EVREI, CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM

BREVIAR DE FAPTE ISTORICE

CUVANT NAINTE
LUPTA EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS` (Vol. 1) si
REVIAR DE FAPTE ISTORICE- EVREI CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM (Vol 2) au
fost ncepute n 1992. ntr-o perioad n care ncercam s m nteleg pe mine nsumi.
Era demersul unui om care. suprat pe propria nentelegere a vietii cotidiene. ia pixul s scrie. la
fel cum un tran si ia sapa si se duce s sape n grdin sau la cmp ca s uite de necazurile zilei.
De-a lungul anilor. textul a fost redocumentat. rescris de mai multe ori; i s-a mbogtit aria de
idei; proces care a fost aproape independent de cursul vietii personale; dar care mi-a adus si mi
aduce si acum o liniste interioar si bucurie: de a fi un evreu-crestin.
Din aceste documentri a rezultat c exemplul poporului Evreu: coeziunea n credint.
respectarea regulilor si a normelor comunitare: de la cele sociale la cele alimentare. sprijinul
logistic acordat fratilor: de la nivelul comunittii la nivel global. instruirea sistematic a tinerilor
evrei de la 3 ani: de la religie. cunostinte generale la sport si auto aprare; sunt tot attea ,chei`
demne de a fi de urmat. nu de a fi blamate. din neputinta de
a le urma.
Popoarele Crestine s constientizeze. prin liderii lor spirituali si politici. faptul c din rndul
Poporului Evreu a pornit formarea Poporului lui Dumnezeu` - primii Profeti ai monoteismului
n Civilizatia uman. primii Apostoli ai Crestinismului au fost Evrei . Datorit lor Crestinismul a
expandat` n nici o sut de ani la scara Imperiului Roman. apoi prin urmasii lor din toate
Neamurile. ~pn la captul Pmntului.[1]
Poporul Evreu s constientizeze. prin liderii si spirituali si politici. faptul c de-a lungul
Istoriei de 2000 de ani a transmis prin reprezentantii si. Decaloglul` (Cele 10 Porunci). ale
Monoteismului Mozaic. pe ntreg Pmntul. la toate Neamurile ; si astfel Poporul lui Dumnezeu`
a devenit Universal.
Apostolii Evrei Crestini au fcut ca flacra conceptelor sociale din Levitic` (Legile Sociale
ale lui Moise) s devin o norm de conduit att la Popoarele Crestine. Musulmane. ct si.
prin import` la alte religii (udism. Sintoism..) devenind prin interactiune motorul
spiritual al omenirii moderne.
Zestrea spiritual pe care o revendic. pe bun dreptate. fiecare popor nu se contrapune.
ontologic si axiologic. altor popoare. avnt o origine comun: ~Este mai mult Iubire de dat
dect de primit (din cuvintele Apostolului Pavel la plecarea sa din Efes spre Ierusalim).
Dincolo de aceast realitate am ncercat s motivez o constatare. Ct de derizoriu este
rspunsul omului la bunvointa lui Dumnezeu. Sau mai concret :CUM REUSESC S
DISTRUG OAMENII CE LE ESTE TRANSMIS PRIN PROFETI.
[1] Apostolii l-au ntrebat pe Iisus: A venit timpul s fie restaurat Regatul lui Israel ?` Rspunsul a
fost: Nu v este dat vou s cunoasteti timpul si momentul. Dar voi veti primi o Fort: aceea a
Spiritului Sfnt. care va cobor asupra fiintelor voastre. ATUNCI VETI FI MARTORII MEI; LA
IERUSALIM. N TOATA IUDEEA SI SAMARIA. PAN LA MARGINILE PMANTULUI` (Faptele
Apostolilor p.1.7.)
Motto.
Dumnezeu este Unul. Oamenii l-au fcut mai multi:
Unul Iudeu. Unul Crestin. Unul Musulman`.
,God is ONE; mankind made him many:
One Mosaic. one Christian. one Muslim`.
Dieu est Un. les gens ont fait de nombreux:
un 1uif. un Chrtien. un Musulman`.
CapitoIuI Breviar de Fapte Istorice Evrei si Crestini La IerusaIim
C.1. Anii ocupatiei Romane 2 - 18
C.2. Anii ocupatiei Bizantine 19 - 21
C.3. Anii ocupatiei CaIifiIor 22 - 23
C.4. Anii ocupatiei Cruciate 24 - 25
C.5. Anii ocupatiei MameIuciIor 26 - 26
C.6.
Anii ocupatiei Otomane ;
SionismuI : Geneza Rentoarcerii n Eretz IsraeI
27 - 30
C.7. Anii ocupatiei Britanice 31 - 40
C.8. Anii statuIui Eretz IsraeI 41 - 44
Postfat Opinia autoruIui 45 - 49
Autor Despre Autor
50
Bibliografie
Resurse Documentare
51 -54
1
C.1. N ANII OCUPATIEI ROMANE
-63 ConsuIuI Pompei, n tentativa de a se opune Iui Cezar si stabiIeste sediuI Ia
Damasc. Pentru a si asigura resurseIe de aIimente ocup IerusaIimuI si ntreguI
regat Iehuda. Reusit favorizat de apeIuI partiduIui phariseiIor pentru nIturarea
monarhiei si reinstaurarea conducerii iudeiIor de ctre Adunarea RabiniIor
(SanhedrinuI MareIui TemIpu Mozaic de Ia IerusaIim). n nteIegere cu acestia
Pompei atac IerusaIimuI si dup o rezistent de trei Iuni ntre ziduriIe TempIuIui,
AristobuI aI II-Iea este Iuat prizonier. Hirkan aI II-Iea (Horkonos) este numit print
autonom sub suzeranitatea Romei. NumeIe regatuIui este schimbat din Iehuda n
Iudeea.
-54 - 49 ConsuIuI Crasus conduce prima campanie roman mpotriva PartiIor.
Trecnd prin IerusaIim eI jefuieste TempIuI. Evreii se revoIt. Are Ioc Iupta si
ndeIungata rezistent a insurgentiIor asmoreeni, condusi de fiuI Iui AristobuI aI II-
Iea, AIexander. Acesta este ucis si 30.000 de evrei din GaIiIeea sunt vnduti ca
scIavi.
-51 ConsuIuI Cezar cucereste EgiptuI si o decIar pe CIeopatra regin.
-48 Lupta ntre Cezar si Pompei se decide n btIia de Ia PharsaIos. Pompei este
ucis. Dintre nobiIii iudei care I sprijin pe Cezar se remarc Hirkan Antipater
(Antipatros Horkonos), un print hasmonait. Cezar I numeste Etnarh aI Iudeii.
Hirkan, mpreun cu IegiuniIe romane puse Ia dispozitie de proasptuI imperator
nfrnge pe evreii strnsi n juruI Iui Ezechias si intr cu IegiuniIe saIe n IerusaIim.
Numeste pe fiuI su Irod (Horodos) ca guvernator aI GaIiIeei (GaIiI). Acesta se
remarc nbusind miscriIe de revoIt antiroman a evreiIor
-44 Brutus I ucide pe Cezar n Senat. Antonius este decIarat imperator. n Iudeea,
adversarii Iui Hirkan se revoIt. Acesta este otrvit (-43).
-40 Partii ocup Iudeea. Numesc rege pe Antigonus. Au Ioc Iupte ntre demnitarii
iudei : unii i sprijin pe romani, aItii pe parti, pn n anuI (-38) cnd partii sunt
nfrnti de romani.
-37 Irod intr cu 16 Iegiuni romane, conduse de Sosius, n IerusaIim si unific
Iudeea. EI este numit de SenatuI Roman 'Amicus et Socius PopuIi' (PrietenuI si
AIiatuI poporuIui Roman).
-31 ImperatoruI Antonius este nfrnt de Octavianus Augustus n Iupta de Ia
Actium.
-31 - 14 Octavianus Augustus mprat Ia Roma. AIiat cu nvingtoruI este si Irod.
NouI imperator I va numi Rege aI Iudeii. RegatuIui i se adaug, Ia dispozitia Iui
Octavian : Gaza, Ierihon si portuI Iafa (Iaffo). Irod preia si functia de Mare Preot aI
TempIuIui. Urmeaz o perioad de mari constructii a infrastructurii urbane si
portuare : sunt reconstruite IocaIittiIe Antipatros, Sebastos, Cesareea (numit
astfeI n cinstea cezaruIui roman Augustus). Sunt construite porturi Ia Cesareea si
Antedon. Este organizat o retea de irigatii n agricuItur. MareIe TempIu de Ia
IerusaIim este reconstruit (-20 ; -19). Irod se rzbun fr iertare mpotriva ceIor ce
i se opun.. si va ucide doi din proprii fii : pe unuI din ei n urma unei revoIte
antiromane (-12), pe ceIIaIt cu putin timp nainte de moarte (4).
n pIan reIigios au Ioc Iupte n Sanhedrin si n afara acestuia ntre ceIe trei mari
grupri reIigioase Saducei, Pharisei, Esenieni. Irod si va asocia Ia putere
reprezentanti ai esenieniIor si ntr-o mai mic msur a phariseiIor.
2
-27 Siria devine provincie imperiaI condus de un 'Legat'. Iudeea sub diversi
demnitari romani : Quirinus (-12 -9, -4 4), Varus (-6 -4).
RecensminteIe efectuate de romani, pentru a cunoaste ceea ce noi numim
acum baza de impozitare, ntmpin o puternic rezistent a 'cIasei de mijIoc'
iudee, dar si a ceIor sraci. 6.000 de rabini pharisei refuz jurmntuI de
credint cerut de autoritatea roman (sprijinit de saducei). Tara se confrunt
cu o revoIt mocnit care va expIoda dup moartea Iui Irod.
-7 Se naste Ioan BoteztoruI, fiuI rabinuIui Zaharia si aI EIisabetei. Va fi
AntemergtoruI Iui Iisus, apIicnd evreiIor un botez de purificare n apeIe
IordanuIui..
-6 Nasterea Iui Iisus n timpuI unui recensmnt Ia BethIeem. PruncuI este
recunoscut ca fiind Mesia de ctre ciobanii MisraeI, Stefan si Chiriac ; precum
si de magii Gaspar, MeIchior si BaItazar (condusi de o 'stea' pn Ia stauIuI n
care Maria I-a nscut). La patruzeci de ziIe eI este confirmat (conform
rituaIuIui mozaic) n MareIe TempIu din IerusaIim de ctre un preot n prezenta
ortodoxuIui credincios mozaic Simeon si a vizionarei Ana, veniti n TempIu 'Ia
chemarea DuhuIui Sfnt'. Simeon prevesteste mamei menirea PruncuIui si
durerea ei, ca mam ce o va avea, n viitor de pe urma acestuia ; dup care
adreseaz osana Iui Dumnezeu c i-a respectat promisiunea de a-I tine n
viat pn Ia venirea Iui Mesia ; acum eI murind fericit c I-a vzut.
3
4
Irod cere s fie omorti pruncii pn n doi ani ; de team ca acest copiI s nu
devin un nou Iuda MacabeuI[1] (se pare c a dou-a zi dup pIecarea Iui Iosif,
Maria si Iisus din BethIeem). FamiIia Iui Iisus se refugiaz n Egipt, n DeIta
NiIuIui.
4 Moare regeIe Irod. FiuI su ArheIaus este desemnat de Irod ca urmas. SenatuI
roman decide mprtirea regatuIui Iudeii n trei provincii: Irod Antipas primeste
GaIiIeea si tinutuI Perea; ArheIaus Iudeea si Samaria; FiIip (fiuI CIeopatrei si a Iui
Antonius) primeste Betania, Traconitida, Auranitida si Ituria (Paneas). FiIip
extinde oraseIe Betsaida si Cesareea. Este trimis Ia IerusaIim Sabinus, n caIitate
de procurator aI bunuriIor imperiaIe, pentru a face un inventar aI resurseIor
regatuIui.
[1] n perioada domniei Iui Antiohus Epifanes (= -200) grecii au venit Ia IerusaIim pentru a
impune cuItuI zeiIor. Miscarea de rezistent a fost initiat si condus de Mathatias fiuI Iui
Ioan si de cei cinci fii ai si : Ioan zis si Gaddis ; Simon zis si Thasi, ; Iuda, zis si MacabeuI ;
EIeazar, zis si Abaron ; Ionathan zis si Apphus. Ei au eIiberat IerusaIimuI si tinuturiIe
iudeiIor gonind pe greci, pe acei evrei ce pactizaser cu ocupantuI si distrugnd aItareIe
zeiIor pe tot ntinsuI regatuIui Iui Iehuda. Urmeaz ani de Iupte greIe, mpotriva macabeiIor
fiind mobiIizate trupe ce au ajuns Ia sute de mii de soIdati. Are Ioc si un asediu aI
IerusaIimuIui. Din cauza vestii unor rscoaIe n Antiohia grecii se retrag. Un aIt generaI,
Nicanor, este nfrnt n Iupta de Ia Bethoron. Pn Ia urm macabeii vor initia o aIiant cu
tnra repubIic Roman. n -146, romanii ocup Grecia. StatuI Iudeu va beneficia de
independent ntre -142 si -63. Teama Iui Irod era ca miscarea anti-roman s nu si
gseasc un conductor de taIia MacabeiIor. 'Macabeu' n ebraic nseamn 'ceI care
Ioveste' ; n greac 'ceI care Iupt'.
S
RecensmntuI fcut de romani si sIujbasi iudei determin revoIta popuIatiei,
sustinut si de o parte a rabiniIor.
Se configureaz o miscare antiroman, de eIiberare, sub conducerea Iui Iehuda
GaIiIeanuI si a rabinuIui phariseu Sadoc. Sabinus cheam IegiuniIe Iui Varus,
pentru a restabiIi 'pax romana'. Mii de rscuIati sunt crucificati n anuI 6.
5 - 30
5 Nasterea Iui SauI din Tars (IocaIizat de diverse surse ntre 5-10). Provenit dintr-
o famiIie de nobiIi iudei, creia i se acordase cettenie roman, eI va fi instruit
pentru a deveni rabin Ia Yesiva Iui GamaIieI ceI Btrn din Tars. Ca tnr membru
n Sanhedrin se va remarca n prigoana mpotriva comunittiIor de evrei crestini.
Va participa direct Ia asasinarea SfntuIui diacon Stefan. Reconvertit Ia Crestinism
sub numeIe PaveI, va dezvoIta misionarismuI EvangheIiei Iui Isus, ntre evrei si ne
evrei n areaIuI OrientuIui MijIociu si Mediteraneean.
6 Iudeea este decIarat provincie roman condus de un procurator. ArheIaus
este exiIat n GaIia. Quirrinus, numit procurator ncepe reinventarierea bunuriIor
regatuIui Iui ArheIaus. Continu rscoaIeIe conduse de Iehuda si Sadoc. Ei sunt
numiti de romani 'zeIoti'.
Rentoarcerea famiIiei Iui Iisus din Egipt. Se vor stabiIi n Nazaret. Se sustin
prin meseria de tmpIar a Iui Iosif, pe care o va nvta si Iisus. La srbtoriIe de
Pasti, tnruI va uimi pe nvtatii din TempIu prin adnca ptrundere n
nvtturiIe Torei.
6 Ann (Hanan), fiuI Iui Seth este numit de Quirrinus Mare preot aI TempIuIui..
6
14 Moare mpratuI Augustus. Este aIes mpratuI Tiberius (14 37). Va fi
contemporan cu nasterea 'sectei Iui Crestus' si cu primeIe reprimri din partea
evreiIor mozaici. Va trata diferenduI ca o probIem intern Legii Mozaice,
pedepsind doar ce contravenea Legii Romane.
17 Urmare a opozitiei surde a SanhedrinuIui fat de romani VaIerius Gratus I
nIocuieste pe Ann cu Iosef Ben Caiafa (17 - 37).
26 PiIat din Pont (Pontius PiIat) este numit procurator aI Iudeii. EI va apra
intereseIe Romei expIoatnd rivaIittiIe din interioruI oIigarhiei iudaice din
IerusaIim ; ntre Caiafa, Irod Antipa, FiIip. Va Iupta pentru anihiIarea miscrii de
revoIt condus de ziIoti. EI d verdictuI crucificrii Iui Iisus, Ia cererea
SanhedrinuIui si a muItimii strnse Ia judecarea acestuia de ctre rabinii
TempIuIui (30).
27 Ioan BoteztoruI este arestat (dup ce I-a botezat pe Iisus apa ruIui Iordan).
Va fi decapitat Ia insistenta sotiei (si fostei cumnate) a Iui Irod Antipa, nencetnd
n detentie a bIama ca imoraIe moravuriIe destrbIate aIe anturajuIui regaI.
UIterior, toti misionarii Iui Iisus vor preIua BotezuI cu Ap ca PRIMA FORM DE
RECUNOASTERE a unui adept ca fiind ntr-o comunitate de crestini. Ioan va fi
sanctificat de ctre Biserica crestin de Ia IerusaIim sub numeIe de
'AntemergtoruI'.
28 ncepe misiunea ProfetuIui Iisus, nti n Iudeea apoi n toat GaIiIeea.
EvangheIizarea se adresa n egaI msur nevoiIor oameniIor simpIi, prin
miracoIe de nsntosire si spirituIui prin piIde moraIe. EI dezvIuie
credinciosiIor evrei un Dumnezeu care iubeste pe om, asa cum omuI ar trebui s
si iubeasc semenuI.
7
De asemeni definea accesuI Ia 'Viata de apoi' si 'Judecata de apoi' ca fiind
criteriiIe de evaIuare a comportamentuIui fiecruia, Iegtura cu Dumnezeu ne
ncheindu-se o dat cu viata. Ca mod de reorganizare a vietii civiIe eI preconiza o
comunitate de tip esenian (bunuriIe n comun, ntr-ajutorarea membriIor
comunittii, eIiminarea sacrificiiIor si ofrandeIor materiaIe ; singura 'ofrand' fiind
cinta ziInic pentru greseIi si oferirea spirituIui pentru a fi judecat de bIndetea
Divin). MesianismuI su va genera o poIarizare a ceIor sraci si a ceIor
nemuItumiti de asuprirea administratiei iudeo-romane, cptnd n anuI 29 - 30
accente de revoIt pasiv.
30 Iisus este crucificat pe 14 Nissan, n timpuI srbtoriIor de Pasti (dup aIte
izvoare n anuI 33) fiind perceput de oIigarhia iudeo-roman ca un reformator
sociaI si reIigios foarte pericuIos.
30 - 50
30 - 35 Formarea primeIor mari comunitti de evrei crestini Ia IerusaIim si n
Iudeea. Confruntri cu evreii mozaici n MareIe TempIu.
32 Lapidarea SfntuIui diacon Stefan. PIecarea 'eIenistiIor' n comunitti evreiesti
din afara Iudeii (Antiohia, Bere, Tars, etc).
32 Convertirea rabinuIui SauI, pe drumuI DamascuIui. Se va retrage n Tars
(aproximativ 12 ani), pentru a nu fi ucis att de habotnicii mozaici ct si de evreii
'eIenisti' (pentru Iapidarea Iui Stefan).
33 mpratuI Tiberius d dispozitie LegatuIui de Siria, ViteIius, s destitue pe
mareIe rabin Caiafa si recheam pe reprezentantuI Romei PiIat, fiind nIocuit cu
senatoruI MarceI.
8
Despre senatoruI MarceI se spune c ar fi devenit un adept crestin, Dup uneIe
izvoare documentare eI ar fi fost gazda apostoIuIui Petru Ia Roma. Informatia este
mentionat de Francesco PaoIo Rizzio, ca fiind cuprins ntr-un apocrif 'FapteIe
Iui Petru', Ia sfrsituI secoIuIui aI II-Iea, tradus n Iatin sub titIuI 'FapteIe Iui
VericeIi'.
33 - 43 Convertirea unor cetteni romani (mai aIes din rnduI miIitariIor si castei
cavaIeriIor) Ia crestinism, urmare a mesianismuIui Iui Petru.
35 Tiberius cere senatuIui Roman s emit o Iege prin care s decIare c a fi
crestin este IegaI. SenatuI emite un senat-consuIt prin care decide ' non Iicit esse
cristianos'.
37 - 41 CaIiguIa imperator Ia Roma.
37 Agrippa I devine rege aI regiuniIor tetrarhice FiIip si Lisania. n 39 primeste din
partea Romei GaIiIeea si Perea, n 41 Iudeea si Samaria. Va obtine de Ia mpratuI
CaIiguIa s fie reIuate rituaIuriIe mozaice si purtarea vesminteIor sacerdotaIe de
ctre rabini n MareIe TempIu Mozaic. Va face corp comun cu rabinii din
Sanhedrin n decapitarea Bisericii crestine de Ia IerusaIim. Va anihiIa miscriIe de
independent a iudeiIor mpotriva dominatiei romane.
41 - 54 CIaudiu imperator Ia Roma. Va numi rege aI Iudeii pe Agripa I. Va fi ostiI
crestinismuIui, att ceI din rnduI evreiIor ct mai aIes aI expansiunii acestuia n
eIita miIitar si poIitic din Roma.
42 CazuI trecerii Ia crestinism aI famiIiei aristocratice a Iui AuIo PIauzio si aI
Pomponiei Graecina, bIamat de curtea imperiaI.
42 Agripa I aresteaz conducerea Bisericii de Ia IerusaIim de Pasti. Petru reuseste
s ias n mod miracuIos din nchisoare. Iacob ceI Mare este decapitat.
3
Iacob ceI Mic preia conducerea comunittii crestine din IerusaIim. ApostoIuI
Petru va prsi IerusaIimuI continund misiunea apostoIic. Prezenta Iui Petru
Ia Roma este IocaIizat n 42, dup Eusebius:
'La nceputuI principatuIui Iui CIaudiu, providenta I -a Iuat de mn pe Petru si
I-a condus Ia Roma'. (Cronica 2,14,6). Dup aIte izvoare documentare n 48-49.
44 Moare Agrippa I.
44 - 52 Iudeea condus de procuratori romani : Cuspus Fadus (44-46), Tiberius
AIexandrus (46-48), Ventidus Cumanus (48-52).
48 - 50 Prima misune apostoIic a Iui SauI (apostoIuI PaveI), mpreun cu
Barnabe n Siria (Antiohia) si Cipru (Antiohia de Pisida, Listros, si Derbe - unde
SauI va Iua numeIe de apostoIuI PaveI).
49 Dezordini de strad provocate de confIicteIe ntre evreii crestini si mozaici Ia
Roma. CIaudiu d un edict prin care evreii crestini sunt izgoniti din Roma.
49 - 50 ncepe eIaborarea EvangheIiei Iui Marcu, (concomitent cu predicarea Iui
Petru Ia Roma, Ia cererea cavaIeriIor romani crestinati).
50 - 80
50 Are Ioc ConciIiuI Bisericii Crestine de Ia IerusaIim. Conductorii Bisericii
dezbat cum trebuie s respecte noii adepti ne evrei Legea Crestin. Este emis
EpistoIa de Ia IerusaIim prin care popoareIe de aIte rituri dect ceI mozaic se
pot converti Ia crestinism fiind exceptati de Ia stricta respectare a Legii
Mozaice. Printre aIteIe ei nu erau obIigati Ia botezuI circumciziei sau s
respecte reguIiIe aIimentare stricte (interdictia de a consuma aIimente
'spurcate', definite n rituaIuI iudaic).
10
Nu Ie era interzis s intre n caseIe ceIor de aIt reIigie sau a i primi ca musafiri.
SingureIe cerinte erau s primeasc botezuI cu ap, s nu fac ofrande sau
sacrificii zeiIor ; s respecte CeIe Zece Porunci ; s se abtin de Ia consumuI de
animaIe sugrumate sau de snge. Aceste derogri nu erau vaIabiIe pentru evreii
crestini, ei trebuind s respecte n egaI msur percepteIe Legii Mozaice.
50 - 53 A dou-a misiune apostoIic a Iui PaveI n Macedonia (FiIipium) si Grecia
(SaIonic, Corint, Atena, Efes). Aici, grupuI misionar primeste n rnduriIe initiatiIor
primuI discipoI 'impur' etnic. Este vorba de Timotei, originar din Listros. Pentru a
nu ncIca pozitia initiatiIor evrei crestini, eI este botezat nti n rit mozaic, apoi
crestin : cu ap si botezuI prin SpirituI Sfnt. Activitatea intens a grupuIui
misionar nu ntmpin greutti serioase din partea autorittiIor romane. Opozia
evreiIor mozaici se manifest direct sau indirect prin incitarea popuIatiei IocaIe.
AstfeI n 51 Ia Corint sau n 53 Ia Efes, prin incitarea argintariIor, care si vedeau
munca pericIitat prin renuntarea ceIor crestinati Ia construirea de tempIe si statui
pentru zei. Va fi nfiintat a dou-a mare Biseric Crestin din Antiohia. Ea va Iua
IocuI Bisericii de Ia IerusaIim ca centru aI dezvoItrii mesianismuIui crestin. n 57 i
se va aItura Biserica crestin din Efes. Acestea sunt primeIe n care
preponderenta este de partea crestiniIor ne evrei.
52-60 FeIix Antonius devine procurator aI Siriei (si Iudeii). EI ia de sotie pe DrusiIa,
sora Iui Agrippa II. Va nbusi revoIte aIe ziIotiIor, I va condamna Ia moarte, n 58,
pe MareIe Preot Ionathan (participant activ Ia miscarea de independent a
iudeiIor).
11
53-57 A trei-a misiune a Iui PaveI n Grecia (Efes si Corint). nfiintarea ScoIii de
Initiere crestin de Ia Efes. n 57, n Tars, Luca mentioneaz prima oar rituaIuI
euharistic de duminic n cadruI comunittii crestine.
54-68 Nero imperator Ia Roma. I numeste pe Agrippa aI II-Iea rege n GaIiIeea,
Perea si Inspector aI MareIui TempIu.
57 De Pasti, Ia IerusaIim, PaveI ncearc s eIimine disputeIe din
interioruI comunittii de evrei crestini. Atacat n fata TempIuIui de un grup de
evrei pentru a fi Iapidat, este saIvat de garnizoana roman. Lisias I trimite n
Cesareea Ia procuratoruI FeIix, pentru a I proteja de intentia perpetu a rabiniIor
din Sanhedrin de a ucide 'ereticuI' apostoI. Rmne n detentie doi ani.
59 Judecata Iui PaveI n fata regeIui Agrippa aI II - Iea are Ioc n Cesareea. Este
prezent LegatuI roman Festus si o deIegatie a SanhedrinuIui. Decizia favorabiI a
regeIui este contestat de MareIe rabin Ann. PaveI cere si obtine trimiterea Iui
spre a fi judecat de instanta imperiaI de Ia Roma, unde ajunge n 60.
62 PrefectuI Romei, Burro I decIar nevinovat pe ApostoIuI PaveI. Misunea
evangheIic a Iui PaveI Ia Roma (60-67).
62 Nero decIar zeificarea sa obIigatorie n ntreguI imperiu. Sunt urmriti cei ce
nu o respect (stoicii greci si crestinii). Evreii mozaici din Roma foIosesc toate
mijIoaceIe (incIusiv bunvointa sotiei evreice a Iui Nero, Pomponia) pentru a
genera o atmosfer de suspiciune si ur mpotriva crestiniIor Ia Roma.
64 Pentru a descrie un incendiu care s fie consemnat n opera sa poetic, Nero
organizeaz incendierea Romei. Dup care decIar vinovati pe crestini.
12
ProcuratoruI Romei, TigeIIinus, organizeaz arestarea n mas a crestiniIor,
uciderea Ior n amfiteatre. Nero pune Ia dispozitie pentru masacre propriiIe
grdini.
66-73 Iudeea se rscoaI mpotriva dominatiei Romane. Rezistenta dureaz sapte
ani. Insurectia IudeiIor este punctuI cuIminant aI revoIteIor ce s-au desfsurat
nc de Ia nceputuI secoIuIui, dup moartea Iui Irod (4). IerusaIimuI este eIiberat
prin actiunea comun a poporuIui si a rabiniIor. Cestius GaIIus mobiIizeaz
Iegiunea a XII-a si aIte cohorte, pentru a ataca IerusaIimuI. Este nfrnt de Succot
(srbtoarea corturiIor). Iudeea este decIarat independent. Se formeaz un
'Guvern InsurectionaI' format din 70 membrii. Iudeii formeaz trei armate : cea de
Ia IerusaIim condus de Iosef Gurion si MareIe rabin Hanaan ; cea din tinutuI
EdomitiIor condus de Iehosuah Ben Tzefafa si EIeazar Ben Hnani ; cea din
GaIiIeea condus de Iosef Ben Matitahu. Erau n totaI 100.000 rzboinici. Nero
desemneaz pe Vespasian si Titus, n fruntea a 600.000 de soIdati s atace
trupeIe iudee. Romanii debarc Ia Accra (Acco) pe care o cuceresc. TrupeIe din
GaIiIeea sunt nfrnte si generaIuI Joseph Ben Matitahu se pred (va fi considerat
de evrei trdtor si numeIe su va fi sters din istoria evreiIor; dar va rmne n
istoria universaI ca Josefus FIavius prin IucrriIe saIe privind 'RzboaieIe
IudeiIor'). n 70 Titus ocup IerusaIimuI. MareIe TempIu este incendiat. Din eI va
rmne doar 'ZiduI PIngeriIor', pn astzi. Evreii rezist n diverse fortificatii.
Au Ioc Iupte n interioruI taberei iudeiIor ntre adepti ai pcii cu romanii si ziIotii
Iui Ioan de GishaIa. Simon Bar Giora reuseste s formeze o nou armat si atac
IerusaIimuI dar, datorit disensiuniIor interne evreii sunt din nou nfrnti.
UItima fortificatie care cade va fi Massada, aprat de sicarii Iui EIeazar. n anuI
73, de Pasti, toti aprtorii mpreun cu famiIiiIe Ior se vor sinucide. Evreii sunt
vnduti ca scIavi sau ucisi n IupteIe de gIadiatori din Siria. O parte din tineri sunt
nroIati n Legiunea roman 'Macedonica' (care va ajunge si pe meIeaguriIe
oItene). AveriIe tempIeIor mozaice sunt date tempIeIor romane. Bar Giora este
ucis n timpuI ceIebrrii triumfuIui Iui Vespasian si Titus Ia Roma.
Perioada este marcat de aparitia unor texte mesianice Ia evrei. 'ApocaIipsa dup
Ioan' pentru evreii crestini (Ia Patros, n Grecia) ; 'Mishna' si 'Zohar' pentru evreii
mozaici. nvtatii mozaici, sub conducerea rabinuIui Iohanan Ben Zakai si a Iui
GamaIieI d'Iavne (70) formeaz Ia Iavne (Iasmina) o yesiva Ia care sunt instruiti
rabinii pentru rezistenta prin conceptuI de 'Stat SpirituaI Evreu'. PoporuI este unit
nu prin unitatea de teritoriu ci PRIN UNITATEA N CREDINT. Evreii crestini
refuz s se aIture insurgentiIor.
67 ApostoIii Petru si PaveI martirizati Ia Roma.
68 Nero se sinucide, GaIba imperator.
69 - 79 Vespasian imperator. Vespasian si Titus vor nceta prigoana mpotriva
crestiniIor, avnd n vedere si refuzuI acestora de a se aItura insurgentei
iudeiIor. Au Ioc treceri Ia crestinism n famiIia imperiaI (FIavius Sabinus, frateIe
Iui Vespasian). Fapt mentionat de Josefus FIavius n 'RzboiuI IudeiIor'. Perioad
propice pentru dezvoItarea Bisericii crestine de Ia Roma.
81 - 284
81 - 96 Domitian imperator. Represiune asupra bisericii crestine de Ia Roma.
13
Domitian va cuta s distrug existenta crestinismuIui n rnduI cavaIeriIor si
aristocratiei romane, n ncercarea de a reimpune cuItuI zeiIor. Cad DomitiIIa,
consuIuI AchiIio, GIabrione, consuIuI FIavius CIementinus (vr cu Domitian).
97 - 105 Papa Evarist Ia Roma.
96 - 98 Nerva imperator;
98-117 Traian imperator. Vor desvrsi expansiunea imperiuIui n Sud-EstuI Europei
si Asia Mic. Romanii cuceresc Armenia, Assiria, Mesopotamia, Dacia. PoIitica privind
crestinii este mai reIaxat. IerusaIimuI este partiaI repopuIat cu evrei crestini, IoiaIi
imperiuIui. Au Ioc Iupte interne si rscoaIe n Iudeea. n urma unei rscoaIe a iudeiIor,
Simeon (care I-a nIocuit pe Iacob ceI Mic Ia conducerea Bisericii de Ia IerusaIim) este
ucis n anuI 107. LocuI Iui este Iuat de Ioan de Efes (107-117). Ignatiu de Antiohia
(prezbiteruI Bisericii din Antiohia) este dat spre a fi sfsiat de animaIe n amfiteatruI de
Ia Roma (110). PoIicarp va pstorii comunittiIe crestine, pn n 156, n caIitate de
episcop de Smirna.
105-115 Papa AIexandru I Ia Roma
117-138 Adrian mprat. StabiIeste granita pe Eufrat, ncheind pacea cu Partii. O
rscoaI a iudeiIor din 117 este nfrnt de trupeIe romane conduse de mauruI
Lucius Quietus. Acesta devine Legat aI Iudeii. Adrian era un mare admirator aI
cuIturii eIene. Preconiza unificarea imperiuIui prin sinteza cuIturii romane cu cea
eIen. Dorea s edifice un consens comerciaI, ediIitar si civic. n perioada 128-138
si va stabiIi resedinta Ia Atena.
115-125 Papa Sixt I ;
125-136 Papa TeIsefor.
127 n urma participrii evreiIor Ia o rscoaI n Egipt, mpratuI Adrian hotrste
Iichidarea iudaismuIui, ncepnd cu interzicerea botezuIui mozaic (circumcizia).
14
n anuI 130 viziteaz IerusaIimuI si hotrste reconstructia orasuIui ca urbe de tip
roman, sub numeIe de AeIia CapitoIina. TempIuI urma s fie reconstruit si nchinat
Iui Jupiter.
132 Dup doi ani de pregtire, iudeii ncep uItimuI Ior rzboi mpotriva Romei.
RabinuI Akiva I numeste pe Simon Ben Koshiba 'Mesia', cu numeIe Bar Kohba
(FiuI SteIei), si conductor aI armateIor iudee. Garnizoana condus de Tinus
Rufus si ntririIe venite din Siria sunt nfrnte ; IerusaIimuI este eIiberat. Iudeii
pedepsesc pe evreii crestini, care nu se aItur miscrii anti romane. mpratuI
cheam IegiuniIe din Bretania, conduse de IuIius Severus si preia conducerea
campaniei. Este cucerit nti GaIiIeea. n anuI 134 este cucerit IerusaIimuI. Dup o
rezistent ndeIungat si distrugerea a cinzeci de IocaIitti fortificate, cade uItima
citadeI : Beter (135), unde moare si Bar Kohba. Iudeii vor mai rezista un timp n
pesteriIe de Ia Marea Moart (Ein Ghedi). Tinius Rufus va reconstrui IerusaIimuI ca
urbe roman sub numeIe de AeIia CapitoIina. TempIeIe Iui Jupiter, Junona,
Minerva vor fi construite pe ruineIe MareIui TempIu. TempIuI Afroditei este
ampIasat pe GoIgota; a Iui Zeus n Garizim si n Pdurea Sacr, a Iui Adonis n
juruI grotei de Ia BethIeem.
135-155 Fiinteaz uItima comunitate de evrei crestini dintre cei dispersati n
Cisiordania si Siria. Se vor numi Ebioniti (sraci) si vor adopta 'EvangheIia
EvreiIor'. Nu recunosteau Iui Iisus caIitatea de Mesia si nici texteIe cuprinse n
epistoIeIe paveIiene.
136 -140 Papa Igniu ; 140 -155 Papa Pius I ; 155 - 166 Papa Ancient Ia Roma
150 Iehuda Bar YIai din Usha formeaz o nou Yesiva n Tveria.
155 PoIicarp de Smirna martirizat.
1S
162-180 Marc AureIiu imperator. Emite Kaina Dogmata (Noi decrete) mpotriva
crestiniIor din cauza miscrii eretice crestine a montanistiIor (Montanism a fost o
miscare crestin numit dup numeIe fondatoruIui ei Montanus). Miscarea
MontanistiIor apare n Frigia (160). Numit si 'Miscarea Noii Profetii' (TertuIian a
fost eI nsusi montanist) ea are un spirit de devotiune, recomand asceza,
intoIeranta fat de practiciIe pgne si avea un puternic spirit anti roman si anti
stataI. Li se opun, din interioruI crestinismuIui apoIogetii : MeIitone, Atenagora,
ApoIIinnare ; care cer IoiaIitatea crestiniIor fat de statuI Roman si se opun
manifestriIor fanatice aIe montanistiIor. Marc AureIiu va reactiona prin emiterea
Kaima Dogmata: urmrirea si persecutarea crestiniIor care nu respect IegiIe
statuIui. ApogeuI este atins Ia Lyon unde mii de crestini montanisti sunt ucisi.
Printre ei si apoIogetuI Iustin. Biserica crestin din Lion, decimat, este curnd
revigorat datorit Iui Irineu.
193-211 Septimiu Sever imperator. ReIaxeaz poIitica antievreiasc si n egaI
msur anuIeaz prigoana mpotriva crestiniIor. Este adeptuI sincretismuIui
reIigios (coexistenta reIigiiIor). Numeste un presedinte (nashi) din rnduI
nvtatiIor iudei din Tveria. Nashi va fi Iehuda Bar YIai. n 212 va acorda evreiIor
cettenie roman (o dat cu toate popoareIe supuse imperiuIui.). n IerusaIim
revin evreii din aIte teritorii. Cea mai semnificativ, ca numr, este comunitatea
revenit din BabiIon n urma prigoanei persane (212-241). Deasemeni este
asimiIat Ia mozaism popuIatia Tadmoreean, dup nfrngerea ei de romani
(273).
16
Papi Ia Roma, pn Ia cderea ImperiuIui Roman de Apus
17
Perioada Pap Perioada Pap
(166-175)
(175-189)
(189-199)
(199-217)
(217-222)
(222-230)
(230-235)
(235-236)
(236-250)
(251-253)
(253-254)
(254-257)
(257-258)
(259-268)
(269-304)
(308-309)
(309-310)
(311-314)
(314-335)
(336-336)
(337-352)
Soteru
Eleuterius
Victor
Zeferin
Calist
Urban
Pontian
Antero
Fabian
Cornel
Luciu
Stefan
Sixt
Dioniziu
Marcelin
Marcel
Eusebiu
Midziade
Silvestru
Marcu
uliu
(352-366)
(364-384)
(384-399)
(399-402)
(402-417)
(417-418)
(418--422)
(422-432)
9432-440)
(440-461)
(461-468)
Liberiu
Damasus
Siriciu
Anastaziu
nocentiu
Zosimo
Bonifaciu
Celestin
Sixt al -lea
Leon (cel Mare)
lariu
Imprati Romani
18
Perioada mperator
(161-180) Marc Aureliu
(180-192) Comodus
(193-211) Septimiu Sever
(211-218) Caracala
(218-222) Elagabalo
(222-235) Alexandru Sever
(235-284) Anarhia Militar
(284-305) Diocletian (Orient)
(285-305) Maximian (Occident)
(305-311) Galeriu (Orient)
(305-306) Constantiu (Occident)
(306-311) Constantin si Maxentiu
(312-337) Constantin cel Mare imperator unic
(337-353) Period de interegn
(353-363) Constant al lea imperator unic
(363-364) Giovan imperator crestin
(364-375) Valentian imperator crestin
(375-383) Gra ian si Valentian
(372-392) Teodosiu imperator crestin n Orient
(392-395) Teodosiu imperator crestin unic
(395-423) Honoriu n Occident
(395-408) Arcadiu n Orient
(408-450) Teodosiu al -lea n Orient
(423-455) Valentian al -lea n Occident
(455-476) Dezagregarea puterii n Occident
(450-457) Marcian n Orient
(457-473) Leon n Orient
(473-474) Leon n Orient
(474-476) Zenon n Orient
C.2. N ANII OCUPATIEI BIZANTINE
284 - 638
284 Conducerea ImperiuIui este mprtit ntre DiocIetian (de Apus) si Maxentiu
(de Rsrit).
311 La sfrsituI vietii imperatoruI GaIeriu decreteaz toIeranta reIigioas pentru
crestini.
306-337 Constantin ceI Mare imperator.
312 Constantin nvinge pe Maximus Ia Ponte MiIvio (pe Tibru)
sub semnuI Iui Iisus (crucea n sase coIturi).
314-335 Papa SiIvestru Ia Roma.
324 Constantin nvinge pe Liciniu n Orient. LegiuniIe de soIdati crestini particip
Ia eIiberarea AnatoIiei. Constantin decIar crestinismuI reIigie de stat. ncepe
imperiuI Romano-Crestin. CapitaIa imperiuIui se stabiIeste Ia ConstantinopoI.
PaIestina si IerusaIimuI trec sub conducerea evreiIor crestini. Acestia adopt
toponime eIene. Pe GoIgota este construit Biserica SfntuIui Mormnt. Evreii
crestini repopuIeaz IerusaIimuI. ZiduI PIngeriIor rmne sub jurisdictia
comunittiIor de evrei mozaici.
325 ConciIiuI ecumenic de Ia Niceea. La Niceea se definesc criteriiIe de
apartenent Ia 'cathoIica ecIesia' :
Acceptarea tezei fundamentaIe :
'FiuI este Dumnezeu din Dumnezeu, Iumin din Iumin, Dumnezeu adevrat din
Dumnezeu adevrat, generat nu creat, consubstantiaI cu tatI'.
Ordinea scauneIor episcopaIe : Roma, AIexandria, Antiohia; AriiIe de jurisdictie
aIe episcopiIor.
13
Data PasteIui stabiIit de comun acord (nu s-a respectat datorit diferenteIor de
caIendar ntre Orient si Occident).
CeIibatuI cIericiIor (cu care nu vor putea Iocui dect mameIe si suroriIe).
351-353 RscoaI a evreiIor mozaici de Ia IerusaIim. Sunt nfrnti, titIuI de 'nashi'
(conductor aI ComunitatiIor cu drept de reprezentare n fata autorittiIor) este
desfiintat, IocaIittiIe Tveria, Tzipori si Bet GaIIus sunt drmate. IerusaIimuI
rmne oras deschis ceIor dou reIigii; este permis vizitarea IocuriIor sfinte.
Misionarii crestini IIarion si Hariton ndeamn Ia construirea de biserici si
mnstiri pe tot teritoriuI PaIestinei.
363 ncepe confruntarea ntre Romani si Persi. Ofensiva Iui Constant aI II-Iea
nfrnt. VaIentian, imperator crestin (363-375). Se dezvoIt episcopia crestin din
MiIano sub conducerea EpiscopuIui Ambroziu (347-397). Scade infIuenta papiIor
de Ia Roma. Pn n 392 o perioad tuIbure n Occident, dup care Teodosiu I
devine imperator unic, cu intentia de a mentine imperiuI prin credinta crestin si
institutiiIe ei. Un incident din perioada Iui Teodosiu iIustreaz graduI de
intoIerant Ia care ajunsese cIeruI crestin fat de poporuI primiIor crestini. n anuI
387, Ia CaIIinico, oras pe maIuI EufratuIui, crestini fanatici au incendiat o
sinagog. mpratuI Teodosiu I, desi crestin, cere episcopuIui de MiIano,
Ambrozie, s reconstruiasc sinagoga cu banii episcopiei. EpiscopuI de MiIano
Ambrozie i scrie : 'Va fi asadar un tempIu aI neIegiuitiIor iudei construit pe
cheItuiaIa Bisericii'. (Ambrozie Scrisoarea 74)
20
451 Marea schism crestin. Separarea bisericiIor
Biserica de Ia Roma (catoIic)
Biserica de Ia ConstantinopoI (ortodox)
EpiscopuI JuvenaI (de Ia IerusaIim) se aItur Bisericii de Ia ConstantinopoI dar
majoritatea evreiIor crestini se aItur comunittiIor evreiesti din Samaria.
Crestinii rmn minoritari n IerusaIim.
476 Cderea ImperiuIui Roman de Apus.
527-565 Justinian mprat. Va reinstaura dominatia ortodoxismuIui n IerusaIim.
DrepturiIe evreiIor mozaici vor fi Iimitate.
614 Evreii mozaici din GaIiIeea si Nazaret se aItur persiIor, ajutndu-i s ocupe
IerusaIimuI. CIeruI mozaic va decIansa o prigoan de ampIoare mpotriva
popuIatiei crestine. Vor fi drmate numeroase biserici. PreotuI Zaharia si fruntasii
crestini sunt goniti din oras.
627 Pace ntre persi si bizantini. Revenirea cIeruIui ortodox se face printr-o
procesiune condus de mpratuI HeracIius. CIeruI ortodox prigoneste pe
mozaici.
638 CaIifatuI Arab, ocup IerusaIimuI si PaIestina.
21
22
C.3. N ANII OCUPATIEI CALIFILOR
638 - 1099
625 Expasiunea Arab se apropie de PaIestina. Armata organizat de ProfetuI
Mahomed este privit cu team de popuIatie. Evrei, crestini si pgni, deopotriv
si trimit deIegatii cu daruri pentru a obtine "Act de Protectie"(firman). ncep Iupte
ntre armateIe arabe si IegiuniIe bizantine (632-638). Acestea din urm sunt
nevoite s abandoneze Siria si PaIestina, dup btIiiIe de Ia Bet Sen (635) si
VaIea IarmukuIui (636). n 638 IerusaIimuI este ocupat de trupeIe musuImane.
ComandantuI trupeIor bizantine prseste orasuI Isnd Ia conducerea acestuia
pe episcopuI crestin Sofronie. Acesta pred orasuI caIifuIui Omar. TratatuI ncheiat
prevedea respectarea IocasuriIor de cuIt si o anumit toIerant n practicarea
ceIor trei cuIte: mozaic, crestin si musuIman. TeritoriuI cucerit va fi numit de arabi
'FaIastin'. Din cauza Iipsei consoanei 'P' din vocabuIaruI arab.
661 CaIifuI Muawaia i ia aIiati n oras pe iudei. Va sprijini coIonizarea Ior n Liban
si Ie d conducerea orasuIui. Este construit Marea Moschee a Iui Omar pe ruineIe
MareIui TempIu mozaic. Se construiesc moschei pe tot teritoriuI PaIestinei.
717 CaIifuI Omar aI II - Iea instituie un regim de teroare reIigioas. EI ncepe cu
msuri fiscaIe de genuI 'taxei pe cap' (de necredincios musuIman). Continu cu
aIte restrictii. Ne musuImanii nu aveau voie s construiasc sau s repare Iocasuri
de cuIt. Nu Ii se permitea s oficieze procesiuni rituaIe sau s afiseze insemneIe
de cuIt (crucea, steaua Iui David, steaguri, icoane, etc) n Iocuri pubIice. Nu aveau
voie s mpiedice rudeIe s se converteasc Ia mahomedanism. Nu aveau voie s
adopte obiceiuri musuImane, s participe Ia srbtori musuImane.
Nu aveau voie s construiasc Iocuinte mai naIte dect aIe musuImaniIor. Ciudat
de asemntoare cu ceIe apIicate n istorie de aIte regimuri intoIerante sau
xenofobe, pe criterii reIigioase sau nu - Inchizitia, fascismuI, comunismuI, etc
CaIifii din dinastia Abas au impus semne distinctive n vestimentatia
'necredinciosiIor'. Iudeii trebuiau s poarte pIrii gaIbene, crestinii pIrii de
cuIoare aIbastr, iar ceiIaIti necredinciosi pIrii de cuIoare rosie. Au Ioc campanii
de trecere fortat Ia mahomedanism. Datorit opozitiei hotrte, att a mozaiciIor
ct si a crestiniIor (care ncep un exod n mas din IerusaIim, ne vrnd s renunte
Ia credint) autorittiIe musuImane sisteaz convertirea fortat. Cei ce o vor
accepta vor primii functii pubIice. O vor face membrii unor famiIii cu stare iudee
(si muIt mai putin crestinii). Acestia se vor constitui n factor de sprijin n
infrastructura puterii musuImane. Practicarea cuItuIui de origine o vor tine n mare
secret. Biserica SfntuIui Mormnt, de pe GoIgota este drmat. ComunittiIe
crestine n PaIestina sunt grupate n IerusaIim, Tveria, BethIeeem, Nazaret si
IocaIittiIe maritime. ComunittiIe iudeiIor sunt grupate n GaIiIeea, Neghev si Ia
IerusaIim.
998 Beduinii din tribuI Tay sunt desemnati s guverneze PaIestina n numeIe
caIifiIor. Acestia se decIar independenti. Urmeaz o perioad de rzboaie civiIe
pn Ia venirea cruciatiIor. Fenomen ce va diminua viata economic, ruinnd
comunittiIe IocaIe si determinnd o micsorare a numruIui de Iocuitori din
PaIestina. Vor fi izgoniti de Cruciati.
23
C.4. N ANII OCUPATIEI CRUCIATILOR
1099 - 1291
1096 RegateIe crestine, o dat constituite ntr-o aIiant (care va duce Ia formarea
ImperiuIui Romano-German), sub conducerea spirituaI a papiIor, si canaIizeaz
forta expansiv sub stindarduI eIiberrii MormntuIui Sfnt. ncepe prima
Cruciad. TrupeIe de mercenari conduse de nobiIi Franci se depIaseaz spre
IerusaIim. n drumuI Ior practic exterminarea ne crestiniIor. n spet din
comunittiIe evreiesti ntInite.
MotivuI reIigios[1] era de fatad. Iisus a fost ucis, dup cum am vzut, de
oIigarhia SanhedrinuIui Mozaic si de acei evrei din IerusaIim, incitati de mareIe
cIer mozaic de atunci. Se masca faptuI c fr apostoIii evrei crestini, popoareIe
crestine nu ar fi fost. crestine. Era perioada n care, spre exempIu textuI
Lucanian 'FapteIe ApostoIiIor' va fi 'ascuns' uzuIui crestinuIui 'de rnd'. Era si
firesc deoarece argumentuI 'vinei' poporuIui Evreu nu ar mai fi avut. argumente.
MotivuI reaI era mai prozaic : jafuI evreiIor, care erau nstriti. Metoda se va apIica
aproape nou sute de ani.
Are Ioc Iupta pentru IerusaIim. 30.000 de Iupttori iudei se apr cu disperare si
eroism. Marea majoritate cad n asediu. Pe 15 iuIie orasuI este cucerit. Cei prinsi
sunt vnduti ca scIavi nobiIiIor crestini. CeiIaIti iudei se retrag Ia AskeIon unde vor
continua rezistenta pn n 1153. ComunittiIe de crestini predau zona Ior fr
Iupt. Perioada cruciat a Isat pe teritoriuI PaIestinei numerose biserici crestine,
mnstiri si forturi, aIe cror urme se gsesc si azi. MuIte din eIe au fost
transformate n moschei.
[1] vina poporuIui evreu de a I fi omort pe Iisus
24
ComunittiIe de iudei erau grupate n zona ruraI deoarece cruciatii nu
au omort aici oameni, avnd nevoie de produse agricoIe pentru garnizoaneIe Ior.
Iudeii erau tratati Ia feI ca orice ne crestini. Cu mici exceptii Ii se interzicea
stabiIirea Ia IerusaIim. AstfeI un grup de 300 de rabini practicanti ferventi ai
cuItuIui mozaic, din Franta si AngIia, primesc dreptuI de a Iocui Ia IerusaIim (1210-
1211). Comunitti mai mari de evrei sunt Ia AskeIon, Accra si n GaIiIeea.
LocaInicii, fie ei crestini sau iudei, practicau agricuItura, miciIe meserii, comertuI.
Godefroy de BouiIIon este procIamat Rege aI IerusaIimuIui. NobiIuI franc Tancred
devine Print de GaIiIeea. RegatuI Crestin nfiintat este numit 'Regnum David' si n
uneIe acte 'IsraeI'. EI se ntindea de Ia munteIe Hermon si Damasc n Nord pn Ia
portuI EIiat n Sud.
1177 AIianta ntre Egipteni, Sirieni, Irakieni condus de SaIadin[2], n a se opune
ceIei de a dou-a cruciade, reuseste s ocupe Gaza. A dou-a cruciad se
mpotmoIeste n fata DamascuIui.
1191 A trei-a cruciad, condus de Richard PIantagenetuI ('Inim de Leu') si FiIip
August, reuseste s recucereasc de Ia AIianta Arab portuI si cetatea Accra.
NenteIegeri aprute ntre conductorii ei fac ca armata crestin s nu vaIorifice
fuga n derut a trupeIor arabe. Este ncheiat pace cu SaIadin prin care este
permis accesuI Iiber Ia centreIe de cuIt afIate n zona arab.
1229 A sase-a cruciad este condus de regeIe Friderich aI II - Iea. IerusaIimuI
este recucerit fr Iupt, Ia feI ca oraseIe Lud, RamaIa, Tzipori, Nazaret. n urma
tratatuIui de Ia Iaffa MunteIe TempIuIui rmne n posesia SaraziniIor (pe eI se afIa
Moscheea Iui Omar). Cruciatii vor rezista pn Ia venirea MameIuciIor (1291).
[2] SaIah ad-Dn Ysuf ibn Ayyb
2S
C.5. N ANII OCUPATIEI MAMELUCILOR
1516 MameIucii nving pe cruciati n btIia de Ia Accra. RestabiIesc regimuI
musuIman pe sistemuI de organizare autarhic. AstfeI PaIestina este izoIat de
regateIe crestine. Este interzis intrarea cIugriIor crestini, de team c vor
introduce o dat cu venirea Ior percepteIe inchizitiei. MameIucii permit ntoarcerea
EvreiIor. FenomenuI se va ampIifica dup SaIv ConductuI dat de Vatican (1488)
prin care evreii persecutati pentru credint de inchizitie pot pIeca n PaIestina.
AstfeI va ncepe o miscare uman de Rentoarcere a EvreiIor n PaIestina. Ea va
dura, cu variatii de intensitate, pn n secoIuI XX. n schimb comunittiIe crestine
se vor diminua, mentinndu-se mai muIt pe teritoriuI actuaIuIui Liban (RituI
Maronit). Dominatia MameIuc se termin o dat cu invazia otoman.
26
C.V.6 N ANII OCUPATIEI OTOMANE.
SIONISMUL - GENEZA RENTOARCERII
1516 TrupeIe imperiuIui otoman ocup PaIestina si EgiptuI, n urma btIiei de Ia
Debek.
1481-1512 Baiazid IIderim suItan. Revin grupuri mari de Evrei de rit Sefard[1] care
se instaIeaz n peninsuIa Iberic. Au fost expuIzati din Spania n 1492 si uIterior
din PortugaIia.
1700-1777 Soseste un vaI de evrei askenazi[2] veniti din PoIonia, n urma
prigoaneIor antisemite. PuteriIe crestine ncearc sprijinirea emigrrii si
impIantrii de comunitti formate din srbi, buIgari si greci.
[1] Evreii de rit Sefard sunt evreii de rit spanioI. Ei s-au instaIat n PeninsuIa Iberic dup ce au fost goniti
din Iudeea: prima deportarea a avut Ioc n anuI 70 si dup desfintarea StatuIui Iudeu de armata ImperiuIui
Roman (134-135). AreaIuI de dispersie a fost de-a IunguI teritoriiIor Iimitrofe Mrii Mediterane. Ei s-au
instaIat n PeninsuIa Iberic o dat cu instaIarea CaIifateIor Arabe (secoIuI VIII) n PeninsuIa Iberic. Au
fost expuIzati din Spania n 1492 (prin DecretuI din AIhambra, dat de Regina IsabeIa Ia ndemnuI
EpiscopuIui Iezuit Francesco de LoyoIa) si uIterior din PortugaIia. Au emigrat n norduI Africii,n ItaIia, n
OrientuI Apropiat, n peninsuIa BaIcanic si n SuduI Romniei, uIterior n AngIia, OIanda si America
(prima Comunitate nfiintat n juruI Sinagogii `KahaI Zur IsraeI` din statuI Pernambuco - BraziIia). Au
vorbit vreme de sute de ani Iimba Iadino sau iudeo-spanioIa (avnd Ia baz diaIectuI castiIian).
[2] Evreii de rit Askenaz dup ce au fost goniti din Iudeea: prima deportarea a avut Ioc n anuI 70 si dup
desfintarea StatuIui Iudeu de armata ImperiuIui Roman (134-135). Ei au emigrat n vestuI si centruI
Europei, mai aIes n triIe germanice. ncepnd din primeIe secoIe aIe primuIui miIeniu aI erei noastre. n
EvuI Mediu, ei au migrat si spre estuI Europei. Evreii askenazi utiIizau Iimba idis, (un idiom germanic) si
cea ebraic / aramaic: n practicarea cuItuIui, discursuri rabinice si Iegtura cu Comunitti Everiesti mai
ndeprtate.
27
Metoda era de a pIti visteriei turcesti importante sume de bani pentru ca aceIa care
si-a mentinut credinta crestin s devin 'supus' austriac, engIez sau francez. AstfeI
aveau posibiIitatea de a practica att cuItuI crestin ct si de a exercita o meserie
pentru asigurarea existentei. Crestinii triau n juruI asezminteIor reIigioase, care mai
erau.
1789 RevoIutia Francez d drepturi egaIe tuturor cetteniIor, incIusiv evreiIor din
comunittiIe afIate sub jurisdictie Francez. PrimuI Sanhedrin IegaI aI evreiIor din aI
evreiIor din epoca modern (1805) este tinut Ia Paris.
1830 - 1850 ALIA - nceputuI miscarii de rentoarcere a EvreiIor pe trmuI strbuniIor,
urmare a chemrii RabiniIor Yehuda SoIomon AIkaIai (rabin aI unei mici comunitti
mozaice sefarde de Ing BeIgrad) si Zvi Hirsch KaIischer (rabin askenaz din
Germania) de ntoarcere activ n 'TrmuI promis'[1]. Spre deosebire de practica
rabiniIor de a se ruga ca Iahve (Dumnezeu) s i duc napoi n 'TrmuI Promis', ei
miIiteaz pentru rentoarcerea efectiv a evreiIor n PaIestina, cu sprijinuI tuturor
comunittiIor evreiesti din GaIut (diaspora evreiasc). GrupuI de adepti creste. Acestia
duc aceste idei n comunittiIe de provenient. Printre ei este si bunicuI Iui Thomas
HerzI. Din Comunitatea Evreiasc din Budapesta, de profesie bancher. EI va dedica
viata Iui si averea famiIiei reaIizrii practice a acestui deziderat, reaIiznd coaguIarea
Miscrii de Rentoarcere a EvreiIor n juruI CongresuIui MondiaI Sionist de Ia BaseI
(1897).
1850-1914 Actiuni individuaIe aIe unor magnati evrei pentru Rentoarcere. DezvoItarea
miscriIor Sioniste n triIe Europene si SUA devine motoruI si sponsoruI principaI
(prin organizatiiIe de tip Joint) aI diverseIor etape de Rentoarcere. Constiinta
nationaI se dezvoIt n comunittiIe evreiesti din Europa n baza a doi vectori sociaIi:
[1] Adresa Link Video: http://www.youtube.com/watch?v=rdeXa1oz9D8
28
1. Succesiunea a dou stri de spirit n comunittiIe din Europa: de integrare n
majoritate a evreiIor; de rezistent si organizare n fata manifestriIor de intoIerant si
antisemitism din partea popuIatiei crestine. Cum aceast succesiune avea timpi diferiti
n diferite tri Europene, incIusiv ImperiuI Rus, comunittiIe evreiesti erau ntr-o
continu cutare de soIutii.
2. Formarea constiintei nationaIe. RaIierea evreiIor n juruI Credintei Mozaice si a
vointei de a se Rentoarce n 'TinutuI Fgduit' pentru a reface Tara Iui IsraeI.
Un mare numr de emigranti au Iuat drumuI Americii (de unde, peste nici 70 de ani si
pn acum va veni principaIuI suport financiar aI Joint-uIui). O aIt initiativ a fost a
magnatuIui evreu Moriz de Hirsh (finantator, printre aIteIe a construirii ciIor ferate din
BaIcani si Orient) de a trimite 7000 de evrei pauperi din Rusia n Argentina. MagnatuI
RotchschiId finanteaz direct (1870-1910) nfiintarea unor asezri compacte n
PaIestina.
1897 Ia BaseI (EIvetia): primuI Congres MondiaI Sionist, initiat de Theodor HerzI[1].
Provenind dintr-o famiIie de bancheri din Budapesta, absoIvent aI facuIttii de drept
din Viena, va intra n jurnaIistic. n caIitate de corespondent de pres Ia Paris,
particip Ia isteria provocat de procesuI Dreyfuss, pe parcursuI a zece ani de ziIe, n
Franta. Acest fenomen I face s vad c singura soIutie este Rentoarcerea n IsraeI a
evreiIor. Scrie un text, ce va deveni primuI manifest aI SionismuIui, 'Der Judenstaat'
(StatuI Evreu) n care preconizeaz nfiintarea unui Stat Evreu modern, muItirasiaI si
reIigios toIerant. Contacteaz magnati evrei (Hirsh, RotchschiId) fr succes datorit
orgoIiuIui su si aI Ior (RotchschiId i-a spus, n btaie de joc, c nu vede cum ar reface
StatuI IsraeI cu 100.000 de 'shnorreri'-amrti). Va Iua Iegtura, prin Bismark si
mpratuI Germaniei WiIheIm aI II-Iea, cu suItanuI Turc (n dou cItorii, vizitnd si
asezriIe evreiesti din PaIestina).
[1] Adresa Link Video: http://www.youtube.com/watch?v=gwIVshHtK5Q
23
Acesta i propune Rentoarcerea neIimitat a evreiIor pe pmntuI Ior, n schimbuI
acoperirii deficituIui enorm aI visteriei imperiuIui Otoman. Marii bancheri evrei din
Europa nu I sprijin. Se va ndrepta spre miscriIe de tineret (Chovevei Zion)
spre inteIectuaIitatea nationaIist evreiasc, spre evreii din cIasa mijIocie din toate
triIe Europei. EforturiIe saIe sunt ncununate de CongresuI Sionist de Ia BaseI -
EIvetia (1897). Sunt definite directiIe de actiune (organizatoric, financiar,
reIigioas, cuIturaI) pentru Rentoarcere. n timp organizatia va Iua numeIe de
'CongresuI MondiaI Evreiesc'.
Rentoarcerea va continua att prin voIuntariatuI tineriIor evrei din Europa, ct si
prin emigrarea famiIiiIor din zone supuse miscriIor anti semite (Rusia, GaIitia,
Lituania, PoIonia, BieIorusia), sau a miscriIor revoIutionare (1905).
1917 - 1918 La intrarea trupeIor EngIeze (conduse de gen. AIIenby) n PaIestina,
popuIatia, format din 560.000 de Arabi, 55.000 de evrei tria pe un teritoriu arid si
srcit de administratia Turc; de rzboi si bIocad. Tineri evrei si famiIiiIe Ior vin
s cuItive pmntuI n IsraeI . AIia-ua evreiIor se extinde de Ia zoneIe urbane spre
ceIe ruraIe. Evreii noi veniti reiau ocupatii agricoIe n conditii foarte greIe secnd
mIastini; fcnd fat penuriei aIimentare si boIiIor (n spet maIaria). De mentionat
c primii evrei emigranti, care au nfiintat IocaIitti agricoIe n zone aride au fost
cei din Romnia (condusi de Mose David Iancovici). Au urmat cei din Yemen
(1882), Rusia (biIumiIii, ncepnd cu 1903), Ucraina si Basarabia (Har HaIutz -
'pionieri', 1905-1925). Acestia din urm vor forma primeIe comunitti stesti,
forma de organizare avnd o pregnant asemnare cu modeIuI esenian din
perioada Iui Iisus. PrimuI a fost kibutuI Dgania (nfiintat Ia initiativa Iui Iosif si
Miriam Baratz).
30
31
C.V.7 N ANII OCUPATIEI BRITANICE
1917 - 1948
1918 n ianuarie, dup DecIaratia BaIfour dat Ia Liga NatiuniIor de Ia Geneva, au
Ioc contacte ntre reprezentanti si Iideri ai Miscrii Sioniste[1] si Miscarea Pan
Arab[2].
1918-1919 TratativeIe ntre presedinteIe CongresuIui MondiaI Evreiesc, Chaim
Weitzmann[3] si EmiruI FeisaI[4] tindeau ctre o 'AIiant Semitic' dar intereseIe
AngIiei si Frantei au bIocat acest moment unic de posibiI coIaborare, ducnd Ia
un rzboi 'ntre veri' ce dureaz pn acum.
n vara anuIui 1918, Chaim Weizmann are o ntInire Ia Akaba, port Ia Marea
Rosie n peninsuIa Sinai, cu FeisaI (fiuI emiruIui Hussein si Iider aI RevoItei Arabe
din timpuI primuIui Rzboi MondiaI). EI sustine ideea unei aIiante n tratativeIe de
pace de Ia Paris.
[1] Miscarea NationaIist Evreiasc, statutat n urma CongresuIui de Ia BaseI -1897: ScopuI ei era
Rentoarcerea EvreiIor pe teritoriuI VechiuIui IsraeI, pentru a si restabiIi un Cmin NationaI,
punnd capt peregrinrii si persecutiiIor - ca minoritari - n tri strine.
[2] Miscare NationaIist de formare a MareIui Stat Arab - care ar fi incIus actuaIuI teritoriu din Iran,
Irak, Arabia Saudit, Iemen, PaIestina, Siria, Sinai ; initiat de EmiruI Hussein, Ia nceputuI
secoIuIui XX, avnd ca mentor pe LorduI Lawrance si consiIieri miIitari EngIezi.
[3] Lider aI CongresuIui MondiaI Sionist, unuI dintre primii membrii ai organizatiei de tineret
Chovevei Zion din BerIin (Cei ce iubesc Zion-uI - anii 1870 - 1880 - care miIitau practic pentru
Rentoarcerea n IsraeI principaI negociator ntre 1918 -1948; primuI Presedinte aI StatuIui IsraeI
dup mai 1948.
[4] ViitoruI conductor aI Arabiei Saudite.
FeisaI spera s obtin sprijinuI Sionist n Iupta de cuIise pe care o ducea cu
dipIomatia Francez pentru cotroIuI Siriei. PunctuI cuIminant (pozitiv) apare n
decembrie 1918, Ia un prnz oferit de Iord RotchschiId. Aici FeisaI decIar[5].
'Nici un Arab nu poate s fie suspicios n ce priveste nationaIismuI Evreu.spun
EvreiIor Bine ati venit Acas si vom coopera cu ei n IimiteIe StatuIui Arab'[6].
Se semneaz o DecIaratie Comun n care se traseaz directiiIe de principiu
aIe reIatiei ntre StatuI Arab si Miscarea Sionist. Conditia EmiruIui a fost ca
aceasta s rmn secret pn Ia decIararea independentei StatuIui Arab, si n
urma respectrii articoIeIor si conventiiIor de ctre ambeIe prti. Interesant este
forma de prezentare de Ia nceputuI ProtocoIuIui :
'Majestatea sa RegaI EmiruI FeisaI, reprezentnd si actionnd din partea
RegatuIui Arab din Hejaz, si Dr. Chaim Weizmann, reprezentnd si actionnd din
partea Organizatiei Sioniste, n numeIe originii comune rasiaIe si a IegturiIor
strvechi existente ntre poporuI Arab si Evreu, si reaIiznd c moduI ceI mai sigur
pentru atingerea aspiratiiIor nationaIe este pe caIea unei strnse coIaborri n
dezvoItarea StatuIui Arab si a PaIestinei, dorim s confirmm buna nteIegere ce
exist ntre ceIe dou prti, asupra urmtoareIor ArticoIe.'
Privind ce se ntmpI acum nici nu ar fi de crezut c a existat o astfeI de
DecIaratie.
[5] Conform unor notite aIe Iui T.E.Lawrence, consiIieruI su.
[6] StatuI Arab, n viziunea Iui FeisaI cuprindea PaIestina, n totaIitate, urmnd a se stabiIi o
form de autonomie pentru teritoriuI acordat EvreiIor, n cadruI acestui stat.
32
!Se garanta evreiIor emigrarea Iiber si asezarea Ior pe teritoriuI PaIestinei.
!Se ofereau garantii reciproce n ce priveste siguranta arabiIor si a posesiuniIor
acestore, precum si sprijinuI financiar, asistenta tehnoIogic, acordate de evrei
pentru dezvoItarea economic a popuIatiei arabe din PaIestina. O sptmn mai
trziu partea sionist convine cu partea arab cteva cerinte esentiaIe: PortuI
Haifa va fi zon Iiber pentru ambeIe prti; Akaba va deveni port Iiber.
Pe 6 februarie 1919 EmiruI FeisaI, n cuvntarea sustinut n fata Conferintei de
Pace de Ia Paris, n care soIicit independenta Arabiei, mentioneaz acorduI si
garantia sa pentru o PaIestin : encIav a 'SionistiIor Evrei'.
Speranta Iui FeisaI era ca Weitzmann s sprijine totaI pe arabi n diferenduI Ior cu
Franta pentru IitoraIuI Sirian, formnd o 'Antant Semitic'. Chaim Weitzmann era
dependent de poIitica EngIez ce avea n vedere doar mprtirea OrientuIui
MijIociu ntre AngIia si Franta, sub forma asa numiteIor 'Mandate' ce Ie asigura
controIuI puterii si a resurseIor petroIiere. AmbeIe mari puteri nu doreau un Stat
Arab puternic, detintor aI majorittii cmpuriIor petroIiere. Pe scurt principiuI
Roman 'Divide et impera' a fost de ne depsit pentru miscarea Sionist.
Weitzmann sftuieste pe Arabi s nu se interfereze cu Francezii n probIema
IitoraIuIui Sirian. n vara Iui 1919 FeisaI ntrerupe ntIniriIe cu partea sionist si
adopt doctrina PaIestinei Arabe, indic emisariIor evrei s poarte tratative directe
cu arabii PaIestinieni si n toamna Iui 1919 ntrerupe orice tratative cu evreii
sionisti. TratatuI rmne secret, ne fiind mentionat ani muIti nici de partea
conducerii arabe, nici de evrei. Coincident sau nu, din toamna anuIui 1919 ncep
revoIteIe ArabiIor PaIestinieni mpotriva comunittiIor evreesti. TrupeIe de
ocupatie EngIeze reactioneaz mai de Ioc pentru mentinerea ordinii.
33
1920 Are Ioc prima revoIt arab (4 apriIie 1920) cu ocazia festivaIuIui de primvar
Nabi Musa (n arab "ProfetuI Moise" - ceIebrarea profetuIui n foIcIoruI musuIman
paIestinian, timp de sapte ziIe - consta ntr-un peIerinaj arab Ia IerusaIim Ia mormntuI
profetuIui (considerat de arabi a se afIa n zona IocaIittii Jeriho). PeIerinajuI a fost
instituit de SaIah ad-Dn Ysuf ibn Ayyb (SaIadin) pe Ia anii 1150, pentru a contracara
srbtoriIe crestine de paste din IerusaIim. Dup trei ziIe de confruntri : 5 evrei morti,
211 rniti ; 4 arabi morti, 21 arabi rniti si sapte soIdati britanici. Trei sute de evrei sunt
izgoniti ('evacuati') din VechiuI Oras. ParadoxaI: au fost atacate Iocuinte aIe evreiIor
ortodocsi - dusmani nversunati ai Miscrii Sioniste... n perioada comemorrii de
ctre paIestinienii arabi a profetuIui Moise...
Una din ceIe mai importante consecinte aIe rscoaIei din 1920 a fost c evreii din
Yisuv au reaIizat c aprarea din partea autorittiIor Britanice de ocupatie este incert
n fata unor revoIte arabe. Ei au reactionat punnd n practic ideea unor unitti
paramiIitare de autoaprare care s asigure o reactie consistent Ia atacuriIe
extremistiIor arab, pe ntreg teritoruiI PaIestineii. AstfeI iau nastere, n 1921 unittiIe
paramiIitare ''Haganah' ' ('Aprare' n ivrid 'Ha'Haganah'). Aceste unitti vor fi
acceptate voIens noIens de autorittiIe MandatuIui Britanic. Se vor converti n unitti
miIitare reguIate aIe Armatei IsraeIiene, dup decIararea Independentei statuIui Eretz-
IsraeI (14 Mai 1948), n 28 Mai 1948.
n aceste conditii Comisia de Ia San Remo eIaboreaz Harta MandatuIui
Britanic n PaIestina (1920). Se stabiIeste o granit fireasc ntre evrei si
arabi : fIuviuI Iordan. ntre Iordan si Marea Mediteran evreii, De Ia Iordan
spre PeninsuIa Arabic, paIestinienii. Era rezoIvat astfeI probIema
neinterferrii ceIor dou prti afIate n confIict n teritoriu si a securittii
ambeIor prti, de o parte si de aIta a fIuviuIui Iordan.
34
1921 n 1921 77% din teritoriuI PaIestinei, stabiIit Ia San Remo, este aIocat unui
nou stat: EmiratuI Arab aI Iordaniei. n feIuI acesta Marea Britanie si asigura
controIuI asupra unui teritoriu revendicat de RegeIe FeisaI aI Arabiei Saudite,
acorddu-I unui fideI aI ei , EmiruI Hussein (din famiIia Hasemit fideI coroanei,
pe care o va sprijini economic, narma modern si instrui sub conducerea
generaIuIui engIez GIubb), viitoruI Rege aI Iordaniei. Practic era vorba despre
teritoriuI PaIestinei Ia dreapta de fIuviuI Iordan care, conform Hrtii San Remo era
aIocat popuIatiei paIestiniene.
n mod tacit Marea Britanie a impus o viitoare mprtire a teritoriuIui aIocat
comunittiIor de evrei (Yisuv)... ntre evrei si arabi - fr posibiIitatea de a stabiIi o
granit teritoriaI naturaI - fIuviuI Iordan.
1922-1939
1922 NatiuniIe unite acord Marii Britanii mandat de guvernare asupra ceIor 23%
din teritoriu rmas din Harta San-Remo. AstfeI ImperiuI Britanic face Iegea.
3S
AcoIo unde trebuia, n viziunea Hrtii San Remo, s se formeze un singur
stat: ceI IsraeIian (partea de Est de Ia RuI Iordan Ia Marea Mediteran), Marea
Britanie a obIigat pe Evrei si Arabi s I mpart pe viitor ntre ei. AstfeI, asa numita
"Pax Britanica" a fost un principaI germene aI nvrjbirii ntre comunittiIe arabe
si evreiesti din teritoriuI sub Mandat Britanic. Acestea au fost coordonateIe
impuse pentru un rzboi ndeIungat pe un teritoriu insuficient pentru fiecare din
ceIe dou popoare si transformarea unei reaIe sperante sociaIe ntr-un sngeros
joc 'de-a soareceIe si pisica' ce tine de aproape o sut de ani.
Evreii se confrunt cu mixajuI revoIteIor arabe si aI intereseIor britanice n zon.
Britanicii vroiau s mentin n sfera Ior de infIuent nouI stat Arabia Saudit,
precum si accesuI priviIegiat Ia resurseIe petroIiere din Irak, Arabia Saudit, Iran,
Kuweit, EmirateIe din GoIfuI Persic. De aceea revoIteIe arabe din PaIestina erau un
semn c 'reIatiiIe speciaIe' cu Miscarea Sionist trebuiau temperate.
!Drept urmare, ncepnd cu 1922, primirea de evrei n PaIestina este Iimitat Ia
50.000-75.000 pe an. Nici aceast cifr nu este respectat, de-a IunguI aniIor, pn
n 1948.
1929 n 23 - 24 august 1929 are Ioc atacuI asezrii Hebron. Situat Ia 30 km de
IerusaIim. Este IocuI n care se afI IocaIizat MormntuI PatriarhiIor si IocuI n care
RegeIe David a fost investit. BiIantuI : 67 evrei morti, averea IocuitoriIor evrei
furat, comunitatea de evrei din Hebron desfiintat (cu mici ncercri de refacere,
n 1931 - 160 persoane revin, dar sunt din nou evacuati n timpuI revoIteIor arabe
din 1936-1937) pn Ia rzboiuI din 1967[1].
[1] Puteti consuIta "ORGANIZATII EVREIESTI DE AUTO APRARE N YISHUV" Ia adresa de Link:
http://www.scribd.com/doc/37149763/JEWISH-ORGANIZATIONS-FOR-SELF-DEFENSE-IN-YISHUV-JEWISH-
COMUNITIES-IN-PALESTINA-PPT
36
1939 - 1948
1939 - 1945 HoIocaustuI evreiIor n Europa (1939-1945). Interdictia emigratiei
Evreiesti n PaIestina, de ctre britanici, va mri enorm numruI victimeIor n
rnduI EvreiIor. Apar organizatii evreiesti care aduc iIegaI grupuri de evrei n IsraeI
si organizeaz atentate Ia IerusaIim mpotriva armatei Britanice.
OrganizatiiIe Haganah, PaImah si Irgun sustin direct emigratia iIegaI ; cteva
exempIe:
1937 - 164 imigranti iIegaIi din Austria;
1938 - 1940 din PoIonia si Austria;
1939 - 1980 din PoIonia si Romnia;
1940 - 2300 din Europa;
1940 - 1944 - 18000 din Europa
OrganizatiiIe Extremiste din PaIestina, cum ar fi Irgun si Lehi, organizeaz
atentate asupra personaIittiIor si a unittiIor Britanice afIate Ia fata IocuIui,
mpotriva extremistiIor Arabi. Mentionm:
6.11.1944 - Lehi ucide pe LorduI Moyne Ia Cairo. Acesta era oficiaIitatea cu rang
ceI mai naIt aI guvernuIui Britanic n zon[3].
22.07.1946 - Irgun dinamiteaz HoteIuI 'RegeIe David', StatuI Major aI armatei
britanice: 91 morti 46 rniti.
12.01.1947 - Lehi atac cu dinamit postuIui de poIitie Britanic din Haifa. 4 morti
si 140 rniti.
[3] Mai trziu, Yitzhak Shamir a afirmat c asasinatuI a fost determinat de sprijinuI acordat
IideriIor Arabi si a propovduirii inferiorittii rasiaIe a EvreiIor fat de Arabi.
37
4.05.1947 - Irgun atac fortreata nchisoare Accra. 20 prizonieri Irgun si 7
prizonieri Lehi sunt eIiberati. 9 Iupttori Irgun sunt ucisi. 182 detinuti arabi
reusesc s fug.
29.02.1948 - Lehi mineaz si arunc n aer un tren miIitar Britanic, Ia Nord de
Rehovot : 28 soIdati morti, 35 rniti.
9.04.1948 Lehi si Irgun atac IocaIitatea arab Deir Yassin. Sunt omorti ntre
100-120 civiIi.
17.09.1948 Lehi asasineaz mediatoruI ONU FoIke Bernadotte, Ia IerusaIim.
1947 - 1948 RzboiuI CiviI ntre Arabi si Evrei. A nceput dup 30.12.1947, dat Ia
care Organizatia NatiuniIor Unite (RezoIutia Adunrii GeneraIe a ONU 181) a
stabiIit data de 14.05.1948 ca dat de ncetare a MandatuIui Britanic n PaIestina si
a aprobat. PIanuI de mprtire a PaIestinei dup ncetarea MandatuIui.
Fiecare stat ar cuprinde trei mari sectiuni, si o encIav arab Ia Iaffa.
Evreii obtin 56% din teritoriu (499000 evrei si 438000 arabi).
PaIestinienii primesc 44% din teritoriu (818000 arabii si 10000 evrei).
IerusaIim si BetIeem urmau s fie administrate de ONU.
ONU a stabiIit c n acest intervaI de timp MandatuI Britanic si unittiIe miIitare
britanice aveau roIuI s asigure ordinea n PaIestina.
38
MomentuI a produs o mare bucurie n rnduI evreiIor din Yisuv si
dezndejde printre arabi. Nici Marea Britanie nu era muItumit.
Concurs de mprejurri sau strategie premeditat ?! S-a apIicat schema
conform creia trebuia s se demonstreze c teritoriuI era neguvernabiI 'prin sine
nsusi' - s se provoace un rzboi civiI ntre evrei si arabi n interioruI PaIestinei.
foIosindu-se de starea tensionat dintre ceIe dou comunitti.
Au renceput vioIenteIe. PopuIatia de 2.000.000 (Arabi si Evrei) a suferit mii de
pierderi umane, morti si rniti n aceast ncIestare ntre 'veri'.
S-au impIicat, Iupttori din PaIestina si din afara ei. Armata de eIiberare arab si-a
extins atacuriIe IocaIe n areaIuI evreiIor. Lupttori arabi din Egipt au venit, sub
comanda Abd aI-Qadir aI-Husayni, fr a ntmpina nici o reactie din partea
armatei Britanice...MiiIe de voIuntari arabi recrutati au reaIizat bIocada a 100000 de
evrei din IerusaIim. ncercriIe 'Haganah' de a trimite aIimente si a sparge bIocada
s-au soIdat cu mii de Iupttori evrei, morti si rniti, cu sute de masini si autobuze
bIindate distruse. AtacuriIe arabe se extind n Negev si GaIiIeea de Nord.
PopuIatia Evreiasc apra fiecare paIm de pmnt.
Convinsi de propaganda Arab, c n curnd evreii vor fi 'aruncati n Mare' o
sut de mii din arabii paIestinieni se refugiaz n Iagre din afara PaIestinei.
EngIezii propun anexarea zonei Arabe Ia Transiordania (regatuI Hasemit aI
Iordaniei)... Ben Gurion cere ca fiecare brbat si femeie s fie antrenati miIitar si
ncorporati n unitti 'Haganah'. GoIda Meir obtine fonduri imense de Ia evreii din
Diaspora si sprijinuI oficiaI aI Iui StaIin, acordat Miscrii Sioniste. Sunt obtinute
nsemnate cantitti de echipament miIitar prin aportuI exportatoriIor de arme si a
agentior 'Haganah' n Europa. Acestea ajung pe teatruI de Iupt n martie 1948.
33
YgaI Yadim eIaboreaz pIanuI de rspuns Ia o anuntat invazie Arab
internationaI n PaIestina (pIanuI DaIet). ntre 5-20 apriIie 1948 are Ioc btIia
pentru debIocarea IerusaIimuIui , n care moare si IideruI arab Abd aI-Qadir aI-
Husayni. Tot n acest timp are Ioc masacruI popuIatiei arabe din Deir Yassin
(organizatiiIe 'Irgun' si 'Lehi' ); fapt care, asociat cu decesuI IideruIui arab
(egiptean), determin un nou vaI de emigranti paIestinieni, 'prinsi Ia mijIoc' si
deprimati de ineficienta fapteIor de arme a IideriIor si. Are Ioc nfrngerea
Armatei Arabe de EIiberare de Ia Mishmar HaEmek (Kibbut; baz de antrenament
aI unittiIor 'Hagana', ncepnd din 1942) de ctre unitti 'PaImah' si retragerea
IupttoriIor Druzi din aIianta cu arabii. Pentru a asigura Iegtura ntre asezriIe
EvreiIor, TrupeIe 'Haganah' si 'Irgun' cuceresc IocaIittiIe Tiberias, Haifa, Safed,
Beisan, Jaffa, Acra. AIti 250.000 de arabi paIestinieni iau drumuI exiIuIui. Speranta
ceIor rmasi era Legiunea Arab a Iordaniei, bine echipat si instruit de britanici.
Aceasta atac Kfar Etzion n 13 Mai 1948. n 14 Mai 1948, David Ben-Gurion
decIar Independenta StatuIui IsraeI. n aceasi zi, prin invazia trupeIor ceIor cinci
state Arabe ncepe primuI rzboi Arabo-IsraeIian.
n 31.05.1948 'Haganah' si 'PaImah' sunt decIarate formaI 'IsraeIi Defence Force'
- IDF; devenind armata reguIat a StatuIui Eretz IsraeI.
40
C.8. N ANII STATULUI ERETZ ISRAEL
1948 - 2005
1948 La 15 Mai, o dat cu retragerea Britanic, Ben Gurion decIar independenta
StatuIui Eretz IsraeI. n aceasi noapte ncep confruntriIe primuIui Rzboi arabo-
israeIian, ncheiat prin armistitiu Ia 20 iuIie 1949. Vor urma confruntri continue
pn azi.
Din punct de vedere reIigios statuI evreu este toIerant dar nedoritor de a-si
aminti de originiIe iudaice aIe crestinismuIui. Din informatiiIe pe care Ie am (1994),
Ia IerusaIim exist o comunitate de Evrei crestini de circa 3.000 de oameni,
provenit din cstorii mixte. Nu este bine vzut de conationaIii Ior mozaici.
Exist deasemeni crestini de origine paIestinian (de rit maronit, ca si crestinii din
Liban), mai aIes Ia BethIeem, RamaIa, n Cisiordania.
n contemporaneitate exist cteva curente pro crestinism de sorginte iudaic.
Mentionez pe ceI aI IudeiIor Mesianici. IudaismuI Mesianic este o miscare
reIigioas aI crei aderenti sustin c Isus din Nazaret (cu numeIe evreiesc
'Yeshua') este, pe de o parte, Messia EvreiIor renviat, pe de aIta parte avnd o
origine divin. n 1993 erau 160.000 adepti n StateIe Unite si 350.000 n Iume. n
2003 existau circa 150 sinagogi Mesianice n StateIe Unite si cca 400 n Iume.
Evreii Mesianici practicanti se consider observanti autentici ai Torei si de
formatie CuIturaI Iudaic. MesianismuI Iudaic este considerat de Evreii de Rit
Mozaic si de muIte rituri crestine ca fiind o form de Crestinism. MesianismuI
Iudaic s-a format n Sec. XIX. Congregatii de Evrei Crestini s-au format prima oar
n AngIia. Ea a fost fondata de 41 de Evrei Crestini sub numeIe 'Beni Abraham'.
41
Era o forma de Crestinism cu 'background' Iudaic. n 1866 ia fiint 'AIianta EvreiIor
- Crestini din Marea Britanie, aIe crei ramuri se regsesc si azi n Europa si
StateIe Unite. n 1915 ia fiint AIianta InternationaI a EvreiIor - Crestini din
America ('The Hebrew-Christian AIIiance of America' - HCAA). n 1925 se
formeaz AIianta InternationaI a EvreiIor - Crestini ('The InternationaI Hebrew-
Christian AIIiance' - IHCA). IudaismuI Mesianic este revigorat de Martin Chernoff
(presedinte HCAA). n 1975 HCAA devine AIianta Mesianic din America
('Messianic Jewish AIIiance of America' - MJAA), de care se disociaz congregatii
mai mici (cum ar fi Messianic IsraeI AIIiance, First Fruits of Zion, and the CoaIition
of Torah Observant Messianic Congregations).
TeoIogic IudaismuI Mesianic este studiuI Iui Dumnezeu si aI Scripturii din
perspectiva sa. Canonice sunt VechiuI Testament, NouI Testament ca fiind un text
inspirat de Dumnezeu, EpistoIeIe Sf. PauI considerate pe depIin congruente cu
IudaismuI Mesianic (respinse de uneIe congregatii ca fiind canonice). TexteIe
canonice sunt: Torah, Nevi'im, Ketuvim, EvangheIiiIe dup Matei,Marcu,Luca si
Ioan, FapteIe ApostoIiIor (Luca), EpistoIeIe Iui Ioan, Petru si PauI adresate EvreiIor,
ApocaIipsa (Cartea ReveIatiei din NouI Testament).
Doctrine FundamentaIe:
Dumnezeu - Credinta n DumnezeuI (EIohim) BibIic: atotputernic, omniprezent,
etern, creator, infinit si binevoitor.
Yehshua (Iisus) Messia - Messia Iudeu, ca fiind 'YHVH' (Ye Ho Vau He - Eu Sunt
CeI Ce Sunt) ntrupat 'n carne' si SaIvatoruI sufIeteIor.
Torah Scris - Torah (Pentateuth), CeIe Cinci Crti aIe Iui Moise sunt
considerate ca fiind depIine pentru convenantuI cu Divinitatea.
42
Se consider faptuI c Iisus a reafirmat si predicat Credinta sa n Torah.
'Fii Iui IsraeI' au fost, sunt si vor rmne a fi poporuI Iui Dumnezeu; fcnd parte
din PIanuI su Divin negnd nIocuirea sa de orice feI de Biseric din PIanuI Divin.
BibIia -Tanakh si ScrieriIe ApostoIice (B'rit Chadasa') sunt de Inspiratie Divin
pentru Iudeii Mesianici.
EschatoIogia - Evreii Mesianici sunt adepti ai urmtoareIor credinte
eschatoIogice: Ziua SfrsituIui, A Doua Venire a Iui Iisus ca un Messia nvingtor,
reconstruirea IsraeIuIui, reconstruirea ceIui de aI trei-Iea TempIu, Renvierea
MortiIor (precum si Iisus a renviat), Shabat-uI MiIenar (domnia Iui Iisus peste o
Iume avnd caracteristiciIe ParadisuIui).
Legea OraI - Tora OraI ncriptat n TaImud, observanta IegiIor iudaice si a
traditiiIor din HaIaka.
Nu sunt adeptii convertiriIor. Acestea sunt rare si rezuItatuI unor identificri
spirituaIe cu IudaismuI Mesianic, ndeIung probate si urmrite de Comunitatea n
care aspir ceI vizat. Ei consider rentoarcerea fiiIor Iui IsraeI rspnditi printre
'Neamuri' ca fiind n momentuI rentoarcerii Iui Iisus.
Mentin respectarea ceIor 613 Mitzvot - uri. Sunt mpotriva sacrificiior de
animaIe sau de Evrei (sunt citati Rabbi Akiva si Rabbi Tarfon: 'daca a fost n
Sanhedrin, nimeni, nici o data nu poate fi omort' (Mishnah Makot 1:10). Se
condamn indirect trimiterea Ia moarte a Iui Iisus, Stefan, si a aItor Evrei crestini,
de-a IunguI timpuIui de ctre Sanhedrin[1].
Practicarea IegiIor Torah duce Ia Sanctificare, nu si Ia SaIvare; atribuit doar Iui
Messia.
[1] Autoritate de conducere coIectiv, format din rabinii TempIuIui Mozaic.
43
Att PauI ct si Iisus au respectat n totaIitate ComandamenteIe Torah.
'S nu credeti c Eu am venit s distrug Legea ci s o mpIinesc' (Matei 5:17-19
17).
PauI (pe care deseori I denumesc cu numeIe su Evreiesc : Sha'uI) a rmas un
Phariseu Iudeu credincios, ucenic aI Iui GamaIieI ceI Btrn, pn Ia moartea sa;
un continuu observant aI IegiIor si traditiiIor Iudaice. Cuprinse n conceptuI 'Noua
perspectiv asupra Iui PauI' eIe au o mare important n IudaismuI Mesianic.
Recomandarea ConciIiuIui Rabinic aI IudeiIor Mesianici este respectarea
srbtoriIor Evreiesti, Sabat-uI, reguIiIe de diet.
Obiectia principaI a IudeiIor Mozaici vs. Iudeii Mesianici consta n aceea c,
chiar dac IudaismuI este Mesianic, Yehshua (Iisus) nu este Mesia.
Iudeii Mesianici nu sunt recunoscuti ca Iudei n StatutuI IsraeI si n StatutuI
Legii Rentoarcerii n IsraeI a evreiIor. Evreii 'ortodocsi' consider miscarea ca
fiind o trdare, o form subversiv de apostazie; mai rea dect orice form de rit
crestin manifestat deschis. Conform unui citat din CentraI Conference of
American Rabbis (2008) 'Pentru noi, n comunitatea EvreiIor, oricine sustine c
Iisus este saIvatoruI su nu mai este Evreu si este un apostat. Acestia se pIaseaz
n afara comunittii Evreiesti. Fie c se numesc Crestini sau 'fuIfiIIed Jew'
'Messianic Jew' sau n oricare aIt mod este ireIevant. Pentru noi este Iimpede un
Crestin'.
n acest seIectiv BREVIAR DE FAPTE se ascunde o impIicit ntrebare,
formuIat ca titIu, Ia un ceIebru roman despre primii crestini a poIonezuIui Henryk
Sienkiewiczi 'QUO VADIS DOMINE?'.
44
NOTE LA CRESTINI SI EVREI
Lucrarea de fat este a dou-a parte din textuI:
'INCEPUTUL LUPTEI EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS'
DemersuI are trei motivatii:
RoIuI avut de evreii crestini n prima sut de ani de misionarism.
Aparitia, evoIutia si distrugerea comunittiIor de evrei crestini.
Prezentarea unui breviar aI unor momente istorice din parcursuI vietii
comunittiIor crestine din IerusaIim..
A fost o mutatie de referint, avnd ca 'motor' spirituaI SPERANTA. Fenomen
comparabiI cu ceI reaIizat de Moise, cu o mie dou sute de ani nainte de aceI
moment. Atunci cnd a edificat 'UN POPOR PENTRU O RELIGIE'. De data asta,
mesajuI transmis de Iisus primiIor evrei crestini (apostoIii) a fost dat pentru
oamenii din 'IerusaIim si n toat Iudeea si n Samaria si pn Ia marginea
pmntuIui'. (FapteIe ApostoIiIor p.1.8.) Anume CREDINTA N DUMNEZEUL UNIC :
O RELIGIE PENTRU TOATE POPOARELE.
Dorinta de a scrie a pornit de Ia cteva observatii, care mi s-au prut stranii:
Un popor, ceI Evreu, afIat n Iupt cu un imperiu (Roman) si condus de o cast
tribaI si reIigioas dezbinat ntre a Iupta numai pentru bineIe propriu sau pentru
independenta nationaI, era n asteptarea unui 'TRIMIS SALVATOR'. Atunci cnd
acesta apare, cum nu au fost obisnuiti, propovduind nti o schimbare moraI
prin credint n DumnezeuI TatI, iubire de semeni, egaIitatea materiaI si viata n
comunitatea de tip esenian, acesta este ucis sub ochii aceIora ce, cu o sptmn
nainte, I-au aduIat atunci cnd I-au primit Ia IerusaIim.
4S
PoporuI Evreu astepta pe MESIA VENIND CU FORTE SUPRANATURALE, asa cum a
fost Moise, sau cum a reIatat EzechieI puterea Iui Dumnezeu venit n sprijinuI
strbuniIor iudei: 'M-am uitat si iat c a venit de Ia Miaz Noapte un vnt npraznic, un
nor gros, si un snop de foc, care rspndea de jur mprejur o Iumin strIucitoare.(.)
Tot n mijIoc se mai vedeau patru fpturi vii (.) Fiecare din eIe aveau patru fete, si
fiecare aveau patru aripi (.) AripiIe Ior erau prinse una de aIta. Si cnd mergeau nu se
ntorceau n nici o parte, ci fiecare mergea drept nainte. (EzechieI p.1,5,6,9)). Nu Ie-a
venit s cread c Iisus, ceI nzestrat cu miracuIosuI har aI tmduirii, nu ar scpa de
pedeapsa Iumeasc. Atunci cnd I-au vzut arestat, ca oricare din ei, dup ce I-au primit
ca un Rege Ia IerusaIim I-au prsit.
DemersuI profetuIui Iisus pentru UNITATEA CREDINTEI N DUMNEZEUL UNIC
genereaz o Iupt miIenar ntre initiati, popoare, ce se nchin si cred n aceIasi fiIon
ezoteric: fie ei MOZAICI sau CRESTINI, Ia care se adaug peste sapte sute de ani
adeptii ISLAMULUI. Moise, mare initiat egiptean Ia Teba (sub numeIe de Horsasip) si
finaIizeaz n afara EgiptuIui menirea de a crea 'UN POPOR PENTRU O RELIGIE'.
Pithagora, Ia circa sapte sute de ani dup eI, aduce Iumina adevruriIor initiatice din
aceIsi fiIon Teban n spatiuI EIen, revigornd cuItuI din DeIphi. si ncheie existenta ars
n proporia cas de o revoIt a 'democratiIor' din coIonia greceasc Croton (insuI pe
coasteIe ItaIiei). Un discipoI aI su, ZamoIxe va duce doctrina mentoruIui n teritoriiIe
Dacice. PIaton va fi ceI ce va transpune doctrina Pithagoreic pentru urmtoareIe patru
'secoIe de aur' aIe spatiuIui Grec prin conductori ca PericIe si AIexandru ceI Mare.
Iisus, format Ia aceIeasi izvoare ezoterice, prezervate de evreii Esenieni, pe trmuI
Mrii Moarte si n DeIta NiIuIui, reia demersuI extrapoInd 'PoporuI Iui Dumnezeu' de Ia
spatiuI iudaic Ia toate 'neamuriIe'. Este anihiIat prin crucificare.
46
ApostoIii vor ncepe drumuI, ducnd CUVNTUL si LUMINA EvangheIiei saIe n
afara 'poporuIui aIes'.
LunguI sir aI martiriIor crestini, ncepnd cu cei evrei de etnie, au fost oameni
curati Ia sufIet si n viata Ior de zi cu zi. La feI cum martirii evrei mozaici ai
miIeniuIui doi erau famiIii pioase n credinta Ior n Dumnezeu, Ia feI cum
paIestinienii credinciosi n Dumnezeu - AIIah sunt nc un popor exiIat aI
vremuriIor n care trim. Oare numai pentru c Dumnezeu are nume diferite?!
ConceptuI UNITTII PRIN CREDINTA N DUMNEZEUL UNIC este ca o insuI ntr-o
mare de IGNORANT si UR. Un posibiI rspuns ar fi c ORGOLIUL PUTERII, de
orice sorginte ar fi, nu vrea s existe o Iiber si depIin nteIegere a acestui fiIon
ezoteric comun. De ce? Pentru c nu stie nc N CE MOD S L 'TIN N FRU'.
PriviIegiiIe oIigarhiei de orice feI nu s-au mpcat nici o dat cu Iibertatea spirituaI
prin autoguvernare a fiecrui om, pentru c nu o poate controIa, guverna n foIosuI
ei. De aceea PUTEREA a foIosit mai totdeauna un eficient instrument aI dezbinrii:
IGNORANTA SI FANATISMUL.
Fiind evreu dup mam, crestin dup botez, nu pot dect s citez pe istoricuI
ShIomo Lais privind destinuI zbuciumat aI poporuIui Evreu:
'Ne vom muItumi aici s accentum un singur fapt care ni se pare vaIabiI pentru
toate ntrebriIe si pentru aIteIe, care apar n mintea noastr. Un rspuns obiectiv
ce a rezistat tuturor timpuriIor, care a fost enuntat cu mii de ani nainte de ctre un
ne evreu.
47
RspunsuI proorocuIui BiIeam madianituI[1] dat regeIui BaIak din Moab, cnd
acesta I-a invitat s bIesteme triburiIe semitiei Iui IsraeI, iesite de curnd din robia
egiptean:
'CCI E UN POPOR DE SINE STTTOR, FR A TINE SOCOTEAL DE
CELELALTE NATII' (Numerii 23.9.)'
As aduga doar: cteodat nici de proprii si fii. CeIe spuse de BiIeam, ntr-adevr
a fost un formidabiI instrument de conservare aI traditiiIor evreesti: fiuI 'rentors'
este primit cu cIdur si respect. CeI ce nu se ntoarce Ia fiIonuI traditiei mozaice
nici nu i este pomenit numeIe. Acesta este miezuI intoIerantei, si n aceIasi timp aI
supravietuirii comunittiIor evreesti.
DincoIo de aceast reaIitate am ncercat s motivez o constatare. Ct de
derizoriu este rspunsuI omuIui Ia bunvointa Iui Dumnezeu. Sau mai concret :
CUM REUSESC S DISTRUG OAMENII CE LE ESTE TRANSMIS PRIN PROFETI.
Mesaros - Anghel Vasile 1992-01-11- 2009-08.09
[1] Preot aI tempIuIui din Madian, de Ia poaIeIe munteIui Sinai, unde si Moise s-a retras acum
trei mii de ani, expiind crima de a fi ucis un satrap egiptean, uIterior eIabornd aici 'Sepher
Bereshit' - 'Cartea Minunat', primind mesajuI Iui Dumnezeu de a eIibera poporuI Evreu din
Egipt si de a I conduce pn Ia ruI Iordan pentru a I pune n posesia 'Trii Sfinte'
48
POST SCRIPTUM
Am ntocmit acesat documentare respectnd o recomandare emis acum 37 de ani de un
manager indian: suficient de scurt ca s trezeasc interesul. suficient de lung s acopere
esentialul. Las celor care o vor lectura a decide dac am reusit sau nu.
Motivatia realizrii acestei Documentri a pornit de la dorinta de a pune o pietricic` la
construirea unei viziuni a armoniei. pornind de la credinta n Dumnezeul Unic dat nou prin
Trimisii si.
!Nu esti mai putin Romn dac ai ales Crezul Musulman sau Mozaic.
!Nu esti mai putin Arab dac ai ales Crezul Mozaic sau Crestin.
!Nu esti mai putin Evreu dac ai ales Crezul Crestin sau Musulman.
Toate sunt ramuri ale unui Trunchi. ale unui Singur Crez. care cuprinde:
Iubirea de semeni. adus de Domnul Iisus Hristos.
Legile de Echitate Social aduse de Moise.
Legile Morale aduse Mahomed n Surele din Coran.
Fiecare din noi putem ncheia propriul Contract cu Dumnezeu` prin a respecta. pe ct posibil
cele Zece Porunci` n viata de zi cu zi. n comunitatea uman n care trim. fie ea Mozaic.
Crestin. Musulman respectm ritualul prin care aceast comunitate si exprim aderenta la
Crezul n Dumnezeul Unic. Comunitatea Uman are premiza de a reconstrui toleranta. respectul
si sprijinul reciproc. pe cei trei piloni.
Pe de alt parte vizualizez ca ntr-un film sirul de crime fcute de oameni asupra semenilor lor.
Am speranta c cel ce va parcurge textul se va simti ca ntr-o Catedral. Moschee sau Sinagog a
linistii interioare.
Mesaros - Anghel Vasile aprilie 2011
43
ILIOGRAFIE VIDEO:
Mesaros - Anghel Vasile " NCEPUTUL LUPTEI EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?v1erGTHdcsAc
Mesaros - Anghel Vasile "APOSTOLI AI SIONISMULUI - Clipe de Sionism (I) - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vvRF-FhCmHeA
Mesaros - Anghel Vasile "NCEPUTUL LUPTEI EVREILOR PENTRU REANTOARCERE - Clipe De Sionism (II) - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vV3zWCh2fThY
Mesaros - Anghel Vasile " HARTA SAN REMO 1920 O ALIANT SEMITIC RATAT - Clipe de Sionism (III) - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vkUdHj4ENDew
Mesaros - Anghel Vasile " ORGANIZATII EVREIESTI DE AUTO APRARE N PALESTINA (YISUV) - Clipe de Sionism (IV) - Eseu
Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
Mesaros - Anghel Vasile "REVIAR DE FAPTE ISTORICE - EVREI CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM - Eseu
Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vs59hfzID74
Mesaros - Anghel Vasile " LEGILE SOCIALE ANTICE ALE LUI MOISE DIN DEUTERONOM - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vjEsLw6mi1c
Mesaros - Anghel Vasile " ANGELO RONCALLI - PAPA IOAN AL XXIII CLIPE DE VIAT - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vjEsLw6mi1c
Mesaros Anghel Vasile Volumul I
LUPTA EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vrkIVOmE1A5g
Mesaros Anghel Vasile Volumul II
EVREI. CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vhTxIAZh0p0Y
Mesaros Anghel Vasile Volumul III
EVREI SI CRESTINI - FAPTE` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vO4QvaS1ALY
To my Mother: Thaci Raisa
Ghershovici
To my Wife: Anghel
Magdalena
DESPRE AUTOR
PROFIL:
Nume: Vasile Mesaros - Anghel
Profesia: IT Trainer
Studii:
Universitatea ucuresti - Facultatea de Matematic Mecanic (1971)
Analist de Sistem - Post Universitar - C.E.P.E.C.A. (1975)
Motivatia Lucrrii:
Documentarea unor Teme care m-au preocupat n ultimii ani.
AMV Dessign/2011
Pentru link-uri la lucrri : Insert pe GOOGLE text : mesaros anghel on net
SeIectati site-uI: http://www.scribd.com/doc/36795854/VASLE-MESAROS-ANGHEL-
LNK-uri-la-LUCRAR-PE-NET-LNKS-FOR-WORKS-POSTED-ON-THE-NET
E-mail: vanghelthacimyahoo.com