiei
Prioritatea II
Controlul Ingineresc (de mediu)
- prevenirea răspândirii şi reducerea
concentraţiei particulelor nucleolice
aerozolice infecţioase (în instituţii
specializate)
 Controlul ingineresc sau de mediu
include următoarele tehnologii care suprimă sau
neutralizează M.tuberculosis:
Ventilaţia naturală
Ventilaţia mecanică
Filtrele HEPA (filtrare de eficienţă înaltă a
particulelor) – elimină particulele infecţioase din
aerul ce trece prin filtru
Radiaţia ultravioletă (UV) cu efect germicid
(distrugerea micobacteriilor)
 Controlul Ingineresc (de mediu)
Ventilaţia- element prioritar în controlul infecţios:
 Naturală
 Mecanică
 locală – dulapuri, cabine pentru colectarea sputei,
izolatoare cu presiune negativă
 generală– pasaj de aer într-un moment şi reciclarea
aerului, folosind lămpi UV şi filtre HEPA
 Ventilaţia naturală
Ventilaţia naturală este creată de forţele naturii
(vînt, temperaturi)
Ventilaţia naturală este realizată prin ferestre,
uşi şi ţevi de ventilare
Ventilaţia naturală poate asigura schimbarea
unui volum mare de aer pe oră şi asigura o diluţie
eficientă a particulelor infectate
Cabine pentru colectarea sputei
Cabine pentru colectarea sputei
1200*1000*2200
Ventilarea direcţionată
 Control tehnic (de mediu)
Utilizarea maximală a ventilaţiei naturale
Creşterea ventilaţiei naturale şi direcţionarea aerului
(departe de zonele în care se află oameni) în secţiile cu
pacienţi bolnavi de TB şi în momentul recoltării sputei
prin:

 Deschiderea geamurilor

 Folosirea ventilatoarelor sau a sistemelor speciale în

camerele de izolare pentru direcţionarea aerului către
exterior
Ventilaţie naturală
 Principiile ventilaţiei
Direcţionarea aerului

De la mai puţin curat spre curat

Presiune negativa

În locurile în care concentraţia de particule

infectioase este cel mai înaltă schimbul aerului din
interior - în 6 ore
Riscul estimat de transmierea aeriană
a infectiei TB
Ventilație naturală, ferestrele închise -
97%
Ventilaţie naturală cu presiune negativă
(ACH 12) - 39%
Ventilaţie naturală, ferestre si usi
complet deschise :
Modernă (1970 -1990) - 33%

Veche (pre-1950) - 11%

Source: Escombe, et al. PLoS Medicine, 2007.
 Filtrele HEPA
Reţin particolele infecţioase 0,3 mkm

Se conţin:

 în respiratoare

 în dulapuri de laminare

 în ventilatoare
pot fi utilizate:
Filtrele HEPA
 Pentru a evacua aerul din cabină sau spațiul de
ventilație exhaustivă locală direct în încăperea sau
zona aferentă
 Pentru a evacua aerul din încăperea cu presiune
negativă în sistemul generale de ventilație.
Aerul poate fi recicrulat prin filtrele HEPA în spațiile în care:
 Nu este prezent sistemul general de ventilație
 Sistemul existent este incapabil să asigure schimbul
suficient de aer pe oră
 Radiaţia ultravioletă
Radiaţia ultravioletă este utilizată ca masură
inginerească adiţională atunci cînd ventilaţia singură
nu este suficientă pentru controlul transmiterii
infecţiei tuberculoase
Dispozitivele medicale care generează acest tip de
radiaţie sunt numite generic lămpi UV sau lămpi
bactericide
Utilizarea radiaţiei ultraviolete necesită expertiza
tehnică pentru achizitionare, instalare şi
monitorizarea funcţionării
 Lămpile UV
Radiaţie directă
Radiaţie indirectă, ecranată şi fără emisie de ozon (în
prezenţa omului)
Tubul se şterge lunar cu alcool
Durata de expunere – gradientul energetic al radiaţiei
bactericide dat de distanţa dintre sursă şi suprafaţa
tratată şi de cantitatea de energie necesară
Numărul lămpilor necesare
 Lămpile UV
Iradierea ultravioletă distruge
M. tuberculosis în 5 min

Lămpi UV de tip deschis

Lămpi UV de tip închis
Principiul de intstalare a lămpilor UV
pentru a asigura controlul infecţios
Lămpi UV de tip deschis
Lampă UV de tip deschis
Lampă UV de tip închis
Instalarea lămpii UV de tip închis
Lămpi UV de tip închis
 Programul de control al infecţiei TB
Prioritatea III
Protecţia respiratorie
personală
- în zonele cu risc sporit de
expunere
 Protecţia respiratorie
personală
oferă protecţie personalului medical şi îngrijitorilor
în spaţiile unde concentraţia particulelor infecţioase
nu poate fi redusă la un nivel minim prin intermediul
controlului administrativ şi de mediu

Vine în completarea celorlalte metode de control al

infecţiei

Echipamentul personal de protecţie respiratorie este

conceput în aşa fel încît să acopere gura şi nasul
persoanei, asigurînd filtrarea particulelor infecţioase
prezente în aer
 Protecţia respiratorie
personală
se utilizează în zonele cu risc sporit de expunere:
Salon unde se efectuează proceduri de inducere a
tusei
Salon spirometrie
Salon bronhoscopie
Săli patomorfologice
Săli intervenţii chirurgicale urgente la pacienţi
potenţiali TB contagioşi
 Măsurile
de protecție respiratorie individuală
Instruirea personalului medical
Selectarea respiratoarelor
Testul de etanșare
Instruirea pacienților referitor la igiena
respiratorie și la normele de comportament în
timpul procedurilor de inducere a tusei
 Măstile chirurgicale
 au fost iniţial create să protejeze pacientul de aerosolii eliminaţi de
medic şi asistenta medicală în timpul procedurilor medicale
 Deşi, de obicei, măştile chirurgicale sunt utilizate de către personalul
medical pentru asigurarea protecţiei respiratorii, acestea nu oferă
100% protecţie persoanelor care le poartă cînd e vorba de
M.tuberculosis şi nu trebuie utilizate cu acest scop!
 Măştile chirurgicale trebuie oferite pacienţilor suspecţi şi celor
baciliferi
 Folosirea corectă a măştii reduce cantitatea de aerosoli infecţioşi
eliminaţi de pacienţi TB
 Iată de ce distribuirea/oferirea măştilor trebuie să fie însoţită de
instruirea pacienţilor privind utilizarea corectă a acestora
 Cu toate acestea, utilizarea măştilor chirurgicale de către pacienţii cu
TB poartă în sine riscul de apariţie a stigmei faţă de pacienţi
Mască chirurgicală pentru pacient

Previne răspândirea
particulelor care conţin
M. tuberculosis în mediul
înconjurător de la
pacientul TB bacilifer
 Respiratorul
Respiratorul este un mijoc individual de protecţie
respiratorie, care acoperă gura şi nasul şi are o
capacitate specifică de filtrare a aerului
Spre deosebire de masca chirurgicală, respiratorul
conţine un filtru şi este conceput astfel încît să
acopere etanş faţa, pentru a preveni pătrunderea
particulelor infecţioase sub mască
Respiratoarele sunt utilizate doar în instituţiile
specializate, de obicei spitale de tuberculoză, doar
după ce au fost respectate complet toate măsurile
administrative şi de mediu
 Respiratoarele
Conform directivelor Uniunii Europene,
respiratoarele potrivite pentru activitățilr în
controlul tuberculozei se clasifică în:
 FFP2 (92%)
 FFP3 (99%)
Clasificarea se face în baza capacității lor de
filtrare a particulelor respirabile cu dimensiunea
asemenea M.tuberculosis prezente în aer
Echipament individual de protecţie
Aparate de respiraţie vs. măşti
Respirator cu HEPA filtr 3М –
Standard european
 Protecţie personală
– măsură importantă adiţională de protecţie -
respirator
Saloane izolator
Încăperi colectare
spută
Vehicul AMU sau la
transportarea pacienţi
TB contagioşi
Domiciliu pacienţi TB
contagioşi
 Testele de etașare calitativă
Testele de etașare trebuie desfășurate cu scopul
de a asigura fiecare angajat medical cu un
respirator potrivit în ceea ce privește mărimea și
forma
Metode recunoscute şi acceptate
Zaharină
Bitrex™ (benzoat de denatoniu)
 Testele de etașare calitativă
Un test de etanșare calitativ presupune utilizarea
unui aerosol, care poate fi “gustat”

Se testează capacitatea subiectului de a percepe

gustul amar/dulce, pulverizând în cagulă o soluție
dilutată 1/100

Repiratorul trece testul dacă subiectul nu simte

gustul aerosolului

Factor de adaptare implicit > 100

 Alegerea respiratorului
Se oferă un aparat de respiraţie adecvat în funcţie
de:
Riscurile respiratorii la care este expus
lucrătorul
Locul de muncă şi factorii de utilizare care
afectează performanţa şi siguranţa aparatului de
respiraţie
 Prevenirea şi controlul TB
în comunitate
Sa inceapa tratamentul tuberculozei, cât mai
curând posibil
Screeningul altor persoane din gospodărie
Asigurați-vă că pacienții TB primesc tratament
complet
Minimizati aglomerarea în locuri publice
 Prevenirea şi controlul TB
în Comunitate: Rolul Comunităţii
Învăţaţi membri ai comunităţii să:
 Recunoască simptomele iniţiale ale TB
 Minimizati condiţiile de trai aglomerate
 Permiteţi luminii solare se între în clădiri şi
camere (razele ultra-violete distrug rapid bacili
TB)
 Deschideţi ferestrele pentru a aerisi camerele
(pentru a dilua cantitatea de bacili TB
infecţioase)
 Prevenirea şi controlul TB
în Comunitate: Rolul Pacientului
Pacientul ar trebui să mențină un regim alimentar
bine echilibrat pentru a menține sistemul imunitar
puternic
Pacientul bolnav de TB ar trebui să renunțe la
fumat si să minimiza consumul de alcool
Pacientul ar trebui să țină un şerveţel de singură
folosinţă sau o batistă pe gura atunci cand tuşeşte
Pacientul nu trebuie să scuipe pe podea, dar într-un
recipient (de preferință de unică folosință), care
trebuie prelucrat în mod corespunzător
 Măsurile controlului infecţiei TB în
condiţii de domiciliu
Ventilarea naturală a încăperilor
Iradierea ultravioletă a aerului
Igiena tusei
Folosirea respiratoarelor de către persoana care
îngrijeşte bolnavul, în special dacă aceasta este
HIV infectată
Copii mai mici de 5 ani necesită izolare categorică
În focar cu TB MDR membrii familiei poartă
respiratoare
 ПЛЮЙ В УРНУ
Омерзительное явление,
что же это будет?
По всем направлениям
плюются люди.
Плюются чистые,
плюются грязные,
плюют здоровые,
плюют заразные.
Плевки пересохнут,
станут легки
и вместе с пылью
летают плевки.
В легкие,
в глотку "Товарищи люди!
несут чахотку.
Плевки убивают Будьте культурны:
по нашей вине не плюйте на землю,
народу а плюйте в урны!",
больше, - призывал своих современников
чем на войне.
ТОВАРИЩИ ЛЮДИ, Владимир Маяковский.
БУДЬТЕ КУЛЬТУРНЫ!
НА ПОЛ НЕ ПЛЮЙТЕ,
А ПЛЮЙТЕ В УРНЫ.
Date generale
Copilul N.
Data naşterii: 08.08.2007
Domiciliul: r-nul Donduşeni, satul Baraboi
Internat în secția/copii SCMF la 2 ianuarie 2014,
cu trimitere din IFP ”Chiril Draganiuc” de la
medic ftizioortoped
Diagnosticul clinic la ziua de 09.01.2014: BCG
infecţie generalizată: Tuberculoza
osteoarticulară - Tuberculoza coloanei
vertebrale, Tuberculoza ganglionilor limfatici
intratoracici, Tuberculoza cutanată - Lupus
vulgaris
Maladie concomitentă suspectă: Sindrom
displastic al ţesutului conjunctiv. Sindrom Ehlers –
Danlos
Anamneza vieții
Imunizat cu vaccinul BCG pe
data de 14.08.2007- 0,05 ml (la a
VII- a zi de viaţă)
Vaccinul BCG seria 1136, valabil
pînă în 06.2008
Local pe braţul stîng semn
postBCG – cicatrice 2 mm
Anamneza vieții
Vîrsta mamei la naştere 18 ani
Copilul născut de la prima sarcina cu greutatea 2,900 kg,
talia 50 cm. Sarcina a decurs fără gestoză, cu iminenţa
de avort la 24 săptămîni
Naşterea fiziologică la termen de 40 săptămîni, fără
complicaţii severe. Scorul Apgar la naştere – 6 baluri,
peste 5 minute - 8 baluri, fără circuit ombilical
 Externat din maternitate la 14.08.2007, din cauza
prezenţei febrei la mama
Anamneza vieții
Pînă la vîrsta de 4 luni copilul s-a dezvoltat fără
particularităţi
A fost la alimentaţia naturală pînă la vîrsta de 3 luni
A adăugat în pondere conform normelor de vîrstă
pînă la vîrsta de 1 an: la 3 luni - 6,1 kg; la 6 luni - 8,4
kg; la 9 luni - 9,6 kg; la 1an - 10,1 kg
Ulterior la copil se constată retard fizic Dezvoltarea
neuropsihică corespunde vîrstei pînă la vîrsta de 2
ani, ulterior cu retard psihomotor
De la vîrsta de 4 luni copilul se îmbolnăveşte lunar
de procese nespecifice respiratorii, pentru care se
tratează în spitalul raional Donduşeni
Anamneza vieții

 La vîrsta de 4 luni s-a tratat în spitalul

raional Donduşeni, cu diagnosticul de:
Flegmonă în regiunea axilară pe stînga
a fost drenat, este prezent extrasul în Fişa de
dezvoltare a copilului
În ianuarie – februarie 2009 a fost examinat
de medicul neurolog la ICŞDOS M şi C
diagnosticul: Encefalopatie reziduală,
ventriculomegalie, hidrocefalie internă
(mixtă), retard neuromotor
A fost indicat tratament
Anamneza vieții
La vîrsta de 1,6 ani copilul a suportat un
traumatism, a fost lovit, după care s-a stabilit
patologie a coloanei vertebrale
În fişa de dezvoltare a copilului este inscripţie la
data de 19 august 2009, din care reiese că copilul a
suportat o traumă pe 12 august
La 19.08 s-a efectuat radiografia coloanei
vertebrale cu diagnosticul: Fractura compriamată
al corpului vertebrei ThVII gradul II cu îngustarea
moderată al spaţiului intervertebral Th VII -Th
VIII
Ulterior copilul a primit tratament în IMSP
ICŞOSMşiC cu diagnosticul susnumit. S-a aplicat
corsetă gipsată pe 1,5 luni
Date anamnestice
În noiembrie 2009 copilul a primit magnitoterapie
în secția reabilitare CM și C; a fost externat la
domiciliu
La 01.02.2010 este inscripţia medicului ortoped din
care este clar diagnosticul: Fractură prin compresie
Th V – VII
Tot în aceieaşi zi este inscripţia medicului neurolog
cu concluzie: Encefalopatie reziduală,
ventriculomegalie, hidrocefalie internă (mixtă),
retard neuromotor, afecte respiratorii
Copilului i s-a apreciat gr. II de invaliditate
Date anamnestice

La 10.02.2010 a fost repetată radiografia cutiei

toracice cu concluzie: Deformaţia congenitală
al corpului vertebrei Th VII cu gibus moderat
Copilul poartă corset pînă în martie 2010
Diagnosticul definitiv a fost: Deformarea
posttraumatică a coloanei vertebrale în
regiunea toracală
În septembrie 2010 s-a tratat în SCRC ”Emilian
Coţagă” cu diagnosticul clinic: Periostită acută
mandibulară pe dreapta (dintele IV inferior)
Date anamnestice
La 28.10.2010 în fişa de dezvoltare a copilului există
inscripţie medicului traumatolog, familia nediscifrată, cu
diagnosticul: Deformaţia chifotică al segmentului toracal
superior cu ghibus ca la TBC
În noiembrie 2010 a fost internat la IMSP ICŞOSMşiC în
secţia de reabilitare cu diagnostic : Sindrom displastic al
ţesutului conjunctiv. Sindrom Ehlers - Danlos. Cifoza
posttraumatică al segmentului toracal. Retard staturo-
ponderal
În 04.2011 s-a tratat repetat la IMSP ICŞOSMşiC cu
diagnosticul de: Cifoza posttraumatică severă. A fost
recomandat şi programat pentru CT al coloanei vertebrale,
dar din motive neclare nu a fost efectuată
Ulterior copilul a fost supravegheat de traumatolog şi
neurolog. Medicul ortoped-traumatolog – Golub Veneamin,
din CM şi C
Date anamnestice
În august 2012 la copil se dezvoltă o patologie
cutanată, prima insctipţia este in 08.2012, cînd
sunt descrise erupţii în cavitatea bucală şi pe
buze, erupţii acoperite cu cruste
Diagnosticul stabilit: Stomatită ulceroasă
Se recomandă consultaţia dermatologului şi
stomatologului
Prima inscripţia a medicului dermatolog este la
data de 26.11.2013, diagnosticul este: Tinea faciei,
forma infiltrativă-purulentă
S-a indicat tratament
În 12.2013 diagnosticul patologiei cutanate este
notat: Granulom candidozic şi Tinea facies
Date anamnestice
La 28.10.2010 în fişa de dezvoltare a copilului există
inscripţie medicului traumatolog, familia nediscifrată, cu
diagnosticul: Deformaţia chifotică al segmentului toracal
superior cu ghibus ca la TBC
În noiembrie 2010 a fost internat la IMSP ICŞOSMşiC în
secţia de reabilitare cu diagnostic : Sindrom displastic al
ţesutului conjunctiv. Sindrom Ehlers - Danlos. Cifoza
posttraumatică al segmentului toracal. Retard staturo-
ponderal
În 04.2011 s-a tratat repetat la IMSP ICŞOSMşiC cu
diagnosticul de: Cifoza posttraumatică severă. A fost
recomandat şi programat pentru CT al coloanei vertebrale,
dar din motive neclare nu a fost efectuată
Ulterior copilul a fost supravegheat de traumatolog şi
neurolog. Medicul ortoped-traumatolog – Golub Veneamin,
din CM şi C
Date anamnestice
În august 2012 la copil se dezvoltă o patologie
cutanată, prima insctipţia este in 08.2012, cînd
sunt descrise erupţii în cavitatea bucală şi pe
buze, erupţii acoperite cu cruste
Diagnosticul stabilit: Stomatită ulceroasă
Se recomandă consultaţia dermatologului şi
stomatologului
Prima inscripţia a medicului dermatolog este la
data de 26.11.2013, diagnosticul este: Tinea faciei,
forma infiltrativă-purulentă
S-a indicat tratament
În 12.2013 diagnosticul patologiei cutanate este
notat: Granulom candidozic şi Tinea facies
Date anamnestice

Ultima inscripţie în Fişa de dezvoltare este al

medicului dermatolog la data de 19.12.2013 cînd a
expirat termenul gradului de invaliditate şi
copilul necesita examinare pentru CEMV
Examenul histologic al pielii Nr. 1 din 02 ianuarie
2014 a confirmat proces specific
Concluzii
Nu se exclude BCG Limfadenită la
vîrsta de trei luni
Copilul a fost cu o stare
imunodeficitară înăscută
Evoluţia patologiei Coloanei
vertebrale a fost cu progresare cu
formarea ghibusului necătînd la
tratamentul administrat