USMF ”NICOLAE TESTEMIŢANU ”

CATEDRA “URGENŢE MEDICALE”

URGENŢELE CARDIACE

Dr. LEV D.CRIVCEANSCHI

D.Ş.M.,CONFERENŢIAR
UNIVERSITAR
 BIBLIOGRAFIE

 Lev D. Crivceanschi. „Urgenţe medicale.”

Chişinău, 2005

 www. levcrivceanschi. com

 ANATOMIA SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR

 Inima
 Inima este organul primar al sistemului
cardiovascular. Aceasta reprezintă un muşchi
specializat ca o pompă pentru a mişca sîngele
prin corp. Inima este divizată în patru camere şi
are de asemenea 4 valve. Camerele ce constituie
părţile superioare stîngi şi drepte ale inimii sunt
atriul stîng şi atriul drept, şi camerile inferioare
sunt ventricolul stîng şi ventricolul drept.
ANATOMIA SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR
 ANATOMIA SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR

 Vasele Sangvine
 Vasele sangvine sunt divizate în 3 tipuri primare.
 Arterele transportă sîngele de la inimă, în general spre restul
corpului. Arterele încep de la aortă, ce părăsesc inima, şi pe
măsură ce se întind, se despart în vasele mai mici şi mai mici
sau arteriole. Aceastea în final se sfîrşesc în capilare,
paturile ale unor vase mici unite.
 Sîngele ce părăseşte paturile capilare intră în nişte vene mici
numite venule. Continuînd spre inimă, aceste venule se
reunesc în nişte vene mai mari. Eventual, ele toate se unesc fie
în vena cavă inferioară (din partea inferioară a corpului) sau
vena cavă superioară (din partea superioară a corpului).
 FIZIOLOGIA SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR
 Cea mai simplă cale de a înţelege funcţionarea inima este
considerarea acesteia ca două pompe separate: partea dreaptă
sau pompa pulmonară, şi partea stîngă sau pompa sistemică.
 Partea dreaptă (atriul şi ventricolul drept ) este responsabilă
pentru recepţionarea sîngelui de la corp şi expedierea acestuia
spre plămîni pentru înlăturarea dioxidului de carbon şi
oxigenare
 Partea stîngă este responsabilă de recepţionarea sîngelui de la
plămîni şi expedierea acestuia spre corp prin circulaţia
sistemică
 Ambele părţi funcţionează simultan
 EXAMENULUI PRIMAR
ÎN URGENŢELE CARDIACE

Etapele examenului primar:

•Formarea viziunii generale
•Evaluarea Pacientului
•Nivelul de conştienţă
•Permiabilitatea Căilor Respiratorii
•Respiraţia
•Circulaţia
•Triarea pacienţilor conform priorităţilor
 VIZIUNEA GENERALĂ

 Se verifică: pacientul este bolnav sau traumat. Dacă este

traumat se verifică mecanismul traumei. Dacă problemele

pacientului sunt de ordin medical, atunci se verifică

principale acuzele


Se verifică asemenea vârsta, sexul şi rasa pacientului
 EVALUAREA PACIENTULUI

 Se efectuiază examenul primar pentru a

determina prezenţa stărilor cu risc vital:
dereglarea conştiinţei, respiraţiei, ritmului cardiac
şi a indicilor hemodinamicii (presiunea arteriale,

perfuzia periferică, etc.)

 NIVELUL DE CONŞTIENŢĂ

 Termenul de “conştiinţă” se referă la nivelul de reacţionare a

pacientului.
 În circumstanţe normale, encefalul recepţionează stimuli, atât
de la alte părţi ale corpului cît şi de la mediul înconjurător.
 Atunci, când o persoană are un status mintal normal, ea va
răspunde la toate tipurile de stimuli: vizuali (vede şi
reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor), verbali
(aude şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor) şi
tactili (simte şi reacţionează la durerea provocată). Pacienţii ce
nu răspund la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi
inconştienţi.
 EVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEI

 La un pacient conştient, evaluarea începe cu

verificarea dacă respiraţia este adecvată.

 Respiraţia normală este caracterizată prin mişcarea medie

a peretelui toracelui, fără utilizarea muşchilor suplimentari.
Ritmul este regulat şi egal.

 Respiraţia Adecvată:
• Frecvenţa Normală 12-20/min

 Respiraţia neadecvată:
• Frecvenţa respiraţiilor peste 24/min sau sub 8/min
 EVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEI

 Dacă respiraţia este adecvată:

• Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi
administraţi oxigen

 Dacă respiraţia este neadecvată:

• Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi asiguraţi o
ventilaţie folosind o mască portabilă sau balonul Ambu
cu administrare de oxigen în concentraţii mari
Ventilaţia gură la mască

Ventilaţia cu balon de
ventilaţie

MANAGEMENTUL ÎN CAZ DE RESPIRAŢIE NEADECVATĂ

 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

 Etapele de evaluarea circulaţiei:

• Evaluaţi prezenţa pulsului
• Determinaţi dacă pacientul are unele
hemoragii externe majore
• Evaluaţi corespunderea perfuziei prin
evaluarea pielii pacientului
 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

 Evaluarea pulsului
• La evaluarea pulsului unui adult, verificaţi pentru început
prezenţa pulsului radial. Dacă pulsul radial este absent,
atunci verificaţi pulsul carotid. Dacă determinaţi că un
pacient nu are puls, atunci începeţi resuscitarea
cardiorespiratorie
• Pentru evaluarea pulsului este necesar de a plasa degetele
în acel loc unde artera se află superficial pe un suport osos
• La evaluarea pulsului verificaţi două caracteristici:
frecvenţa şi calitatea
 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

 Principalele puncte pentru evaluarea

pulsului sunt:
• Radial: simţit de partea degetului mare a
articulaţiei mîinii.
• Brahial: simţit pe partea anterioră a
extremităţii superioare, între cot şi umăr.
• Tibialis posterior: simţit pe suprafaţa
posterioară a maleolei mediale
• Dorsalis pedis: simţit pe partea superioară a
piciorului.
• Carotid: simţit pe ambele părţi ale gîtului.
• Femoral: simţit în zona femorală (cută între
abdomen şi coapsă).
EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA PULSULUI RADIAL

EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA PULSULUI BRAHIAL

 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA PULSULUI TIBIALIS POSTERIOR

 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA PULSULUI DORSALIS PEDIS

EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA PULSULUI FEMORAL

EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA PULSULUI CAROTID

 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

 Frecvenţa pulsului
• Frecvenţa pulsului este numărul bătăilor simţite în
30 de secunde multiplicat la 2
• Frecvenţa normală a pulsului la maturi este 60 -
100 bătăi pe minut
• Frecvenţă pulsului peste 100/min este considerată
ca puls accelerat (tahicardic)
• Frecvenţă pulsului sub 60/min este considerată ca
puls încetenit (bradicardic)
 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

 Pulsul carotid palpabil în general indică că

pacientul are o tensiune sistolică de cel puţin 60
mm Hg
 Pulsul femural palpabil în general indică o
tensiunea arterială sistolică de cel puţin 70 mm Hg
 Pulsul radial palpabil indică o tensiune arterială

sistolică minimă de aproximativ 80 mm Hg

 EVALUAREA CIRCULAŢIEI

 Evaluarea tensiunii arteriale

• Tensiunea arterială se evaluează prin auscultaţie

• Pentru evaluarea tensiunii arteriale necesită utilizarea

de: sfigmomanometru, manşetă de măsurare şi
stetoscop
 EVALUAREA CIRCULAŢIEI
 Evaluarea tensiunii arteriale:
• Auscultaţia este metoda de ascultare a sunetelor sistolice şi
diastolice
• Poziţionaţi manşeta şi stetoscopul. Plasaţi manşeta comod
împrejurul părţii superioare a braţului asigurîndu-vă că manşeta
este mai sus decît cotul
• Palpaţi artera brahială la articulaţia cotului
• Plasaţi diafragma stetoscopului direct pe pulsul brahial
• Umflaţi manşeta pînă cînd pulsul brahial dispare, şi continuaţi să
umflaţi pînă cînd acul arată cu 30 mm mai mult decît punctul în
care sunetul a dispărut
• Încet eliberaţi aerul din manşetă prin deschiderea bulbului valvei,
permiţînd ca presiunea să scadă uşor
• Cînd auziţi primul sunet (bătaia inimii), aceasta este tensiunea
arterială sistolică
• Continuaţi să eliberaţi aerul din manşetă, ascultînd punctul în
care sunetele dispar
• Atunci cînd sunetele dispar înregistraţi numărul, cel de-al doilea
număr este tensiunea arterială diastolică
EVALUAREA CIRCULAŢIEI

EVALUAREA TENSIUNII ARTERIALĂ

 HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

 Hipotensiunea arterială este un sindrom clinic

caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub
100 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi sub 65
mm Hg pentru cea diastolica
 Cauzele:
• Hemoragiile masive cu pierdera volumului mari
de sînge
• Intoxicaţiile acute (ex. alcool)
• Infarct miocardic acut
• Bolile infecţioase majore
• Alergie majoră
 Simtomele: oboseală, slăbiciune generală,
dispnee, ameţeli, greaţă, vomă, durerea
precordială, palpitaţii
 HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

 Managementul:
 Repaus şi calmul
 Flux de Oxigen
 Apel la ambulanţa
(903)
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

 Hipertensiunea arteriala este o patologie

a sistemului cardiovascular caracterizata
prin majorarea valorilor tensionale peste
140 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi
peste 90 mm Hg pentru cea diastolica

 Creşterea bruscă şi majoră a presiunii

arteriale se consideră ca urgenţă
hipertensivă şi se acordă tratamentul
urgent

 Simtomele: cefalee, ameţeli, greaţă,

voamă, durerea precordială
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

 Managementul
• Repaus şi calmul
• Flux de Oxigen
• Captopril 50mg
sublingual sau
• Metoprolol 50 mg oral
• Furosemid 40 mg oral
• În prezenţa durerii
precordiale
 Nitroglicerină 0.4 mg
sublingual
• Apel la ambulanţa (903)
 DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ SAU
DUREREA PRECORDIALĂ

 Durere precordială are caracterul constrictiv - bolnavul având

senzaţie, că inimă sa este strânsă de o “gheară”, de un “cleşte” sau
de o menghină, senzaţie de arsură, de căldură sau chiar de
înţepătură; durata durerii este prelungită (15-30 min).
 Diaforeză, dispnee, greţuri, vomă, ameţeală, palpitaţii
 DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ
SAU DUREREA PRECORDIALĂ

 Managementul
• Repaus şi calmul

• Flux de Oxigen

• Aspirină 325 mg oral

• Nitroglicerină 0.4 mg
sublingual

• Apel la ambulanţa (903)

 EVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNE

 Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe,

efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare
folosind precauţiile şi respectînd asigurarea
securităţii personale
 Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu

sânge şi verificaţi rana

Arterial
Capilar

Venos
EVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNE
 EVALUAREA PIELII

 Pielea este unul din organele corpului ce

demonstrează primele semne a circulaţiei
(perfuziei) neadecvate
 Pielea normală trebuie să aibă o nuanţă roză
 Locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele
unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se
localizează de-a lungul pleoapelor ochiului
 EVALUAREA PIELII

VERIFICAREA CULORII PE MEMBRANELE MUCOASE DE SUB PLEOAPE

 EVALUAREA PIELII

EVALUAREA BUZELOR ŞI A MEMBRANELOR MUCOASE

PENTRU CULOARE
 EVALUAREA PIELII

 Culorile anormale ale pielii includ:

• Palidă - deseori asociată cu o perfuzie
scăzută, în special cu pierderile de sânge
• Cianotică – indică lipsa oxigenului adecvat
• Hiperemiată – poate fi asociată cu urgenţele
la temperaturi înalte sau cu o intoxicare severă
cu monooxid de carbon
• Icterică – asociată cu o boală a ficatului
 EVALUAREA PIELII

 Temperatura şi starea pielei:

• Pielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la
atingere
• Temperatura şi starea patologică ale a pielii
include următoarele:
 Pielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu
e adecvată şi fluxul de sânge către piele este redus. De
asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de
acţiunea temperaturii ambiante şi şoc
 Pielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la
temperaturi joase ale mediului
 Pielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi
condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la
temperaturi înalte
 EVALUAREA PIELII

 Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea

capilară):
• Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa
dorsală a piciorului sau pe faţa dorsală a mâinii
cu degetul mare pentru câteva secunde
• Atunci când înlăturaţi degetul, pielea normală
va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la
culoarea normală în 2 secunde
• Dacă refacerea la o culoare normală durează
mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar
este întârziat
• Aceasta poate indica o perfuzie neadecvată
 EVALUAREA PIELII

PULSUL CAPILAR SUB 2 SECUNDE ESTE NORMAL

 IDENTIFICAREA PRIORITĂŢII PACIENŢILOR

 Componenta finală a evaluării iniţiale este

determinarea prioritaţii pacienţilor
 Pacientul inconştient sau cu durerea precordială, sau
cu hipotesiune arterială, sau cu tensiunea arterială
brusc crescută, sau cu dereglăriile frecvenţii a
pulsului, sau cu respiraţie neadecvată cer
examenarea urgentă la medicul de urgenţă
 Apel la ambulanţa este obligatoriu
 Urgenţe cardiace sunt stările cu risc vital crescut şi
în absenţa acordării ajutorului primar şi specializat
prognosticul este nefavorabil
 CONCLUZIE

 Examenul primar a pacientului în urgenţele

cardiace trebuie să fie efectuat rapid pentru a
identifica riscului vital şi acordarea ajutorului

primar cît de repede posibil.