PARTICULARITĂȚI DE INGRIJIRE A PACIENȚILOR CU

HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

Elev:Vlad Eugen Marian

 Motto

A dobândi vindecarea este mai presus de orice stiință

medicală. Mai multe căi duc insă catre această țintă și
trebuie s-o alegem pe cea mai puțin vătămatoare.

Hipocrate
Cuprins
 Definiție
 Cauze
 Clasificare
 Epidemiologie
 Simptomatologie
 Diagnosticul pozitiv
 Examene paraclinice
 Tratament
 Dosar de ingrijire
Definiție
Hemoragia digestivă superioară este sangerarea care are loc
in esofag,  stomac , duoden și jejunul proximal ,
exteriorizându-se , in special prin vărsaturi ( hematemeză )
și/sau melenă.
Cauze
In ordinea frecvenței sunt urmatoarele :
-ulcere si ulcerații gastrice si duodenale – 30-50%
-leziuni in raport cu hipertensiunea portala – 30 %
▪ varice esofagiene
▪ varice cardio-tuberozitare
▪ gastropatie portala hipertensiva
- gastrite si duodenite acute – 10-20 %
- tumori maligne – 5-15%
- sindromul Mallory-Weiss 5-18 %
- anomalii vasculare – sub 1%
- sânge inghițit (epistaxis superior) sub 1 %
- alte cauze - fistule aortoduodenale,tulburari ale hemostazei sub - 1%
 Clasificare
 Hemoragia digestivă superioară poate fi :
-   HDS mică - daca se pierd pana la 250 ml de sânge și nu apar efecte
sistemice. Ele pot deveni periculoase prin persistența lor , ducând la anemie
hipocromă , hipoproteinemie si tulburari hidroelectrolitice
-  HDS  mijlocie ( moderată ) - cantitatea de sânge pierdută este intre
250-1000 ml ; tensiunea arterială nu scade semnificativ iar hemoglobina
rămâne peste 10%.
HDS  mijlocie poate fi compensată de organism. Gravitatea acestor hemoragii
constă in repetarea lor , fiecare nouă hemoragie scăzand posibilitatea de
compensare a organismului.
-  HDS  mare sau masivă - pierderea depăsește 1000 ml , sângerarea
determină șoc iar Hemoglobina scade sub 8 g%
 Epidemiologie
Frecvența hemoragie digestive superioare in populație este destul de greu
de determinat. Se apreciaza ca ar fi in jur de 150 de cazuri la 100000 de
locuitori și 1/2000 pacienți internați pe an. Incidența hemoragiei digestive
superioare este mai mare la pacienți cu vârsta de peste 60 de ani. Mortalitatea
prin HDS este de circa 8-10 % din cazuri.
Din punct de vedere etiologic, aproximativ 50% din hemoragiile digestive
superioare se produc pe ulcere gastrice sau duodenale (1/3 din acestea datorate
administrarii de AINS). 4% din totalul HDS sunt cauzate de sângerarile din
varice esofagiene (1/3 din ele sunt hemoragii letale)
Simptomatologie
Simptomatologia in HDS este determinată de anemia accentuată care se instalează,
forma de exteriorozare (hematemeză, melenă, rectoragie), simptome determinate de
boala de bază care le-a provocat, si tulburari hemodinamice ce se produc ca urmare a
pierderii de sânge.
Tabloul clinic al hemoragiei digestive superioare cuprinde elemente caracteristice:
-paloare extremă
-cefalee
-neliniște
-anxietate
-sete persistentă
-scăderea tensiuni arteriale , tahicardie
-amețeli, grețuri
-transpirații, extremitați reci
-lipotimie, stare de neliniște sau de pericol iminent
-frică de moarte
-agitație psihomotorie
-dispnee sau tahipnee
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv de hemoragie digestivă
superioară se stabilește pe baza examenului clinic
obiectiv şi pe baza explorarilor paraclinice.
În evaluarea HDS, elementele absolut necesare
sunt: anamneza, examenul fizic, alături de teste
esenţiale umorale biochimice şi hematologice.
Examene paraclinice
Explorarile paraclinice sunt reprezentate, in principal, de analize de
laborator ,endoscopia digestiva superioara (EDS) si ecografia abdominala. Alte
investigatii paraclinice,cum ar fi examenul radiologic baritat sau arteriografia selectiva,
sunt mai putin utile in urgenta. Tomografia computerizata, cu sau fara substanta de
contrast, este, de asemenea, utila in stabilirea unui diagnostic precis si a conduitei de
urmat in cazul bolnavului cu HDS ce se prezinta in urgenta.
Electrocardiograma (ECG) este obligatorie la toti pacientii cu HDS – poate pune
in evidenta leziuni ischemice miocardice preexistente HDS sau induse de anemia
posthemoragica.
Analizele de laborator utile in urgenta la pacientul cu HDS sunt :
- hemoleucograma cu numararea leucocitelor, eritrocitelor si a trombocitelor
hematocrit, hemoglobina si indici eritrocitari.
- explorarea functiei hepatice: transaminaze, bilirubina.
- sumarul de urina.
- ionograma serica, glicemie, teste de coagulare.
- determinarea grupului sanguin si a factorului rh.
Investigarea radiologica simpla a toracelui si abdomenului aduce informatii
despre boala de baza sau afeciunile asociate.
 Tratament
-Tratamentul medicamentos

-Tratamentul endoscopic

-Tratamentul chirurgical
Dosar de ingrijire
Pacient A.S in vârstă de 75 de ani cu antecedente de HTA gradul III este adus cu salvarea la UPU a SCJU
Constanța in data de 30.06.2016 pentru urmatoarele motive: vărsaturi masive cu sânge proaspat, scaune
melenice si dureri abdominale; din discuțiile cu pacientul am aflat că hemoragia a aparut spontan nefiind
precedata de consum de alimente sau de stres psihic pacientul afirma ca inainte de exteriorizarea hemoragiei a
simțit valuri de caldură a transpirat abundent și avea amețeli motiv pentru care singur a apelat serviciul 112;
medicul de pe salvare a luat decizia de a-l transporta la spital.
La examenul clinic obiectiv efectuat de medicul de la UPU se constată:
- tegumente si mucoase palide
- urme de sânge la tușeul rectal
- abdomen sensibil la palpare
- P=78b/mi,
-TA=100/60 mm/Hg
La UPU i se recolteaza sânge pentru examenul de laborator care evidențiază valoarea hemoglobinei de 8g/dl
se administrează o fiola de Arnetin și se efectuează endoscopie digestivă superioară care evidențiază tapetarea
mucoasei stomacului cu sânge proaspat. Se pune diagnosticul de hemoragie digestivă superioară si pacientul
este internat de urgență in secția Mediacală l , sectorul gastroenterologie.
In secție se instituie repaus absolut la pat , se sistează alimentația pe cale orală si pacientul incepe tratamentul
pentru stoparea hemoragiei(Adrenostazin, Etamsilat,Fitomenadion) si reechilibrare hidroelectrolitică și
hemodinamică (Ser fiziologic 0,9%, Glocoză 10%, 1 unitate MER)
Din discutile cu pacientul am aflat ce nevolile fata de care acesta este dependent sunt urmatoarele:
→ A elimina: prezintă varsaturi cu sânge si scaune melenice
→ A te misca a-ti pastra o bună postură: este imobilizat la pat in decubit dorsal
→ A evita pericolele: nu are voie să se mobilizeze, prezintă sondă de aspiratie nazogastrică care ii
creeaza disconfort, este palid, anxios cu mimică tensionată.
→ A fi util: pacientul nu este mulțumit de situația prezentă, la domiciliu el avea grije de soția sa
paralizată iar acum se teme ca ea să nu patească ceva.
→ A invata: nu are cunoștințe legate de boală si tratament.
Pe perioada spitalizare pacientul continua tratamentul de stopare a hemoragiei cu hemostatice
(Adrenostazin , Fitomenadion , Etamsilat) si de reechilibrare hidroelectrolitică (Ser fiziologic 0,9%,
Glucoza 10%).

In a patra zi de internare starea generală a pacientului se inbunatațește , este trecut pe regim hidro-
lacto-fainos.

In a cincea zi se poate mobilizarea pentru desfașurarea activitaților de autoingrijire, alimentația se

diversifica , tranzitul intestinal este prezent , scaun are aspect normal.

In a șeasa zi nevoile afectate inițial revin la parametrii normali pacientul se poate mobiliza singur iși
capată increderea in sine și in forțele proprii, cunoaște regimul de viața impus și incearcă sa-l
respecte.
 In a șaptea zi pacientul se externează cu urmoatoarele recomandări:
-să repete HLG, peste 2 săptamani.
-să revină la control pentru efectuarea unei endoscopii digestive superioare peste o lună.
-să renunțe la consumul de cafea .
-să mearga la medical de familie cu biletul de externare din spital și să fie luat in evidență cu
această boală.
-să aibe un regim de viața echilibrat.