PĂMÂNTUL- O ENTITATE

A UNIVERSULUI
UNIVERSUL ȘI SISTEMUL SOLAR
UNIVERSUL (Cosmosul)
DEFINIȚIE: materie și energie într-un spațiu infinit, aflat într-o evoluție continuă.
MĂSURAREA DISTANȚELOR
- 1 UA (unitate astronomică) este distanța Pământ - Soare, de cca 150 mil. km
- 1 an lumină este o unitate de măsură a lungimii, definită ca distanța parcursă de
o rază de lumină prin vid (viteza luminii cca 300 000 km/s), în timp de un an
iulian (egal cu 365,25 zile sau 31.557.600 secunde) - o distanță uriașă de circa
9500 miliarde de km.
- 1 parsec (simbol: pc) este o unitate de măsură a lungimii definită ca distanța de
la care 1 UA se vede sub unghiul de 1"; Distanța de 1 parsec este egală cu
3,26163626 ani-lumină , 206 265 U.A.
Calculul unui parsec
SD=ES/tan1" ; SD=648 000/π=206 265 U.A.
S=Soarele
E= Pământul
D= un punct din spațiu situat la distanța de un parsec față de Soare
ES= 1U.A.
Unghiul SDE =1″ (1/3600 dintr-un grad)
Distanța de 1 parsec este egală cu
3,26163626 ani-lumină,
206264,806 UA sau
3,08568025 × 1016 m.
Metagalaxia (Universul observabil), 93
mild. a.l. diametru
Structurile Universului
• a. Macrostructuri: GALAXIILE
• Grupări imense de stele (de la milioane la
miliarde), alte corpuri cerești, materie
interstelară rarefiată (gaze, pulberi, particule
subatomice), nebuloase, materie întunecată și
energie întunecată.
• Pământul face parte din galaxia Calea Lactee (Calea Laptelui), care are
un diametru de 150 000-200 000 a.l. și are formă de spirală.
• Are mai multe brațe, dintre care mai importante sunt: Orion (aici se
găsește Soarele), Perseu și Săgetător.
• Cuprinde 150-400 mild. de stele
• Pe bolta cerească are forma unui brâu luminos
• Cea mai apropiată galaxie de Calea Lactee este Andromeda, la 2,5 mil.
a.l.
Calea Lactee văzută din Munții Alpi
Calea Lactee
Cea mai mare galaxie cunoscută
Galaxia Andromeda, vizibilă cu ochiul liber în zonele
fără poluare luminoasă, este cea mai apropiată galaxie
de Calea Lactee.
b. Mezostructuri: stelele
• Stelele sunt corpuri cerești sferice, gazoase, care au lumină și căldură
proprii datorită reacțiilor termonucleare (fuziune) de transformare a
hidrogenului în heliu.
• Cea mai apropiată stea de Pământ este Soarele, iar cea mai apropiată
stea de Soare este Proxima Centauri (Alpha Centauri C) (4,2 a.l.),
prea puțin strălucitoare pentru a fi văzută cu ochiul liber; este o pitică
roșie.
• UY SCUTI este cea mai mare stea din Universul observabil,  raza sa
este estimată la ~1.708 raze solare.
Soarele
• O stea de mărime mijlocie
• Situată la o distanță de Pământ de cca 150 mil. km (1 U.A.)
•  diametrul mediu al Soarelui,  1.392.000 km
• Totalizează 99% din masa Sistemului Solar
• Este alcătuit mai ales din hidrogen și heliu
• Execută o mișcare de rotație neuniformă ca viteză în jurul axei sale (de 25 de zile
terestre la ecuator si 35 de zile spre poli) și una de revoluție în jurul centrului
galaxiei (cu o durată de 225-250 milioane de ani).
• Are următoarea structură internă:
• - interiorul soarelui (nucleu, înveliș radiativ, înveliș convectiv)
• - atmosfera solară – fotosferă, aici apar petele solare, într-un număr mai mare cu o
periodicitate medie de 11 ani;
- cromosferă, aici apar protuberanțele solare;
- coroana solară, vizibilă la eclipse de soare, aici se produce vântul solar.
• Structura Soarelui.
1 - Nucleu solar sau miezul.
2 - Învelișul miezului sau zona
radiativă
3 - Zonă convectivă
4 - Fotosfera
5 - Cromosfera
6- Coroana solară
7 - Pete solare
8 - Granule
9 - Proeminențe (protuberanțe)
c. Microstructuri
• 1. Planetele:
• - corpuri cerești cu formă sferică;
• - execută o mișcare de rotație în jurul propriilor axe și una de revoluție
în jurul stelelor, pe orbite eliptice;
• - primesc lumină și căldură de la stele;
• - sistemul solar cuprinde 8 planete.
• 2. Sateliții
• - corpuri cerești cu formă sferică;
• - execută o mișcare de rotație în jurul propriilor axe și una de revoluție
în jurul planetelor;
• - nu au căldură și lumină proprii.
Luna (Selena), satelitul natural al
Pământului
• - situată la o distanță medie de 384 000 km față de Pământ
• nu are atmosferă și este brăzdată de cratere
• - mișcarea de rotație și mișcarea de revoluție au aproximativ aceeași durată, astfel noi
vedem mereu aceeași față a Lunii;
• - revoluția siderală durează 27,3 zile, iar cea sinodică 29,5 zile
• - reflectă lumina primită de la Soare
• - produce mareele pe Terra
• - odată cu înaintarea pe orbită, partea iluminată a suprafeței ei, vizibilă de pe Pământ, se
modifică, trecând prin 8 faze: Lună Nouă, Crai Nou, Primul Pătrar, Lună Convexă, Lună Plină,
Lună Convexă, Ultimul Pătrar, Seceră.
• cel dintâi cosmonaut care a pus piciorul pe Lună a fost americanul Neil Armstrong în ziua de
20 iulie 1969.
Fazele Lunii
Eclipsa de Lună
Când Pământul se află între Soare și Lună, în faza de Lună
Plină, umbra planetei produce o eclipsă de Lună.
Eclipsa de Soare
Când Luna se află între Soare și Pământ, în faza de Lună
Nouă, ea umbrește o parte din suprafața terestră și produce o
eclipsă de Soare.
Fazele unei eclipse de Soare
11 august 1999
3 septembrie 2081
3. Asteroizii
- corpuri cosmice reci de mici dimensiuni și de formă neregulată;
- orbitează în jurul Soarelui între planetele Marte și Jupiter, formând centura de asteroizi.
4. Meteoriții
- corpuri cosmice cu formă neregulată care cad pe suprafața Pământului, formând cratere;
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_craterelor_de_impact_de_pe_P%C4%83m%C3%A2nt
5. Meteorii
- Corpuri cosmice care pătrund în atmosfera Pământului, se aprind din cauza frecării cu
aerul și se consumă înainte de a ajunge la suprafața planetei; se observă pe cer sub forma
unor dâre luminoase, numite și stele căzătoare.
- În luna august, în data de 11, 12 sau 13, se produce maximul curentului
meteoric Perseide. 
- https://astromix.ro/calendar-astronomic-2021/
Un meteor la fel de strălucitor ca Luna, numit „bolid”,
a fost surprins în această fotografie. Credit: Rick Schmidt
6. Cometele
• corpuri cosmice de formă sferică, alcătuite din gheață, praf și gaze,
care se deplasează în jurul Soarelui pe orbite variabile (de la eliptice la
hiperbolice);
• la trecerea prin apropierea Soarelui se formează o coadă lungă și
strălucitoare, alcătuită din gaze și praf, îndreptată întotdeauna în
partea opusă Soarelui, datorită vântului solar;
• cea mai cunoscută este cometa Halley, care apare cu o periodicitate
de 76 de ani, următoarea apariție fiind preconizată pentru anul 2061.
Cometa Hale – Bopp, 1997
SISTEMUL SOLAR
s-a format dintr-o nebuloasă, prin concentrarea materiei sub efectul
gravitației, trecând prin mai multe stadii:
- nebuloasă
- disc protoplanetar
- protostea
- planetoizi
- Sistem Solar
COMPONENȚĂ: 8 planete (4 mici - telurice și 4 gigant - gazoase), centura de
asteroizi între orbitele planetelor Marte și Jupiter, centura Kuiper (a planetelor
pitice), sateliți, meteoriți, comete.
PLANETELE

•Mercur, Venus, Terra, Marte,

Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun,
Pluto
"Planete pitice": Ceres, Pluto, Eris, Haumea,
Makemake