Metode de sterilizare a

instrumentelor. Obligațiunile de
serviciu a personalului medical în
cabinetul stomatologic

Tatiana Porosencova

Dr. șt. med., Conferențiar universitar

Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja” Universitatea
de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”
 Definiții

• Sterilizare = utilizarea procedurilor fizice sau chimice în

scopul distrugerii tuturor microorganismelor, inclusiv
a formelor sporulate rezistente de bacterii.

• Sterilizarea constituie distrugerea tuturor formelor de

viață. (Ronald B Luftig)

• Sterilizarea este procesul de nimicire sau înlăturare al

tuturor microorganismelor viabile. (MIMS-Playfair)
 Definiții

• Steril = Liber de orice formă vie de microorganisme;

• Dezinfecție = Distrucția tipurilor patogene și a

altor forme de microorganisme prin metode fizice sau
chimice.

• Dezinfecția este mai puțin letală ca sterilizarea.

Metodele de sterilizare

• Fizice
• Chimice
Prelucrarea instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea
• Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi
sterilizate trebuie curăţate prin metode fizice şi dezinfectate
chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.

• Regulile de sterilizare a articolelor prevăd 2 faze a sterilizării:

Ø presterilizarea şi

Ø sterilizarea.
 Prelucrarea instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea

• Presterilizarea = etapa care presupune pregătirea instrumentelor în

vederea sterilizării;

• prevede înlăturarea prin procedeul de curăţare mecanică a tuturor

impurificărilor de origine proteinică, lipidică, medicamentoasă etc.

• prezenţa materiilor organice protejează germenii de acţiunea agenţilor

dezinfectanţi sau sterilizanţi;

• dacă nu există condiţii pentru a spăla imediat instrumentele impurificate cu

sânge sub jet de apă, ele trebuie cufundate într-o soluţie de inhibitor
anticoroziv (soluţie de 1% de benzoat de natriu). Instrumentele reutilizabile
pot fi ţinute în soluţie pînă la 7 h.
 Prelucrarea instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea
Pregătirea instrumentarului în vederea sterilizării

• Înainte de sterilizare, tot instrumentarul se curăţă de

resturi organice, sânge, puroi, dentină, os – ulterior se clătesc şi se
usucă.
Prelucrarea instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea
Curăţirea este de 2 tipuri:

Ø manuală

Ø mecanică - cu baia cu ultrasunete,mașina de spălat instrumentar.

Prelucrarea manuală a instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea
• Curăţirea manuală – se efectuează de un cadru mediu echipat cu
mănuşi, care foloseşte pentru curăţare: apa caldă, săpun, detergenţi şi
perie aspră.

• Se va acorda o atenţie deosebită atât îndepărtării tuturor resturilor

organice, cât şi posibilelor accidente – tăieturi, înţepături – prin
manevrarea acelor (de canal, de siringă), a instrumentarului tăios
(sonde dentare, foarfece, bisturie). Manevra este mare consumatoare de
timp.

• Curăţirea mecanică – asigură o curăţire corespunzătoare, economie de

timp, necesită aparate speciale cu ultrasunete.
Prelucrarea manuală a instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea
• instrumentele sunt spălate
minuțios cu perii adecvate,
insistându-se la încheieturi, la
canelurile acelor si frezelor,
pentru înlăturarea tuturor
formelor de materii organice.
Prelucrarea manuală a instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea
• cleștii de extracție,
precum și alte
instrumente chirurgicale
sunt supuse acelorași
etape de presterilizare
însă în recipiente
separate, apoi se usucă și
se curăță din nou în caz
de necesitate.
 Prelucrarea mecanică a
instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea
• Baia cu ultrasunete utilizează unde
sonore capabile de a forma bule de
oscilație, proces numit = cavitație;

• Aceste bule au capacitatea de a

înlătura detritusul de pe suprafața
instrumentelor;

• În scopul presterilizării în baia cu

ultrasunete, se va utiliza soluții
recomandate de producători;
 Prelucrarea mecanică a
instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea
• Mașina de spălat instrumentar –
utilizează apa fierbinte la viteze
înalte și un detergent pentru
curățarea instrumentelor.

• Aceste dispozitiv necesită personal

pentru plasarea instrumentelor în
coș sau de a utiliza casete pentru
instrumente.
 Prelucrarea chimică a
instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea

• se utilizează obligatoriu un dezinfectant etichetat ca

dezinfectant pentru instrumentar și avizat de Ministerul
Sănătății, în concentrația recomandată de producător;

• soluția de dezinfectant se pune în cuve / recipiente cu capac;

• instrumentarul va fi complet imersat în soluție și va fi

menținut în aceasta pe perioada recomandată de
producător.
 Prelucrarea chimică a
instrumentarului la etapele ce
precedă sterilizarea

• instrumentarul medical reutilizabil în

procesul de exploatare, a curăţării presterilizante şi
sterilizării

• pot fi supuse coroziunii. soluţia

preconizată pentru curăţarea chimică conţine următorii
componeţi:

• - acid acetic (CH3CO2H);

• - clorură de sodiu (NaCl);

• - apă distilată – până la 100 ml.

Prelucrarea chimică a instrumentarului
la etapele ce precedă sterilizarea

• Soluţia de spălare-curăţare pentru presterilizarea

articolelor medicale reutilizabile este raţional de a o
folosi în decurs de până la 12 ore din momentul
preparării în funcţie de gradul lor de impurificare.

• Detergenţii, în special cei în stare friabilă, urmează a fi

verificaţi la conţinutul de substanțe active nu mai rar
decât o dată în 3 luni.
Prelucrarea instrumentarului la etapele
ce precedă sterilizarea

• Pregătirea instrumentarelor şi materialelor pentru

sterilizat se face în spaţii bine amenajate, autorizate
conform cerinţelor în vigoare.

• periile, recipientele şi alte ustensile utilizate la

curăţare se spală şi se decontaminează.
 Etapele de presterilizare
1. Curățarea fiecărui articol cu perie și detergent;

2. Clătirea cu apă curgătoare;

3. Plasarea articolelor în soluție dezinfectantă;

4. Clătirea cu apă curgătoare;

5. Uscarea instrumentelor cu prosop curat sau aer comprimat;

6. Lubrefierea instrumentarului care necesită acest tratament;

7. Verificarea integrității instrumentarului.

 Reguli generale

• Personalul care efectuează aceste operațiuni, va

purta echipament de protecție:

Ø Halat;

Ø Mănuși,

Ø Șorț de;

Ø Ochelari de protecție.
 Reguli generale

• Protocolul de lucru va fi
atașat la loc vizibil;

• Asistenta medicală – este

responsabilă cu pregătirea,
decontaminarea și
dezinfecția
instrumentarului medico-
chirurgical;
 Reguli generale

• Verificarea eficacității procedurilor – prin prelevare de

probe și investigare bacteriologică.
 Prelucrarea instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea

• După uscare și verificare, instrumentele

se împachetează în folii închise etanș, ce au
prevăzute
markeri de sterilizare care virează(își schimbă
culoarea), putându-seastfel controla expunerea
materialelor la temperatura optimă și permițând
totodată verificarea sterilizării.
 Prelucrarea instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea

• De asemenea pe cutiile metalice (casolete) în care sunt

grupate alte instrumente se pun benzi cu astfel de
marker de sterilizare, atât în interiorul cât și în
exteriorul cutiilor.
 Prelucrarea instrumentarului la
etapele ce precedă sterilizarea

• Pe acești markeri, respectiv pe foliile individuale, sunt notate data,

ziua și ora, astfel încât putem controla sterilizarea instrumentelor
cu maxim 24 de ore înainte de folosire.

• Acest lucru poate fi verificat și prin menționarea zilnică într-un

caiet de sterilizare, a instrumentelor supuse acestui proces, felul
sterilizării, parametrii aparatelor, iar în dreptul datei respective
adăugarea markerului de sterilizare din interiorul aparatului
respectiv.
 Sterilizarea pieselor
stomatologice
• Autoclavarea – sterilizarea prin vapori de apă sub
presiune (căldură umedă) într-un autoclav.
autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea
materialelor textile, a instrumentelor, seringilor,
obiectelor

• de sticlă, materialelor de cauciuc şi a altor

materiale care nu se deteriorează prin
tratamentul termic

• În funcţie de material, se sterilizează la 121°C

(=1,1 atmosferă de suprapresiune) sau la 132°C
(=2 atmosfere de suprapresiune).
 Sterilizarea prin ratarea cu
vapori sub presiune
• Autoclavarea – sterilizarea prin vapori de apă sub
presiune (căldură umedă) într-un autoclav.
autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea
materialelor textile, a instrumentelor, seringilor,
obiectelor

• de sticlă, materialelor de cauciuc şi a altor

materiale care nu se deteriorează prin
tratamentul termic

• În funcţie de material, se sterilizează la 121°C

(=1,1 atmosferă de suprapresiune) sau la 132°C
(=2 atmosfere de suprapresiune).
 Sterilizarea prin aer uscat fierbinte
(Poupinel)
• timp de 150 min la 160°c sau la 1 oră la 180°c este o

• metodă eficace cu condiţia de a dispune de un bun

aparat electric, cu un termometru în stare bună (şi o

• circulaţie de aer în aparatele mari).este convenabilă

pentru sterilizarea instrumentarului medical
reutilizabil, sticlei termorezistente, dar nu şi pentru
sterilizarea materialului moale (textil) şi a
compreselor. este

• important la timpul de sterilizare trebuie să fie socotit

din momentul în care temperatura este atinsă.
 Sterilizarea prin aer uscat fierbinte
(Poupinel)
Ciclul complet al unei sterilizări are 3
timpuri:

-încălzirea la temperatura indicată pentru

sterilizare;

-menţinerea temperaturii realizate în tot

timpul indicat pentru sterilizare;

- răcirea aparatului.
 Recomandări pentru o sterilizare
eficientă cu căldură uscată
•Încălzirea trebuie începută cu uşa cuptorului deschisă pentru a diminua umeditatea aerului şi
deci riscul de oxidare a instrumentelor.

•În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă aparatul la temperaturi peste 80°c.

•evitarea sterilizării la temperaturi mai mari de 180°c, deoarece conţine riscul de alterare a
metalului.

•este totdeauna preferabil de a se pune instrumentele în cutii închise cu volet special, dar se pot
lăsa cutiile deschise pentru a uşura urcarea temperaturii materialului din interior.

•la încheierea ciclului de sterilizare se interzice deschiderea sterilizatorului cu aer cald la

temperatura mai sus de 50ºc.

•asigurarea aşezării materialelor în cuptorul cu aer cald astfel încât aerul să circule uşor între
obiecte, respectând planurile delimitate prin rafturi.

• este interzisă scoaterea rafturilor.

 Sterilizarea pieselor stomatologice
• În timpul utilizării pieselor de mână în
cavitatea bucală a pacientului, resturi de
sânge, salivă, detritusuri dentinare cât și
materiale restaurative pot pătrunde în
partea activă a pieselor.

• Astfel, piesele de mână necesită a fi

sterilizate după fiecare pacient pentru
preveni infecția încrucișată.
 Sterilizarea pieselor stomatologice
• Protocolul de sterilizare a pieselor de mână

Ø Piesa de mână se șterge cu șervețele

dezinfectante ce conțin alcool prin înlăturarea
detritusurilor vizibile de pe suprafața pieselor;

Ø Rulați piesa de mână pentru minimum 30 de

secunde pentru adescărca piesa de apă și aer;

Ø Curățați riguros cu apă și detergent;

Ø Reatașați piesa de mână la unit și rulați-o

uscată;
 Sterilizarea pieselor stomatologice
Ø Lubrifiereapiesei de mână se va
face înainte de sterilizare;

Ø Piesa de mână se plasează în

punga de sterilizare și se sigilează;

Ø Sterilizarea prin autoclavare.

 Aparatele pentru sterilizarea
instrumentelor și frezelor
Glassperlene

• Temperatura 2180C – 2460C;

• Cristalele trebuie să fie mai mici de 1 mm în

diametru, deoarece diametre mai mari nu
sunt eficiente în transmiterea căldurii la
spațiile mari de aer între cristale.
 Aparatele pentru sterilizarea
instrumentelor și frezelor
• Instrumentele de canal – 5 sec;

• Conuri absorbante de hârtie – 10 sec;

• Instrumenete endodontice infectate – 3 sec;

• Această metodă este considerată o metodă

auxiliară de sterilizare.
Suprafețele de contact
 Dezinfecția unitului stomatologic

Ø Este necesar de a dezinfecta unitul stomatologic

după fiecare pacient, în scopul prevenției
contaminării încrucișate.

Ø Se va decide dacă se vor utiliza husele de plastic

pentru scaune sau se va efectua dezinfectarea
suprafețelor după fiecare pacient.
 Asistenta medicală
• Curăță și pregătește instrumentarul pentru sterilizare:

Ø Scoaterea din soluția dezinfectantă;

Ø Spălarea;

Ø Perierea și eliminarea oricărui material rămas pe

intrumente;

Ø Trierea;

Ø Punerea în pungile de sterilizare;

Ø Sigilarea;

Ø Introducerea în autoclav și înregistrarea sterilizării în caietul

special;

Ø Datarea și punerea la loc în sertare.

Obligațiunile de lucru ale infirmierei

• Schimbarea sacilor de deșeuri

medicale și depozitarea lor în
spațiu special;

• Datul cu mătura și mopul;

• Efectuarea curățeniei generale.

 Triajul deșeurilor medicale
• Fiecare administrator de instituţie medico-sanitară este obligat să asigure condiţii optime de muncă
pentru personal.

• deficienţe în sistemul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale (GdaM) pot condiţiona
infestarea colaboratorilor, cu diverse microorganisme patogene, inclusiv cu virusurile Hva, b, c şi Hiv.

• pericolul epidemiologic al deşeurilor activităţlor medicale (daM) se explică prin faptul că ele conţin un număr
crescut de microorganisme comparativ cu deşeurile menajere şi totodată în ele se depistează microoorganisme
patogene – bacterii, virusuri.

• datorită acestui fapt, incorectitudinea manipulării cu deşeurile medicale în interiorul iMs, totodată nerspectarea
condiţiilor de segregare, colectare, depozitare, transportare pot fi cauza răspândirii maladiilor infecţioase în
rândul pacienţilor şi exportul infecţiilor în afara iMs.

• deaceea pentru a preîntâmpina răspândirea infecţiilor din IMS este imperios faptul ca fiecare iMs să
beneficieze de un sistem de gestionare a deşeurilor.
 Triajul deșeurilor medicale

• o atenţie deosebită se acordă deşeurilor

periculoase, tăietor - înţepătoare

• pentru a preîntâmpina afectarea sănătăţii omului

şi prevenirea contaminarii mediului ambiant.
 Clasificarea deșeurilor

• Deşeurile nepericuloase sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor
medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de
distribuire a hranei; aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la fel ca deşeurile menajere:

Ø ambalajele materialelor sterile,

Ø flacoanele de perfuzie, care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice,

Ø ghipsul necontaminat cu lichide biologice,

Ø hârtia,

Ø resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase),

Ø sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu sângele
sau cu alte lichide biologice etc.;
 Clasificarea deșeurilor

• Deşeurile periculoase, care la rândul lor se clasifică în:

• deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice,

care cuprind

Ø părţi anatomice, material biopsic

 Clasificarea deșeurilor

• Deşeuri infecţioase, sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu

sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi
şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu:

Ø seringi,

Ø ace, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide;

Ø biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică

folosinţă, comprese, pansamente;

Ø materiale de laborator folosite etc.;

 Clasificarea deșeurilor

• Deşeurile înţepătoare-tăietoare, sunt reprezentate de ace, catetere,

seringi cu ac, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de
laborator, care au venit în contact cu material infecţios.
 Clasificarea deșeurilor

• Deşeurile chimice şi farmaceutice, sunt deşeurile care includ serurile

şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit,
medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice,
reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de
curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor
necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit.
 Gestionarea deșeurilor

• Segregarea este una din cele mai importante etape în cadrul programului de gestionare cu
succes în gestionarea deșeurilor instituțiilor medicale.

• datorită faptului că doar circa 10 – 25% din deșeurile activității medicale sunt
caracterizate de un nivel înalt de risc, costul pentru prelucrare şi distrugere poate fi redus
considerabil daca se utilizează o metodă de izolare adecvată.

• În acest motiv se recomandă ca segregarea şi ambalarea să se efectuieze conform

sistemului de separare a deşeurilor după trei categorii (Periculoase, tăietor- înțepătoare
și inofensive).

• În cazul cînd o asemenea selectare nu se respectă , întreaga cantitate de deşeuri se

tratează ca fiind periculoasă.
 Ambalarea deșeurilor
• Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile
periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosinţă şi se
elimină o dată cu conţinutul.

• codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deşeurile:

a)galben - pentru deşeurile periculoase (infecţioase, tăietoare-înţepătoare, chimice

şi farmaceutice);

b) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile celor menajere).

Ø pentru deşeurile infecţioase şi tăietoare-înţepătoare se

foloseşte pictograma

Ø “pericol biologic” . pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc

pictogramele adecvate

Ø pericolului: “inflamabil”, “corosiv”, “toxic” etc.

 Ambalarea deșeurilor

• Pentru deşeurile infecţioase care nu sunt

tăietoare-înţepătoare se folosesc cutii din carton
prevăzute în interior cu saci din polietilenă sau
saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben.

• deşeurile înţepătoare-tăietoare se colectează în

cutii din material rezistent la acţiuni mecanice.

• cutiile pot fi confecţionate din plastic sau carton

de rezistenţă suficientă pentru deşeurile tăietor
prevăzute cu un capac care să permită
introducerea deşeurilor şi să împiedice
scoaterea acestora după umplere.
Codurile de culoare ale ambalajelor în care sunt
colectate deșeurile medicale sunt:

1) galben - pentru deșeuri periculoase: infecțioase, extrem de

contagioase, tăietoare-înțepătoare, anatomo-patologice;
2) maro - pentru deșeuri periculoase: chimice, farmaceutice,
citotoxice/citostatice;
3) verde – pentru deșeuri reciclabile nepericuloase;
4) negru - pentru deșeuri nepericuloase (deșeuri similare cu
deșeurile menajere).
 Referinț
e
1. Ghid de supraveghere și control în infecțiile
nosocomiale. Ediția I, Chișinău 2008;

2. http://www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/
guidelines/index.htm;

3. Preventive and Social Medicine, 20th Edition, Park K.