Hazardele naturale și

antropice
MALENCHI DUMITRIȚA CM-031
 Ce sunt hazardele?

 Hazardele reprezintă unele  Hazardele prezintă două caracteristici:

manifestări naturale soldate cu pierderi
umane şi materiale. Sunt
imprevizibile,nedeterminate în spaţiu şi
timp, descarcă energii imense şi crează
dezordine şi dezechilibre în alcătuirea
Vulnerabilitatea Riscul
mediului. Ele semai numesc dezastre sau
catastrofe naturale

Vulnerabilitatea pune în evidenţă gradul

de expunere a omului şi a bunurilor sale Riscul reprezintă nivelul probabil al
faţă de diferite hazarde, indicândnivelul pierderilor de vieţi omeneşti, al
pagubelor pe care le produce un anumit numărului de răniţi, al pagubelor aduse
fenomen.
Hazardele naturale
Hazardurile naturale constituie nişte manifestări extreme ale unor fenomene
naturale, cum ar fi cutremurele, furtunile, inundaţiile, alunecările de teren,
secetele, care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane, asupra
societăţii şi a mediului înconjurător în ansamblu.
Hazarde naturale

 Hazarde endogene, a căror acţiune este

endogene generată de energia provenită din interiorul
planetei, în aceastăcategorie fiind incluse
cutremurele şi erupţiile vulcanice.

exogene  Hazarde exogene, generate de factorii

climatici, hidrologici, biologici etc., de unde
categoriile de: hazardeclimatice, hidrologice,
geomorfologice, oceanografice, biologice,
biofizice, astrofizice şi hazarde sociale.
 HAZARDURILE ENDOGENE
 Cutremurele de pămînt reprezintă
mişcări bruşte ale scoarţei terestre,
care produc unde elastice şi trepidaţii
cu un impact puternic asupra
aşezărilor umane.

Erupţiile vulcanice sînt hazardurile endogene care

au impresionat puternic omul încă din antichitate.
Acestea sînt datorate energiilor acumulate în
rezervoarele subterane, care conţin lave, şi presiunilor
exercitate de forţele tectonice, care determină
ascensiunea materiei incandescente spre suprafaţă. Pe
Terra se înregistrează în fiecare an circa 50 de erupţii
vulcanice, dintre care 5% produc victime şi mari
distrugeri materiale.
 Cutremurele
Un cutremur prezintă trei caracteristici:
 *durată, de la câteva fracţiuni de secundă la
câteva secunde;
 * frecvenţa de producere este de aprox. 1 milion
de cutremure/an;
 *intensitatea, măsurată cu magnitudine.
 Focarul unui cutremur este situat la adâncimi
diferite (se numeşte hipocentru), de aici undele
seismice se propagă cu viteze mari spre suprafaţă
(epicentru)
Marele cutremur din 1923 din
Japonia
 Cutremurul din 27/28 iulie 1976 din
provincia chineză Tangshan, având
magnitudinea între 7,4 şi 7,8° pe scara
Richter, a provocat 500.000 de morţi plus
200.000 de răniţi grav.
 În anul 1923, un cutremur de 8° a făcut,
în Japonia, peste 140.000 de victime iar
în anul 1963, capitala MacedonieiSkopje-
a fost distrusă aproape în totalitate şi,
ulterior, refăcută.
 Erupțiile vulcanice
 Erupţiile vulcanice sunt hazardele endogene *în antichitate, erupţia
care au impresionat puternic omul încă din vulcanului Vezuviu a
Antichitate ( Volcano-zeul focului la romani). determinat dispariţia în
Acestea sunt datorate energiilor acumulate în totalitate a oraşului Pompei;
rezervoarele subterane care conţin lave şi *în 1883, erupţia vulcanului
presiunilor exercitate de forţele tectonice, care Krakatau (Indonezia) a dus la
determină ascensiunea materiei incandescente peste 40.000 de decese;
spre suprafaţă. Reprezintă eliberări de gaze, *1991 a înregistrat erupţia
vapori fierbinţi, cenuşă, fragmente de rocă şi vulcanului Pinatubo din
lavă. Filipine iar în 2001, vulcanul
Valul tsunami generat de cutremurul
 Erupţiile vulcanice submarine produc valuri Nyragongo din Uganda din Chile din 23 mai 1960, cu
uriaşe, de peste 30m înălţime, numite tsunami magnitudinea de 8,6 grade pe scara
(tsu=port şi nami=val). Richter, a înaintat 500 metri în
interiorul uscatului şi a produs peste
1000 de victime. Pe ocean s-a
propagat pe o distanţă de 10000 km,
 până în insulele Hawaii, unde au
fost înregistrate 62 de victime şi
pagube de peste 60 milioane de
Cei mai numeroşi şi mai periculoşi şi activi vulcani de pe Terra sunt situaţi în zonele de subducţie din jurul Oceanului
Pacific, cunoscute sub numele de „Cercul de Foc a Pacificului”. dolari.
HAZARDURILE EXOGENE

Climatice

Biologice Hidrogene

Astrofizice
HAZARDURIL Geomorfologice
E EXOGENE

Biofizice Oceanografice

Sociale
 Hazardele geomorfologice

 Hazardele geomorfologice determină o

degradare accentuată a versanţilor, alunecările de teren
distrugerea stratului fertil de sol şi
transformarea unor suprafeţe întinse în curgerile de noroi,
terenuri neproductive sau slab productive.
 Aceste hazarduri au condiţii potenţiale de
prăbuşirile
dezvoltare pe circa 36% din suprafaţa
procesele de eroziune în suprafaţă
uscatului şi corespund terenurilor
înclinate şi înalte. ravenarea
 Alunecările de teren
 Alunecările reprezintă deplasări gravitaţionale lente a
 Alunecarea de teren din provincia chineză
unor mari mase de roci pe suprafeţe înclinate. Acestea au Gansun, din decembrie 1920, datorată
loc datorită factorilor: unui puternic cutremur, a distrus o
suprefaţă de circa 70000 km2 modificând
favorizanţi total peisajul (localnicii numind
-existenţa structurilor cutate; fenomenul „munţii mergeau”) şi a
provocat moartea a peste 200000 de
-prezenţa argilei în substrat; persoane.
-existenţa pantelor;
-lipsa vegetaţiei;
-activitatea umană (exploatarea iraţională a unor terenuri).
declanşatori
- precipitaţiile abundente (mai ales după secete, când
pământul este crăpat);
-topirea bruscă a zăpezilor sau gheţarilor;
-cutremurele;
-supraîncărcarea versanţilor
Prăbuşirile

 Prăbuşirile sunt deplasări gravitaţionale

bruşte ale maselor de roci pe versanţii
abrupţi, prin cădere liberă, prin salturi sau
prin rostogolire. Acestea se produc mai
ales la începutul primăverii, datorită
alternanţelor frecvente ale îngheţului şi
dezgheţului.
Curgerile de noroi
Curgerile de noroi se produc în urma îmbibării cu apă a depozitelor de alterare de pe versanţii despăduriţi
din regiunile montane afectate de precipitaţii abundente. Datorită faptului că materialul noroios depăşeşte
de 1,5-2 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport şi de distrugere.
 Factor de risc:
Avalanşele Măsurătorile precise efectuate de oamenii de ştiinţă au pus în
evidenţă că în ultimul secol ridicarea nivelului Oceanului Planetar a
Avalanşele sunt hazarde naturale care reprezintă un pericol fost în medie de 1-1,5 mm/an. Până în anul 2030 această ridicare va
pentru populaţia montană şi pentru turiştii din numeroase înregistra valori de 10-30 cm, determinând intensificarea proceselor
ţări ale lumii. Reprezintă deplasarea pe versanţi prin de abraziune, retragerea coastelor şi acoperirea cu apă a unor
alunecare, prăbuşire sau rostogolire a maselor de zăpadă suprafeţe joase.
de pe părţile înalte ale munţilor, determinate de factori:
Favorizanţi
-acumularea zăpezii;
-structura şi rezistenţa straturilor de zăpadă;
-prezenţa pantelor.
Declanşatori
-vânturile puternice;
-trepidaţiile antropice;
-Cantitatea mai mare de apă dulce de pe continente,
provenită din topirea gheţarilor şi din apele subterane
utilizate de om pentru irigaţii.
 Hazarde astrofizice
Căderea meteoriţilor:

 Au determinat apariţia pe Pământ a cca 150 de cratere

de diferite dimensiuni. Anual pătrund în atmosferă în
jur de 1 milion de meteoriţi, peste 90% dintre ei ard în
în urma frecării cu aerul, având dimensiunile unui
firicel de nisip. Praful cosmic şi cel rezultat în urma
arderii meteoriţilor ajung pe Pământ în cantităţi de
aprox 16.000t. Pagubele determinate pot avea
repercusiuni planetare
Hazarde biologice

Hazarde
biologice

Invaziile de
Epidemiile
insecte
 Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă ale

Epidemiile
populaţiei, datorită unor agenţi patogeni cum sunt viruşii,
bacteriile, ciupercile. Cele mai grave maladii sunt transmise de
agenţi purtători precum ţânţarii (malaria, febra galbenă), musca
ţeţe (boala somnului), puricii, păduchii (tifosul).

Atunci când o epidemie se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând într-un

timp relativ scurt toată populația dintr-o țară, din mai multe țări sau chiar din
continente întregi, aceasta poartă denumirea de pandemie.
Invaziile de insecte

 Invaziile de insecte, în special lăcuste,

produc pagube mari agriculturii,
îndeosebi în Africa, Asia, estul Europei şi
în America de Nord. Combaterea
lăcustelor se realizează prin diferite
metode, cum ar fi distrugerea ouălelor,
utilizarea insecticidelor şi a unor capcane
pentru distrugerea nimfelor de lăcustelor.
 Hazarde climatice

1.Ciclonii tropicali
2.Tornade
3. Furtuni extratropicale
4. Secete
5. Grindina
 Hazardele climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice
6. Furtuni de praf care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului
inconjurator.
 Ciclonii tropicali

Ciclonii tropicali reprezintă furtunile

violente, formate pe oceane, în zona
intertropicală, avînd viteze ale vîntului de
peste 118 km/h. Acestea poartă denumiri
diferite de la o regiune la alta: "uragan", în
Oceanul Atlantic, „taifun”, în Oceanul Pacific
şi „ciclon tropical” în Oceanul Indian şi în
lungul coastelor Australiei.  Anual pe Terra se formează circa 80 de cicloni
tropicali puternici, cea mai mare parte a acestora fiind
înregistrată în Golful Bengal (10%), iar Bangladesh
este ţara cea mai puternic afectată de aceste
fenomene.
Tornade
 Tornadele reprezintă hazardurile climatice foarte periculoase, datorită forţei deosebite a vînturilor, care au
un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente între 20 şi 60 latitudine nordică şi sudică. În cadrul
unei tornade, care are aspectul unei coloane înguste sau al unei pîlnii întoarse, viteza vîntului este cuprinsă
între 60 şi 400 km/h, iar diametrul poate să atingă pînă la cîţiva kilometri. Aerul în mişcare antrenează
cantităţi mari de praf care conferă tornadelor o culoare cenuşie, distinctă

Întrucît tornadele şi trombele marine distrug şi avariază tot ce

întîlnesc pe traiectoriile lor, provocînd şi numeroase victime
omeneşti, este necesară pregătirea prealabilă a populaţiei din
zonele afectate prin desfăşurarea unor campanii de educaţie şi
exerciţii practice.
 Furtunile extratropicale
 Cel mai mare dezastru a fost înregistrat în noiembrie
1570, cînd o furtună a pricinuit 400 000 de victime
omeneşti pe coastele vestice ale continentului
 Furtunile extratropicale reprezintă hazardurile
european.
majore ce producpagube materiale mari, afectînd
areale cu mari densităţi de populaţie şi numeroase
obiective economice din zona temperată.
 Cele mai puternice furtuni se formează la contactul
dintre masele de aer polar şi cel tropical,
caracterizate prin contraste termice puternice. Aceste
furtuni însoţesc depresiunile ciclonale care se
deplasează de la vest la est şi ocupă suprafeţe uriaşe
de sute de mii de kilometri pătraţi, fiind
caracteristice regiunilor din zona temperată.
 Seceta
 Seceta este o stare climatică extremă,
caracterizată prin faptul că o anumită Secetă meteorologică
regiune suferă din cauza lipsei
necesarului de apă, însoțită frecvent de • domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa
caniculă. completă a precipitațiilor sau când precipitațiile
cad în cantități foarte mici.

Secetă agricolă
• există o cantitate insuficientă de apă necesară
agriculturii (provenită din precipitații sau ape
freatice)

Secetă hidrogeologică
• scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice
(rezervorul de apă subterană), nivelul apelor
curgătoare și al celor stătătoare.
 Deşertificarea
Deşertificarea reprezintă înaintarea deşertului
datorată reducerii suprafeţelor împădurite sau
reducerea drastică a productivităţii unor soluri.
Afectează 25% din suprafaţa uscatului, peste
100 de ţări şi cca 1 mrd de locuitori.
 Regiuni afectate: Sahel (în sudul Deş
Sahara, cu lăţimi de 300-500km, secete
puternice, foamete, migraţii iar Lacul Ciad
şi-a restrâns suprafaţa la jumătate datorită
deficitului de umiditate), sudul Africii,
Australia, America de Sud chiar şi România
(sudul Dobrogei şi Moldovei, Bărăganul-cu
secete chiar şi iarna, procese de degradare
şi sărăturare a solurilor, pierderi de humus
etc).
 Hazardurile hidrologice
Inundația
o Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu
apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.[1]

o Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a

lacurilor.
Inundație în orașul Nashville
o Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale,
topirii bruște a zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor
de câmpie, în urma acțiunii vânturilor care bat dinspre mare, a
cutremurelor de pământ submarine etc.
Hazardele antropice

 Hazardele antropice sunt fenomene de interacţiune între om şi natură, declanşate sau favorizate de
activităţi umane şi care sunt dăunătoare societăţii în ansamblu şi existenţei umane în particular. Aceste
fenomene sunt legate de intervenţia omului în natură, în general cu scopul de a utiliza elementele cadrului
natural în interes propriu: activităţi agricole, miniere, industriale, de construcţii, de transport, etc.
 Despăduririle
 Despăduririle au determinat
dispariţia unor suprafeţe imense în
Africa Centrală, Japonia,Filipine,
Indonezia, Brazilia, India, America Importanța pădurilor

Centrală. În Europa Centrală, *păstrează şi ameliorează calităţile mediului;

pădurile dispar din cauza poluării şi *are rol de regulator termic;

a ploilor acide iar în Amazonia şi *menţine echilibrul ecologic;

*funcţie edafică (de formare a solului), estetică, ecologică (purifică
Australia sunt afectate de incendii. aerul);
Pădurile deţineau acum 2000 de ani, *rol antierozional;
60% din suprafaţa uscatului, care s-a *adăpost pentru hrană;
redus astăzi la doar 26% *sursă de materii prime pentru economie (lemn, fructe, medicamente,
băuturi etc).
 Incendiile
 Incendiile sunt hazarde periculoase pentru mediu şi
pentru activităţile uname şi determină distrugeri ale
recoltelor, ale unor suprafeţe împădurite şi ale unor
construcţii.
Incendiile pot fi declanşate de cauze naturale cum sunt
fulgerele, erupţiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere
a vegetaţiei şi de activităţile omului (neglijenţa utilizării
focului, incendieri intenţionate, accidente tehnologice). În
perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de
vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care
contribuie la extinderea rapidă a focului.
Războaiele

 Produc cele mai mari jertfe omeneşti şi

daune materiale, pot afecta ţări, regiuni,
dar şi întreaga comunitate internaţională
(de exemplu, al Doilea Război Mondial
(1939–1945), conflictele din Vietnam
(1960–1975), Iran şi Irak (1980–1988),
Irak, Kuwait (1991), Afganistan, Kosovo,
Cecenia, Siria, Ucraina de est etc.).
Hazardurile tehnologice

 Hazardurile tehnologice sînt o urmare a

procesului de producţie. Folosirea
tehnologiilor din ce în ce mai avansate
poate provoca o serie de accidente, cu
declanşarea unor adevărate dezastre,
înregistrînd victime umane şi prejudicii
materiale.
 accidentele nucleare
 accidentele industriale
 accidentele din exploatările miniere
 accidentele din exploatările petroliere
 ruperea digurilor marine
 accidentele legate de mijloacele de transport
Accidente nucleare
 Accidentul nuclear este definit ca evenimentul
care afectează instalațiile unui reactor nuclear
sau ale unei centrale nuclearo-electrice,
provocând iradierea și contaminarea populației
și a mediului înconjurător peste limitele permise
de normele în vigoare.

Ce trebuie făcut în zonă contaminată radioactiv

pentru a reduce contaminarea:

-locuitorii vor sta în casă cu ușile și geamurile

închise
-traficul în zonă va fi supus restricțiilor ;
-școlile și activitățile economice în zonă vor fi
suspendate;
-accesul în spitale va fi interzis;
 Accidentele industriale, care se pot
Accidentele din exploatările manifesta ca rezultat al neglijenţei
petroliere, care pot provoca umane sau al unor defecţiuni tehnice la
incendierea sondelor sau revărsări întreprinderi cu risc deosebit (de
de petrol (de exemplu, în Marea exemplu, industria chimică, energetică,
Nordului, Golful Mexic, Golful metalurgică, depozitele de carburanţi
Persic etc.). etc.);

Accidentele din exploatările miniere,

care apar în procesul de extragere a
substanţelor minerale utile, cu
prăbuşirea sau blocarea galeriilor, cu
explozii ale gazului de mină;
Ruperea digurilor

 Marea viitură a râului Mississippi s-a produs în 1927

când râul Mississippi a rupt malurile și a inundat 27,000
mile patrate, omorînd 246 people în șapte state și
strămutând 700,000 persoane.
 În timpul inundațiilor din Marea Nordului din 1953,
digurile și lucrările de apărare au cedat în Regatul unit
și înOlanda, provocând moartea a 2.100 persoane.
 Trecerea uraganuluiKatrina în august 2005, apele au
rupt digurile de protecție ale orașului New Orleans,
provocând inundații catastrofale, care au necesitat
evacuarea totală a orașului. (Efectele digurilor sunt
discutate în continuare în articolul Effect of Hurricane
Katrina on New Orleans).
 Accidente in transporturi

Accidentele survenite în timpul

transporturilor rutiere, feroviare, maritime,
aeriene sau întransportul substanţelor
periculoase pot avea consecinţe grave asupra
mediului înconjurător, pot provoca pagube
economice şi pierderi de vieţi omeneşti.