• un electrocardiograf

• un cablu pentru pacient – cu 6 electrozi

precordiali (V1 – V6) si 4 electrozi membre

• un pacient
 Electrozii precordiali

•V1 – spatiul intercostal IV parasternal drept

•V2 - spatiul intercostal IV parasternal stang

•V3 - la mijlocul distantei dintre V4 si V2

•V4 - la apexul cordului

•V5 – intre V4 si V6

•V6 - pe linia medioaxilara, la acelasi nivel cu V4

Electrozii precordiali
Electrozii membrelor

• ROSU – membrul superior drept

• GALBEN – membrul superior stang

• VERDE – membrul inferior stang

• NEGRU – membrul inferior drept

• 6 derivatii orizontale (precordiale, V1 – V6)
• 3 derivatii unipolare ale membrelor (aVL, aVR, aVF)

• 3 derivatii bipolare sau standard (DI,DII, DIII)

• unda P = depolarizare atriala
• complex QRS = depolarizare ventriculara

SI
Prima unda negativa a QRS este Q
Prima unda pozitiva a QRS este R
Prima unda negativa dupa R este S
• unda T = repolarizare ventriculara
• Cu ce viteza este realizata ECG? 10/25/50 mm/sec
Cel mai frecvent se foloseste viteza de 25 mm/sec
cand 1mm = 0.04 sec
• Este prezenta etalonarea de 1mV/10 mm?

• Sunt prezente toate derivatiile?

• Stabiliti exact momentul in care a fost executata ECG!

• Ritmul este regulat sau neregulat? Metoda
cartonasului!
ATENTIE !: nu uitati de aritmia respiratorie (diferente R- R < 0.16
secunde – sunt fiziologice!)
• Daca ritmul este regulat – calculati frecventa cardiaca:
60/nr patratele mici dintre 2 unde R X 0.04.
NORMAL : frecventa cardiaca este intre 60 – 100 bpm
< 60 bpm = BRADICARDIE
> 100 bpm = TAHICARDIE
 Pentru a stabili tipul de ritm cardiac trebuie sa
raspundem la 4 intrebari:

• Complexele QRS apar in mod regulat sau neregulat?

• Sunt prezente undele P?

• Care este relatia dintre undele P si complexul

QRS?
• Complexele QRS sunt inguste sau largi?
Cauze: BRS, HVS, HAS, persoane scunde
Cauze : BRD, HVD, HPS, persoane inalte
 • aspect bifid, durata crescuta (> 0.12 secunde)
• se intalneste in situatiile in care AS este marit de

volum (ex SM)

 • unda P are amplitudine crescuta si durata normala
• se intalneste in situatiile in care AD este marit de volum
• TAHICARDIA SINUSALA
• EXTRASISTOLELE ATRIALE
•TAHICARDIA PAROXISTICA
SUPRAVENTRICULARA (TPSV)
• FIBRILATIA ATRIALA
• FLUTTER – UL ATRIAL
• frecventa cardiaca : 100 – 160 bpm
• unda P identica cu cea a ritmului
sinusal
• apar mai devreme decat RS, sunt precedate de unda
P(difera ca morfologie de cea a RS)
• Complexul QRS este ingust
• AV= 160 – 220 bpm
• complexe QRS inguste precedate de unda P (de multe ori se

observa greu, fiind ascunsa in unda T a QRS precedent)

• ritm neregulat, nu se observa unda P
• este prezenta o oscilatie neregulata a liniei

izoelectrice
• complexele QRS sunt inguste
• se observa undele de flutter cu aspect de dinti de fierastrau
• se asociaza cu un BAV grd II 2:1 sau 3:1 . Uneori BAV este de grad variabil
• cand BAV este cu transmitere 2:1 , flutter-ul de diferentiaza greu de o TPSV
•BLOCURILE Atrio – Ventriculare se datoreaza unei
intarzieri/blocari a conducerii la nivelul nodului AV
• se produce ca urmare a incetinirii transmiterii

impulsului la nivelul nAV. DAR toate impulsurile trec

la nivel ventricular
• Intervalul PR are o durata > 0.21 sec
• prelungire gradata a conducerii AV(intervalului PR)
pana cand o unda P nu mai este urmata de complex
QRS
•o parte din impusurile sinusale nu ajung la ventricul , fiind
blocate la nivel AV
•pot fi sistematizate : 2:1, 3:1
• intrerupere completa a conducerii AV
• ventriculii sunt activati de un focar ventricular
• pe ECG nu exista nici o legatura intre activarea atriala (unda

P) si cea ventriculara (QRS)

 BLOCURILE DE RAM

Apar ca urmare a intreruperii conducerii pe
unul din ramurile fascicolului Hiss

Pot fi blocuri de ram drept sau stang

Elementul definitor al BR este alungirea
complexului QRS > 0.12 sec

Sediul blocului este indicat de aspectul
complexului QRS – aspect de litera M in V1,2
pentru BRD si aspect de litera M in V5,6 pentru
BRS

Se insotesc de tulburari de faza terminala
(segment ST si unda T) – NU se mai poate face
exact diagnosticul CI!
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
 HEMIBLOCURILE
• Se datoreaza blocarii conducerii la nivelul
unuia din cele doua ramuri – anterior si
posterior ale ramului stang
• Hemiblocul anterior stang(HAS) deviaza axa
electrica la stanga, fara alte modificari ECG.
• Hemiblocul posterior stang (HPS) deviaza axa
electrica la dreapta , fara alte modificari ECG
HAS
 BLOCURILE BIFASCICULARE
• Reprezinta blocarea conducerii pe 2 din cele 3
ramuri ce transmit in final impulsul la
miocard:
- Ramul Drept
- Ramul anterior al RS
- Ramul posterior al RS
• Cea mai frecventa asociere este BRD cu HAS –
datorita faptului ca cele doua ramuri sunt
vascularizate de aceeasi artera
BLOC BIFASCICULAR
BLOC BIFASCICULAR
BLOC BIFASCICULAR
 CARDIOPATIA ISCHEMICA
• Cea mai des intalnita modificare ECG care
insoteste CI este subdenivelarea segmentului ST.
Pentru a avea semnificatie patologica
subdenivelarea trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie orizontala sau
descendenta
- trebuie sa fie de cel putin 2 mm in
derivatiile precordiale si de 1 mm in cele
standard
CIC
 INFARCTUL DE MIOCARD
• Modificarile ECG din infarctul de miocard trec prin
urmatoarele faze(in imagine directa):
- stadiul I(1 ora) – unda T inalta si ascutita

- stadiul II(1 zi) – ST supradenivelat, apare

unda Q patologica

- stadiul III(1 saptamana) - ST revine spre normal, se

mentine unda Q patologica

- stadiul IV (>1 saptamana) unda Q patologica se mentine,

ST izoelectric, T pozitiv/izoelectric/negativ
 INFARCTUL DE MIOCARD
• Localizare IMA(in functie de derivatiile in care
apare imaginea directa de IMA):

1. IMA Anterior – imagine directa V1,V2,V3,V4

2. IMA Antero – Septal – V1,V2,V3
3. IMA Apical – V3,V4
4. IMA Anterior Extins – V1 in V5/V6
4. IMA Inferior – DII, DIII, aVF
5. IMA Antero – Lateral – V1,V2,V3, aVL, DI
6. IMA Lateral – DI, aVL si V6
IMA anterior std II
IMA antero – septal std III
IMA antero septal std III
IMA Anterior extins si Lateral
IMA inferior
IMA inferior std IV
IMA infero - posterior
 Extrasistolele Ventriculare
• Reprezinta batai premature cu origine
ventriculara
• Nu sunt precedate de unda P
• Complexul QRS al extrasistolei este larg > 0.12
sec
• ExV cu origine in VS au aspect de BRD
• ExV cu origine in VD au aspect de BRS
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
 HIPERTROFIILE
VENTRICULARE
• Criterii hipertrofie VS(HVS):
- cel mai mare S din V12 + cel mai mare R din V56
> 35 mm(indice Sokolow Lyon)
- unda R in V56 > 27 mm
- unda R in aVL > 11 mm
HVS se insoteste de tulburari de faza
terminala(modificari ale ST si T) – acestea vor
fi intotdeauna de sens contrar undei celei mai
ample a complexului QRS
HVS
HVS
HVS
HVS
HVS
HVS
 Hipertrofiile Ventriculare
• Hipertrofia Ventriculara Dreapta este sugerata
de catre

- voltajul undei R > voltajul undei S in V1

- complex QRS de aspect qR in V1
- unde S mari in V5,6
HVD
HVD
PACE MAKER VENTRICULAR
PACE MAKER ATRIO
VENTRICULAR
 PACEMAKER
ATRIOVENTRICULAR
PACEMAKER DEMAND
Cea mai mare parte din traseele EKG prezentate
au fost reproduse cu permisiunea
Prof Univ Frank G Yanowitz
Universitatea de Medicina a Statului UTAH
SUA
caruia ii multumesc foarte mult!