Sunteți pe pagina 1din 55

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “ Nicolae Testemițeanu ,,

Catedra de epidemiologie

Particularitățile epidemiologice , organizarea și


efectuarea măsurilor antiepidemice în rujeolă și
rubeolă , parotidita epidemică și gripă

A controlat :Valentin Călugăreanu


A efectuat : Ursan Anastasia,
MP 1702
Cuprins

1. Istoric
2. Agentul patogen
3. Mecanismul, factorii și căile de transmitere
4. Manifestările procesului epidemic
5. Manifestările procesului infecțios
6. Diagnostic de laborator
7. Supravegherea epidemiologică
8. Măsuri de control ( profilactice și antiepidemice)
Rujeola

Este o infecție virală acută, extrem de contagioasă, caracterizată


prin febră , tuse, rinoree, conjunctivită, enantem (semnul Koplik) pe
mucoasele bucale sau labială și o erupție cutanată maculopapulară
generalizată.
Agentul patogen
 Agentul patogen al rujeolei este Morbillivirus
morbillorum, din familia Paramixoviridae, genul
Morbillivirus şi conţine ARN.
 Virusul rujeolic reprezintă un nucleocapsid helicoidal

cu înveliş lipoproteinic. Diametrul particulelor variază


între 100 şi 250 nm (în medie 150 nm).
Virusul rujeolic este foarte instabil în mediul exterior.
Este rapid inactivat de căldură, raze ultraviolete,
solvenţi lipidici şi extreme de aciditate şi alcalinitate
(pH sub 5 şi peste 10).
Sursa de agent patogen este omul bolnav de
rujeolă. El este contagios de la începutul perioadei
prodromale (cu 3-4 zile până la apariţia exantemului) şi
încă 188 primele 4-5 zile de exantem (în total 9-10
zile).
Ziua în care apar primele exanteme la bolnav (de
obicei, pe faţă) se consideră, condiţionat, pentru
contactanți a patra zi de incubaţie.
Mecanismul, căile şi factorii de
transmitere
Transmiterea agentului patogen al rujeolei de la om la
om se efectuează exclusiv prin aerosoli umezi. Virusul
rujeolic se elimină de pe mucoasa căilor respiratorii
superioare ale bolnavului în componenţa unui aerosol
de înaltă dispersie ce se formează în timpul tusei sau
strănutului şi se răspândește în atmosfera din jurul
bolnavului, rămânând viabil în stare suspendată până la
30 de min..
Contaminarea contactanţilor are loc direct în încăperea în care se
află bolnavul ori la distanţă, în cazul când aerosolul contaminat
pătrunde prin intermediul curenţilor de aer în alte încăperi, unde
se găsesc persoane receptive.
Factorii favorizanţi
 nivelul de receptivitate a populaţiei ;
 migraţia populaţiei în zonele globului unde procesul

epidemic al rujeolei este încă intensiv ;


 sezonul rece al anului (iarnă, primăvară) ;
 aglomeraţia persoanelor în încăperi închise şi slab

aerisite (grădiniţe, şcoli etc.) .


Manifestările procesului epidemic

 Rujeola este răspândită ubicuitar, pe toate


continentele, în toate zonele climatice ale globului.
 Receptivitatea este generală şi practic toate
persoanele sunt receptive, însă preponderent se
îmbolnăvesc copiii. În ţările unde nu se efectuează
vaccinările în masă, 85 % dintre cazurile de rujeolă
revin copiilor cu vârsta de până la 7 ani.
 După suportarea rujeolei se instalează o imunitate
durabilă pe viaţă, de aceea adulţii se îmbolnăvesc
foarte rar.
 În populaţiile neimunizate probabil mai mult de 90 %

dintre persoanele ce ating vârsta de 20 de ani au


suportat pe parcurs rujeola.
 Implementarea profilaxiei specifice în toată lumea pe

scară largă a modificat semnificativ unele caracteristici


fundamentale în evoluţia actuală a procesului epidemic
în diverse ţări şi este, de fapt, în raport direct cu nivelul
de acoperire vaccinală în aceste regiuni.
În Republica Moldova, situația epidemiologică
prin rujeolă rămâne a fi alarmantă.
Rujeola a fost aproape eliminată, în țara noastră nu a
fost înregistrat din 2008-2011 niciun caz, apoi au fost
înregistrate 40 cazuri timp de 3 ani (2012-2014), după
care ani până în 2017 nu au fost înregistrate cazuri de
rujeolă.
Dar în urma scăderii acoperirii vaccinale din cauza
refuzului neîntemeiat al părinților, rujeola a început să
se răspândească ușor după importul din Ucraina și
România și deja pe parcursul anului 2018 avem
confirmate 281 cazuri de îmbolnăvire.
O altă caracteristică de manifestare a procesului
epidemic al rujeolei este periodicitatea, adică creşterea
şi descreşterea periodică a intensităţii morbidităţii 190
peste fiecare 2-3 ani, fiind în funcţie de acumularea
persoanelor receptive în populaţia dată.
 Această creştere şi descreştere a numărului de
îmbolnăviri se observă şi pe parcursul anului
(sezonalitate), când mecanismul de transmitere se
activizează accentuat (iarna, primăvara).
 Actualmente intensitatea procesului epidemic al
rujeolei, dar şi celelalte caracteristici ale acestui proces
în multe ţări sunt determinate exclusiv de nivelul de
acoperire cu vaccinare, adică de statusul imun al
populaţiei date.
Manifestările procesului infecțios
Perioada de incubaţie durează între 8 şi
12 zile, poate să dureze şi 21-28 zile (La
persoanele cărora li s-a administrat în
prealabil imunoglobulină ) .

Perioada prodromală (preeruptivă sau


catarală)
 Durează 3-4 zile.
 Debutul este progresiv, febră creşte până
la 38-39°C, intoxicaţie, catar respirator,
conjunctivită.
 Conjunctivita se exprimă prin fotofobie,
lăcrimare, edem palpebral, secreţii
purulente.
 Catarul respirator este pronunţat: strănut, secreţii nazale seroase,
muco-purulente etc.
 Laringotraheita se manifestă prin voce răguşită şi tuse uscată,
uneori lătrătoare (crup fals).
 Rareori se poate instala şi catarul digestiv

 Mucoasa bucală este edemată şi


hiperemiată, limba saburală.
 Apare enantemul bucal (congestie şi
hemoragii pe vălul palatin, peretele
posterior al faringelui, gingivita
eritematoasă cu depozit albui).
 După 2-4 zile apar petele Koplik pe mucoasa bucală
în dreptul molarilor superiori 1,2
 Aceste pete seamănă cu granule fine de nisip

înconjurate de areola inflamatorie 


Perioada de stare (eruptivă)
 Durează 3 zile. Începe concomitent cu erupţia. Febra -
creşte iarăşi până la 39-40°C
 Simptomele catarale progresează
 Erupţia în rujeolă apare de obicei retroauricular, apoi

pe frunte şi obraji, gât şi toracele superior în ziua a


doua erupţia coboară pe trunchi, iar în a 3-a zi şi pe
membre.
 Extinderea gradată a erupţiei descendent şi centrifug

(craniocaudal) este distinctivă rujeolei


 Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) poate apărea
la copii peste 4-10 ani după ce au suportat rujeola.
 PESS este o boală neurologică degenerativă a copiilor

şi adolescenţilor, provocată de persistenţa virusului


rujeolic în ţesutul sistemului nervos central.
 Primele semne de PESS apar insiduos de obicei peste

6-8 ani după infecţia de rujeolă, cu deteriorări


progresive de comportament, dificultăţi psihologice,
spasme musculare clonice, continuă cu stupoare,
demenţă, mutism, orbire centrală, comă, dificultăţi de
alimentare și glutiţie. Decesul survine peste 1-3 191
ani.
Diagnosticul de laborator
 În dependenţă de scop, investigaţiile de laborator în
rujeolă se reduc (confirmarea diagnosticului ori
determinarea imunităţii) la utilizarea metodelor
virusologică şi imunologică (RIHA, ELISA) cu o
fiabilitate marcată.
 Persoanele care urmează să fie examinate sunt bolnavii,

suspecţii, convalescenţii şi contactanţii din focar, de la


care se prelevă mucozităţi din nazofaringe şi/ori sânge.
Direcţiile de supraveghere epidemiologică
În combaterea şi profilaxia rujeolei se utilizează
principiile de bază de combatere şi profilaxie a bolilor
infecţioase :
− măsuri îndreptate spre neutralizarea (anihilarea) sursei
de agenţi patogeni;
− măsuri îndreptate spre neutralizarea (ruperea)
mecanismului de transmitere;
− măsuri îndreptate spre formarea imunităţii specifice a
populaţiei.
Măsuri profilactice

Unica măsură de profilaxie actualmente este


considerată efectuarea imunizării planificate a tuturor
nou-născuţilor cu vaccin antirujeolic viu atenuat.
Conform Programului Naţional de Imunizări pentru
anii 2011-2015 şi calendarului de vaccinări, aprobat de
Guvernul Republicii Moldova, vaccinarea contra
rujeolei se realizează cu vaccinul combinat împotriva
rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) şi se
administrează copiilor în vârstă de:
− 12 luni (ROR-1);
− 6-7 ani – prima revaccinare (ROR-2);
− 14-15 ani – a doua revaccinare (ROR-3).
Vaccinul ROR se administrează
subcutanat în porţiunea superioară a
braţului, în doză de 0,5 ml atât la
vaccinare, cât şi la revaccinare.
Efectele adverse posibile, dar şi
reacţiile adverse indezirabile la
administrarea vaccinului ROR sunt
rare. Seroconversia faţă de rujeolă
atinge la persoanele vaccinate 95%.
Măsuri antiepidemice
 Înregistrarea şi direcţionarea informaţiei către Centrul
de Sănătate Publică despre cazul suspect ori confirmat
de rujeolă se efectuează concomitent în aceeaşi zi.
 Bolnavul de rujeolă (caz suspect ori confirmat) este

spitalizat obligatoriu în secţia de boli infecţioase, de


preferinţă în boxă special amenajată.
 Izolarea trebuie să dureze 4 zile din momentul apariţiei

exantemului, iar în cazul complicaţiilor – 10 zile.


 În încăperea unde se găseşte bolnavul de rujeolă se
efectuează aerisirea, curățenia umedă.
 Până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră

separată ori după un paravan. Fiindcă virusul nu


persistă mai mult de 30 de min., în mediul exterior
dezinfecţia terminală nu este indicată.
 Se determină receptivitatea contacţilor de rujeolă. Ei
sunt supuşi supravegherii medicale începând cu ziua a
8-a și până în ziua a 17-a din momentul contactului cu
bolnavul, zilnic fiind măsurată temperatura și
examinate pielea şi mucoasele bucale.
 Copiii fără imunitate se vaccinează în primele 3 zile de

contact.
 În caz de contraindicaţii, li se administrează

imunoglobulină specifică (câte 3 ml copiilor cu vârsta


de la 3 luni până la 1 an şi câte 1,5 ml copiilor de la 1
an până la 7 ani).
Rubeola
 Rubeola este o boală infecțioasă acută eruptivă întâlnită
atât la copii cât și la adulți, care apare mai frecvent în
sezonul iarnă-primăvară.
Agentul patogen
 Virusul rubeolic aparţine familiei Togaviridae şi este
unicul reprezentant al genului Rubivirus. Până astăzi a
fost descris doar un singur tip imunologic distinct şi nu
există relaţii serologice comune între virusul rubeolic şi
alte virusuri.
 Virusul are un potențial teratogen ridicat: la femeile

însărcinate infectate la începutul sarcinii, poate


determina moarte fetală urmată de avort spontan sau
apariția de malformații congenitale la făt, grupate în
sindromul de rubeolă congenitală.
 Virusul rubeolic conţine RNA, este de formă sferică,
are un diametru de 50-70 nm, cu nucleoid dens central
de 30 nm şi înveliş cu grosimea de 10 nm. Conţine trei
polipeptide structurale majore, E1, E2, şi C, a căror
greutate moleculară este de 58, 42-47 şi respectiv 33
kd. Proteina C este asociată cu particula infecţioasă
40S din RNA, care formează virionul icosaedral.
 Virusul este foarte sensibil la căldură şi acţiunea
agenţilor chimici. La temperatura de 100° C îşi pierde
infectivitatea în 2 minute.
 Se inactivează de asemenea în medii cu niveluri ale pH

sub 6,8 şi de peste 8,1, sub acţiunea razelor


ultraviolete, solvenţilor lipidici, formalinei şi enzimelor
proteolitice.
 În prezenţa a 2% de albumină viabilitatea virusului se

menţine o săptămână şi mai mult şi nelimitat la-60° C.


Infectivitatea se pierde rapid în vremea stocării la
temperaturi între -10 şi -20° C.
Sursa de agent patogen
 Sursa de agenţi patogeni o constituie bolnavul cu forme
manifeste şi atipice de rubeolă. Nou-născuţii cu forme
congenitale elimină virusul din nazofaringe în formă de
aerosoli timp de 1-6 luni.
 Bolnavul este contagios cu aproape o săptămână

înainte de apariţia erupţiei şi timp de 4-7 zile după, mai


ales în primele zile.
Mecanismul (modul), căile şi factorii de
transmitere
Virusul rubeolic se răspândeşte pe cale aeriană prin
intermediul picăturilor minuscule ale secreţiilor
nazofaringiene ale bolnavului care formează aerosoli
umezi cu dispersie înaltă.
 Din organismul bolnavului se elimină, de asemenea,

cu urina şi fecalele.
 Transmiterea transplacentară de la mamă la făt în cazul
când mama suportă rubeola în primele trei luni de
sarcină este iminentă, având consecinţe foarte grave
pentru nou-născuţi.
 Indiferent de forma infecţiei prenatale (manifestă ori

asimptomatică), nou-născutul reprezintă o sursă


incontestabilă timp îndelungat.
 Infectarea poate avea loc şi în cazul contactării

articolelor proaspăt contaminate cu eliminările din nas


şi faringe şi posibil sânge, urină ori fecale.
 Receptivitatea este generală, după primele 3-6 luni de
viaţă, când nou-născutul poate fi protejat tranzitoriu de
către imunoglobulinele maternale transplacentare.
După aceasta imunitatea este achiziţionată prin infecţie
naturală (o suportare este suficientă) ori prin imunizare
activă.
Factorii favorizanţi
 numărul mare de copii receptivi, adică nevaccinaţi
conform calendarului ;
 migraţia necontrolată a populaţiei în diferite zone ale

globului ;
 aglomerarea persoanelor în încăperi închise, mai ales în

sezonul rece al anului.


Manifestările procesului epidemic
 Rubeola este răspândită pe toate continentele. În
majoritatea ţărilor lumii de ceva vreme este introdusă şi
se realizează vaccinarea planificată a populaţiei şi,
drept consecinţă, morbiditatea prin rubeolă a scăzut
semnificativ ori se înregistrează cazuri rare şi izolate.
 În ţările unde nu se efectuează vaccinările planificate,

iar la noi în perioada prevaccinală, preponderent, se


îmbolnăvesc copiii de la un an până la 7 ani
Manifestările clinice
 Perioada de incubaţie este de 7-24 de zile, în medie 16-
18 zile. Debutul rujeolei este insidios.
 La copii pot apărea ori nu anumite semne minore de

boală, la adulţi însă perioada prodromală (1-5 zile) este


însoţită de slăbiciuni, cefalee şi nazofaringită moderată,
febră moderată şi conjunctivită.
 Limfoadenopatia nodulilor limfatici postauriculari,
suboccipitali sau postcervicali este frecventă, dar nu
patognomonică. Rareori adenopatia este generalizată.
 Erupţiile cutanate sub formă de rozeole ori
maculopapuloase, însoţite uneori de temperatură
subfebrilă şi simptome catarale slabe, apar în debutul
maladiei sau la câteva ore după aceasta, dar rareori la
sfârşitul primei zile ori a doua zi
 La femei în primul trimestru de graviditate rubeola
decurge cu avorturi spontane, naşterea copiilor morţi
ori cu diverse anomalii congenitale (cataractă, vicii
cardiace, surditate, hepatite, microcefalie).

 Sindromul rubeolic congenital se depistează la 20-25%


sau mai mulţi dintre copiii născuţi de mame care au
făcut rubeola în primul trimestru de graviditate, cu
reducerea treptată a frecvenţei în următoarele luni.
Diagnosticul de laborator
 În dependenţă de scop, investigaţiile de laborator în
rubeolă se reduc (confirmarea diagnosticului ori
determinarea imunităţii) la utilizarea metodelor
virusologică şi imunologică (RIHA, ELISA) cu o
fiabilitate marcată.
 Persoanele care urmează să fie examinate sunt bolnavii,

suspecţii, convalescenţii şi contactanţii din focar, de la


care se prelevă mucozităţi din nazofaringe şi/ori sânge
Supravegherea epidemiologică
Direcţia strategică în supravegherea epidemiologică şi
controlul rubeolei la etapa actuală sunt determinate de
organizarea şi efectuarea riguroasă a imunizărilor
planificate contra rubeolei conform Programului
Naţional de Imunizări cu vaccinul ROR şi se
administrează copiilor în vârstă de:
− 12 luni (ROR-1);
− 6-7 ani – prima revaccinare (ROR-2);
− 14-15 ani – a doua revaccinare (ROR-3).
Măsurile antiepidemice.
 La suspectarea rubeolei se informează Centrul de
Sănătate Publică. Bolnavul este internat în secţia de
boli infecţioase.
 Convalescenţii sunt admişi în colectivităţile de copii

după însănătoşire, dar nu mai devreme de 7 zile după


apariţia erupţiilor cutanate.
 În focar se efectuează aerisirea încăperilor şi curățenia

umedă, fără utilizarea dezinfectanţilor.


 La domiciliu, bolnavii sunt izolaţi în cameră separată
ori după paravan. Sunt identificate persoanele
nevaccinate.
 Atenţie specială se acordă gravidelor în primul

trimestru de sarcină, ele urmând să fie supuse unui


examen serologic şi examinate de obstetrician, care se
pronunță asupra perspectivei sarcinii .
Gripa
 Gripa este o maladie acută, foarte contagioasă, care
afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare
şi este frecvent acompaniată de simptome sistemice,
cum sunt febra, cefaleea, mialgia si astenia.
Agentul patogen
 Agenții cauzali în gripă reprezintă virusuri ce fac parte
din familia Orthomyxoviridae, genul Influenzavirus.
 Structural, virusurile gripale au formă sferică, cu

diametrul de 80-120 nm. Genomul virusului constă din


8 segmente de ARN, iar membrana – din două proteine
antigenice de suprafață: hemaglutinina (HA) și
neuraminidaza
 Sursa de agent patogen este prezentată de omul bolnav
cu forme clinice tipice și atipice (subclinice,
asimptomatice), care elimină virusul prin aerul expirat
începând cu finele perioadei de incubație și primele
semne de boală.
 Perioada de incubație variază de la 1 până la 7 zile, mai

frecvent 1-2 zile.


 Eliminarea virusului este mai intensă în timpul tusei

sau strănutului.
Modul, factorii și căile de transmitere
 Modul principal de transmitere a agentului patogen de
la bolnav la persoanele receptive este respiratoriu.
 Contaminarea se produce pe cale aerogenă la inhalarea

aerozolilor lichizi eliminați de bolnav în urma expirării


(localizarea principală a virusului – mucoasa nasului),
tusei sau strănutului.
 Contaminarea sigură se produce la un contact apropiat

cu bolnavul, până la 1 m. În cazul tusei sau strănutului


distanța posibilă de contaminare crește până la 2-3 m
 În cazul virusului A (H1N1) transmiterea poate avea
loc și prin obiecte și mâini recent contaminate la
atingerea mucoasei nasului sau a ochilor. Contaminarea
nu se produce prin apă sau produse alimentare.
 Contaminarea cu virusul gripei aviare se produce, de

regulă, în urma contactului omului cu păsările bolnave


sau în timpul curățării cotețului prin inhalarea
aerozolilor solizi, formați în urma uscării maselor
fecale.
Factorii favorizanți
 particularitățile epidemiologice ale infecției (perioada
de incubație scurtă, calea aerogenă de transmitere,
receptivitatea înaltă a populației, în special la apariția
tulpinilor noi de virus, încălcarea regimului de
protecție);
 migrația intensă a populației,
 dezvoltarea mijloacelor de transport,
 sezonul rece al anului,

S-ar putea să vă placă și