EVALUAREA GLOBALĂ ( SINTETICĂ) A PREȘCOLARILOR /ELEVILOT

1. Comportament motor și psihomotor

2. Comunicare şi limbaj
3. Comportament cognitiv(Învățarea)
4. Comportament social-afectiv
 Principalele metode utilizate în evaluarea elevilor sunt:

 Observaţia spontană
 Observaţia dirijată, sistematică
 Convorbirea cu elevul sau cu grupul de elevi
 Analiza produselor activităţii elevului
 Probele de personalitate
 Probele psihosociale
 Tehnicile sociometrice
· Interviul
· Teste
 EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

Comportament social-afectiv
PERSONALITATEA
SUBIECTULUI

MANIFESTAREA SOCIO-AFECTIVĂ

MEDIUL SOCIAL DE
DEZVOLTARE
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

TEMPERAMENTUL
APTITUDINILE
CARACTERUL
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

TEMPERAMENTUL – latura dinamico energetică ( modatitatea de

mișcare și manifestare a energiei psihice)
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

TEMPERAMENTUL – scrieți în chat

minim 3 trasaturi personale de
temperament
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

APTITUDINILE – latura instrumental – operațională (aspectele care

ne arată la ce se pricepe, ce poate să facă bine)
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

APTITUDINILE – scrieți în chat minim 3

aspecte pe care le faci bine
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

CARACTERUL – latura
relațional valorică
(aspectele legate de felul
în care relaționăm și
valorile după care ne
conducem)
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

CARACTERUL – șcrieți în chat:

-o atitudine față de muncă
- o atitudine față de ceilalți
- o atitudine față de sine
EVALUAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR
Trăsături de caracter
 Atitudini faţă de activitate: respectul şi dragostea faţă de munca, grija faţă de obiecte – online,
protejarea obiectelor, răspunderea faţă de sarcina primită, iniţiativa şi independenţa în îndeplinirea
sarcinii, perseverenţa şi continuitatea în îndeplinirea sarcinii, disciplină, obişnuinţa de a îndeplini
sarcinile

 Atitudinea faţă de semeni: respectul faţă de adult, admiraţie, sinceritate,,,conformism”, baraje

psihologice (lipsa comunicării, negativism, sugestibilitate), introvertit – extravertit

 Atitudinea faţă de sine: modestie, îngâmfare, lăudăroşenie, neîncredere în sine, tendinţa de

a se autoobserva şi a se autoaprecia, timiditate, curaj
EVALUAREA SOCIABILITĂȚII PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

-are în vedere :
• Gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei
 Gradul de expansiune a copilului în colectivitate: uşurinţa şi rapiditatea în stabilirea
relaţiilor, numărul de copii cu care stabileşte relaţii, spontaneitatea în stabilirea relaţiilor
 Receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu ceilalţi copii: cu copii de
aceeaşi vârstă, cu copii mai mari, cu copii mai mici, cu adulţii, numai cu anumiţi copii
 Poziţia şi rolul copilului în grup
· Tipuri de relaţii: de comunicare /de cooperare / de dominare
· Forme de ataşament: securizat, insecurizat, organizat, dezorganizat, ambivalent (evitant)
 Autonomie socială
 Structurarea microgrupurilor din care face parte copilul: spontaneitate-durată-stabilitate.
„
EVALUAREA SOCIO-AFECTIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

-are în vedere :
• Receptivitatea şi reactivitatea socio-afectivă
• Reactivitatea emoţională
• Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată
• Manifestarea şi conţinutul expresiei afective
EVALUAREA SOCIO-AFECTIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

• Receptivitatea şi reactivitatea socio-afectivă faţă de:

- normele de convieţuire în colectivitate,
- regim zilnic,
- activităţile instructiv-educative,
- evenimente stresante,
- rezultatele activităţii,
- anumite obiecte – jucării,
- de părinţi,
- de cadre didactice,
- de copii,
- de animale
EVALUAREA SOCIO-AFECTIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR
· Reactivitatea emoţională:
- cu afecţiune,
- cu bucurie,
- cu plăcere,
- cu însufleţire,
- cu neplăcere,
- recalcitrant,
- plângăreţ - supărăcios,
- indiferent,
- refuz,
- izolat,
- fricos,
- suspicios
EVALUAREA SOCIO-AFECTIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

· Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată:

- sentimentul curiozităţii,
- sentimentul satisfacţiei şi admiraţiei,
- sentimentul responsabilităţii,
- sentimentul datoriei
- sentimentul de ,,cooperare”
EVALUAREA SOCIO-AFECTIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

· Manifestarea şi conţinutul expresiei afective:

- adecvarea expresiei cu conţinutul trăirii,
- varietatea, nuanţarea expresiei,
- capacitatea de control şi stăpânire,
- expresie mimică /pantomimică,
- expresie verbală,
- simularea,
- expresivitatea
. 

EVALUAREA COMPORTAMENTULUI SOCIO-AFECTIV

Tema individuală ( de încărcat pe clasroom)

Completați prezentarea de caz cu descrierea comportamentului

socio-afectiv.

 
ROLUL STĂRII DE BINE ÎN ȘCOALĂ

• Starea de bine este strâns legată de învățare și motivație.

• Nimeni nu poate fi bun în ceea ce face dacă nu e într-o stare
bună.
• Contextele în care trăim pot stimula sau, dimpotrivă, deteriora
starea de bine.
• Este un lucru valabil și pentru locul în care un copil își
petrece  o foarte mare parte din timp: ȘCOALA.
Evaluarea și starea de bine în mediul
școlar
Modelul P.E.R.M.A.
Positive emotion - emoții pozitive
Engagement – angajament/implicare
Relationship – relații
Meaning – scopuri
Achievement – reușite
DIFICULTĂȚI ÎN ÎNVĂȚARE
CERINȚELE EDUCAȚIONALE SPECIALE
 Cerinţele Educaţionale Speciale
(ORDIN Nr. 1985/1305/5805/2016 din 04 .10.2016)

Cerinţele Educaţionale Speciale reprezintă necesităţi

educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale
educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor
caracteristice unei anumite deficienţe/afectări sau dizabilităţi sau
tulburări/ dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă
(medicală, socială, educaţională etc.).
Asistenţa complexă fără necesităţi educaţionale suplimentare
nu defineşte CES.
 Educaţia incluzivă
(ORDIN Nr. 1985/1305/5805/2016 din 04 .10.2016)

Educaţia incluzivă se referă la un sistem de educaţie deschis tuturor

copiilor şi fiecăruia în parte.
Educaţia incluzivă înseamnă, de asemenea, un proces de identificare,
diminuare şi eliminare a barierelor care împiedică învăţarea din şcoală şi din
afara şcolii, deci de adaptare continuă a şcolii la copii.
 VIZIUNEA educaţiei incluzive:

Şcolile obişnuite cu o orientare incluzivă sunt cele mai

eficiente mijloace de combatere a discriminării şi creează comunităţi
primitoare, dezvoltând o societate incluzivă şi oferind tuturor accesul la
educaţie” (UNESCO, Salamanca, 1994).
 Cerinţele Educaţionale Speciale
(ORDIN Nr. 1985/1305/5805/2016 din 04 .10.2016)

Orice copil poate avea CES, în anumite perioade, pentru că cerinţele speciale
acoperă o varietatea extrem de variată, complexă şi dinamică - de la probleme
simple (determinate de dezvoltarea tipică a individualităţii şi persoanei) până la
probleme unice care nu pot fi rezolvate decât cu intervenţii speciale şi specifice.
 Scopul incluziunii şcolare în cazul unui copil cu CES NU este,
de cele mai multe ori de a ajunge la performanţe foarte mari, ci de
a-l dezvolta astfel încât ajungând la maturitate să poată trăi şi munci
împreună cu semenii săi.
În acest context, sarcina cea mai importantă a şcolii, vizavi de
copiii cu CES, este – la fel ca şi faţă de toţi copiii – să le dea acestora
cunoştinţele/ competenţele şi valorile esenţiale necesare pentru a
deveni membri activi ai societăţii (UNESCO, 1987).
 Ce trebuie să înțeleagă PROFESORII:

- Se întâmplă frecvent ca acești copiii să aibă probleme în mai multe domenii

- Dizabilitățile legate de învățare nu dispar în momentul în care un copil

pleacă de la școală. Ele au efect asupra modului în care copilul percepe
lumea, îi influențează comportamentul acasă, relațiile de familie cât și
performanța școlară.

- Dizabilitățile legate de învățare pot avea consecințe în plan emoțional –nu

mai au încredere în capacitatea lor de a reuși. Convinși că vor eșua, copiii
încetează să mai încerce.
CUNOAŞTERE PEDAGOGICĂ porneşte de la următoarele adevăruri

1. Toţi elevii au puncte tari şi puncte slabe;

2. Combinarea acestora se află la originea capacităţii de a învăţa a oricarui elev;

3. Aceste forţe pot fi cunoscute de profesorii preocupaţi de predare - învăţare

pentru toţi elevii;

4. Învăţarea se poate axa pe barierele sau problemele procesului în sine sau pe

punctele tari şi cele slabe.
ECHIPA DE
INTERVENȚIE Echipa
medicală

Echipa de Echipa de
servicii
cadre sociale
didactice

Echipa de
servicii
psihologice

Părinții sunt sursă importantă de informații, au rol în

comunicare și oferirea unui climatului favorabil intervenției
. 

INTERVENTIA IN URMA EVALUARII

Tema individuală ( de încărcat pe clasroom)

Completați prezentarea de caz cu descrierea UNEI ACTIVITATI

care sa duca la atingerea unui obiectiv stabilit