USMF ”NICOLAE TESTEMIŢANU ”

CATEDRA “URGENŢE MEDICALE”

STOPUL CARDIORESPIRATOR
RESUSCITAREA
CARDIORESPIRATORIE

Dr. LEV D.CRIVCEANSCHI

D.Ş.M.,CONFERENŢIAR
UNIVERSITAR
 BIBLIOGRAFIE

 Lev D. Crivceanschi. „Urgenţe medicale.”

Chişinău, 2005

 www. levcrivceanschi. com

 ETAPELE DEZVOLTĂRII METODELOR DE
RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE

 Anii 1950 – 1958 J.O.Elam şi coaut., P.Safar şi coaut., au

descris tehnica respiraţiei gură la gură în resuscitarea nou-

născuţilor, confirmând eficacitatea acestei metode, autor al

respiraţiei gură la gură este considerat J.O.Elam

 Cartea lui Safar “ABC of resuscitation” (1957) a fost principalul

ghid de resuscitare utilizat în medicina de urgenţă timp de

aproape jumătate de secol

 ETAPELE DEZVOLTĂRII METODELOR DE
RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE

 Anii 1957-1960 W.Kouwenhoven, J.R. Jud, G.G.Knickerbocker

demonstrează eficacitatea masajului cardiac extern prin
compresiuni toracice în stopul cardiac postanestetic. Tot în
această perioadă s-a implementat defibrilaţia externă

transtoracică.

 În 1963 J.S.Redding, J.W Pearson au adăugat componenţa

majoră a RCR, au demonstrat că administrarea de epinefrină
sau de alte remedii vasopresoare creşte succesul resuscitării
cardio-respiratorii şi cerebrale.
 ETAPELE DEZVOLTĂRII METODELOR DE
RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE
 2000 - Prima Conferinţă Internaţională a Ghidului în RCR şi
ACvU: Colaborare Internaţională AAC, CER, FISC, CAR, CRAL,
CRAS - Au stabilit în cadrul unui consens internaţional
principiile RCR şi au aprobat Ghidul RCR şi C, 2000

 2005 -Conferinţa Internaţională 2005 de Consens în

Resuscitarea Cardiorespiratorie şi Cerebrală şi Asistenţa
Cardiovasculară de Urgenţă - A aprobat noile standarde (SVB
şi SVAC) pentru aa.2006-2010

 Notă: AAC – Asociaţia Americană de Cardiologie; CER – Consiliul

European de Resuscitare, FISC – Fundaţia Inimii şi Stroke din
Canada, CAR – Consiliul Australian de Resuscitare; CRLA – Consiliu de
Resuscitare a Americii Latine, CRAS – Consiliu de Resuscitare a Africii
de Sud.
 DEFINIŢIE

Resuscitarea (reanimarea) cardiorespiratorie

(RCR) este definită ca un complex de măsuri, realizate

în algoritmele - protocoale şi îndrumate pentru

restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale

INDICAŢIILE PENTRU EFECTUAREA RCR

RCR se efectuează în caz de instalarea

bruscă şi acută al stopului cardiac

Stopul cardiac trebuie suspectat la orice

persoană găsită inconştientă/areactivă în
mod neaşteptat
 RCR: SUPORTUL VITAL BAZAL

 Suportul Vital Bazal (Basic Life Support - BLS) constituie

prima fază a resuscitării cardio-respiratorii şi cerebrale şi are
scopul de a menţinerea funcţiilor vitale
 Funcţiile (semnele) vitale sunt: respiraţia, pulsul, presiunea
arterială, culoarea pielei, temperatura, mărimea pupilelor şi
reactivitatea lor
 Suportul Vital Bazal (SVB) este definit prin cele 3 link-uri ale
lanţului supravieţuirii: acces precoce, începere precoce a
manevrelor de resuscitare, defibrilarea electrică precoce
 RCR: LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII

903 SVB DEF SVA

 RCR: SUPORTUL VITAL BAZAL

 Suportul Vital Bazal include:

 A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi
menţinerea permiabilităţii lor
 B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi
asigurarea unei respiraţii optime artificiale
 C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea
semnelor vitale şi suportul a circulaţiei sanguine prin
compresiuni sternale (masajul cardiac extern). În
traumatisme include şi controlul hemoragiei
 SUPORTUL VITAL BAZAL

A – (Airway) - Căi aeriene

B - (Breathing) - Respiraţie
C – (Circulation) - Circulaţie sanguină
 ALGORITMUL
SUPORTUL VITAL BAZAL LA MATURI
(European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005)

Pacientul inconştient

Apel la ajutor

Deschiderea căilor respiratorii

Respiraţie normală absentă ?

Apel la 903 (112)

30 compresiuni sternale

2 respiraţii artificiale
30 compresiuni sternale
 PRINCIPIILE GENERALE ALE RESUSCITĂRII
CARDIO-RESPIRATORII ŞI CEREBRALE
(European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005)

 Bolnavul se poziţionează pe un plan dur

 Mişcările de respiraţie artificială a plămânilor se
combină cu mişcările de compresiuni sternale
 Poziţia mâinilor are o importanţă deosebită în
asigurarea eficacităţii resuscitării cardio-respiratorii
 Se cere respectarea strictă a raportului compresiuni
sternale/respiraţie
 Pacientul inconştient

Verificaţi siguranţa mediului/locului

Asiguraţi protecţia salvatorului şi a victimei
 Pacientul inconştient

Verificaţi daca victima răspunde:

• loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare:
“cum vă simţiţi?”
“sunteţi bine / totul este în regulă?”
 Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau
mişcarea victimei):

• atunci nu mişcaţi victima (dacă nu se află în

pericol),examinaţi condiţiile în jurul victimei,
obţineţi informaţia necesară;

• regulat (continuu) apreciaţi condiţiile în jurul

victimei
Solicitaţi ajutor
Deschiderea căilor respiratorii:
 deschideţi căile respiratorii superioare ale victimei, efectuând
hiperextensia capului (dând capul pe spate) şi mişcaţi-i înainte
mandibula
 dacă este posibil, fără ca să-i schimbaţi poziţia din cea de bază
(originală), puneţi mâna pe fruntea victimei şi uşor daţi capul
înapoi, lăsaţi libere degetele D-voastră pentru a-i astupa nasul
victimei, în caz că va fi nevoie de respireţie artificială
 în acelaşi timp, cu vârfurile degetelor, plasate sub mandibula
victimei, ridicaţi-o în aşa fel, încât să deschideţi căile respiratorii
 dacă este deficil de efectuat, întoarceţi victimă pe spate şi
efectuaţi deschiderea căilor respiratorii
Deschiderea căilor respiratorii
Respiraţia normală absentă ?
 Păstrând căile respiratorii deschise,
apreciaţi prezenţa respiraţiei privind,
ascultând şi simţind:
• priviţi dacă este prezentă excursia
cutiei toracice
• ascultaţi aproape de cavitatea
bucală prezenţa suflurilor
respiraţiei
• simţiţi mişcarea aerului
(respiraţia) pe obraz
• priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la
10 secunde înainte de a hotărî,
este prezentă sau nu respiraţia
 RESPIRAŢIA normală:

• Frecvenţa respiratorie : adult-12-20/min,

copil-15-30/min

• Ritmul: regulat

• Adîncimea: adecvată
Dacă victima respiră:

– aşezaţi victima într-o poziţie laterală de siguranţă

– controlaţi permiabilitatea căilor respiratorii

– apel la ambulanţa
Poziţie laterală de siguranţă
Respiraţia normală absentă

Apel la 903 (112)

Trimiteţi pe cineva după ajutor,

dacă sunteţi singur, mergeţi după

ajutor, dar reveniţi după un minut

şi începeţi efectuarea resuscitării

 VERIFICAREA SEMNELOR
VITALE

 Verificaţi la victimă semnele de prezenţă a circulaţiei

sanguine:

• căutaţi prezenţa oricăror semne de mişcăre

• determinaţi pulsul la a.carotidă: simţit pe ambele părţi

ale gîtului
Determinarea pulsului la a. carotidă
Victima în vârsta 1 an – maturi
SUPORTUL A CIRCULAŢIEI SANGUINE
PRIN COMPRESIUNI STERNLE

• Efectuaţi imediat lovitura cu

pumnul sau cu podul palmei
aplicată precordial (în centrul
sternului sau toracelui)

• Determinaţi pulsul la a. carotidă

 Notă: Lovitura precordială se

efectiează numai dacă suntem
martori la instalarea stopului
cardiac iar defibrilatorul nu este la
îndemână
COMPRESIUNI STERNLE

 Începeţi compresiunile
sternale: 30 compresi-
uni sternale cu o
frecvenţă de 100/min
 Aplicaţi podul palmei în
zona centrală a
toracelui şi cealaltă
mână deasupra
 Se comprimă sternul
aproximativ 4-5 cm
 COMPRESIUNI STERNLE ŞI
RESPIRAŢII ARTIFICIALE

 Se combină compresiuni sternale cu respiraţia

artificială:
• după 30 de compresiuni sternale se eliberează
căile respiratorii şi se pensează nasul
• se execută 2 respiraţii succesive
• se continuă cu alternanţa: 2 respiraţii
artificiale şi 30 compresiuni sternale
• se întrerupe resuscitarea numai dacă pacientul
respiră normal
 COMPRESIUNI STERNLE ŞI RESPIRAŢII
ARTIFICIALE EFECTUATE
DE UN SINGUR SALVATOR

30 compresiuni sternale/ 2 respiraţii artificiale

 COMPRESIUNI STERNLE ŞI RESPIRAŢII
ARTIFICIALE EFECTUATE
DE DOI SALVATORI

30 compresiuni sternale/2 respiraţii artificiale

 RESUSCITARE
CARDIORESPIRATORIE

 Se efectuează numai compresiuni sternale, fără

respiraţie artificială, dacă salvatorul nu este capabil

sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură

sau gură la nas

 RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE

 Continuaţi resuscitare:
• până când soseşte personalul calificat sau

• victima începe să respire normal, sau

• salvatorul este epuizat

 CRITERIILE DE APRICIEREA
EFECTUĂRII CORECTE A RCR

 Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor),

 Se constată mişcări spontane ale cutiei
toracice şi ale membrelor
 Determinarea pulsului la a.carotidă
 Recolorarea tegumentelor (micşorare
cianozei)