Sunteți pe pagina 1din 55

Tema 1.

Viziuni generale privind


dreptul procesual civil

Elena BELEI, dr., conf.,


Departamentul Drept Procedural
Facultatea de Drept, USM
2021/2022

1
I). Acte normative:
 Codul de procedură civilă al Republicii
Moldova.Nr.225/2003.
https://www.legis.md/cautare/getResults?do
c_id=122066&lang=ro

 Codul administrativ al Republicii Moldova.Nr.116/2018.


https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122610&lan
g=ro
 Codul de executare al Republicii Moldova. Nr.443/2004.
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122067&lan
g=ro

2
UNITĂȚI DE CONȚINUT:

§1. Formele de apărare a drepturilor, libertăţilor şi


intereselor legitime ale persoanelor (Conceptul
de procedură civilă şi proces civil)

§2. Felurile procedurii civile

§3. Fazele procesului civil

§4. Noţiunea dreptului procesual civil. Obiectul,


metoda şi sistemul dreptului procesual civil

§5. Izvoarele dreptului procesual civil. Acţiunea


normelor dreptului procesual civil în timp,
spaţiu şi asupra persoanelor
3
Pentru început – 3 perechi de
expresii juridice
 Drept material  Drept procesual

 Exercitarea  Apărarea
drepturilor drepturilor

 Metodă de  Formă de apărare


apărare (ce vrem (cum obținem ?)
concret ?)

4
Trebuie să deosebim
dreptul material de
dreptul procesual.

5
 În cadrul raporturilor juridice materiale
persoanele îşi exercită drepturile şi
obligaţiile subiective.

 În cadrul raporturilor juridice procesuale


persoanele îşi apără drepturile, libertăţile
şi interesele legitime.

6
Metoda de apărare a dreptului - o categorie de
drept material, care constă din măsuri de protecţie
întreprinse în scopul înlăturării impedimentelor de
realizare a dreptului subiectiv încălcat sau
contestat (art.16 Cod civil, art.6 CPC).

Mijloace aplicate de titularul de drept şi organul


jurisdicțional în vederea restabilirii dreptului
subiectiv încălcat sau contestat. (definiția din manual)

7
Forma de apărare a drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime – interacțiunea justițiabililor și a
organelor jurisdicţionale care sunt investite de lege
cu competenţa examinării şi soluţionării cauzelor
civile în vederea apărării drepturilor încălcate sau
contestate .

Un anumit mod de a acționa al titularului de drept şi al


organului jurisdicțional desfăşurat în vederea restabilirii
dreptului încălcat sau contestat, ori în vederea protecției
interesului legitim. (definiția din manual)

8
Metode de apărare a drepturilor:
a) recunoașterea dreptului;
b) restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea
acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul
încălcării lui;
c) constatarea sau, după caz, declararea nulității actului juridic;
d) declararea nulității actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligației în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciului patrimonial și, în cazurile prevăzute de
lege, a celui nepatrimonial;
h) încasarea dobînzii de întîrziere sau, după caz, a penalității;
i) rezoluțiunea sau modificarea contractului;
j) neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine
legii emis de o autoritate publică;
k) alte căi prevăzute de lege.
(art.16 Cod civil !!!)

9
Forme de apărare a drepturilor:

• jurisdicţionale:
1.judiciară;
2.administrativ-judiciară;
3.arbitrală.

• nejurisdicţionale:
• calea amiabilă;
• medierea.

10
Forma judiciară presupune examinarea şi soluţionarea cauzelor civile de
către instanţele de judecată.

Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice
nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale
ce-i sint recunoscute prin constitutie sau lege. (art.8 DUDO)
Orice persoană  are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod
public  şi  într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o  instanţă
independentă  şi  imparţială,  instituită de lege, care  va  hotărî  fie
asupra  încălcării  drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter  civil … (art.6
CEDO)
Orice persoană  are  dreptul la satisfacţie efectivă din partea
instanţelor  judecătoreşti  competente împotriva actelor  care  violează
drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi
accesul la justiţie, (art.20 Constituţia Republicii Moldova)
Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacţioneze
independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(art.26 Constituţia Republicii Moldova)
Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă
judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate
sau contestate, libertăţile şi  interesele legitime. (art.5 CPC)
Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară. (art.15 alin.(1)
Cod civil).
11
Forma administrativ-judiciară de apărare a
drepturilor.

Apărarea drepturilor civile pe cale administrativă se


face doar în cazurile prevăzute de lege.

Hotărârea emisă pe cale administrativă poate fi atacată


în instanţa de judecată (art.15 alin.(3) Cod civil).

Art.53 Constituția Republicii Moldova,


Art.277-278 CPC
Codul administrativ nr.116/2018 (în vigoare
din 01.04.2019)
Forma arbitrală de apărare a drepturilor - cale alternativă
de soluţionare a litigiilor atât de către arbitri numiţi pentru
fiecare caz aparte (arbitraj ad-hoc), cât şi de instituţii
permanente de arbitraj.

Arbitrajul poate decide asupra unui litigiu


1. care a apărut din raporturile de drept civil în sens larg,
2. dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu,
3. dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre
soluţionare în arbitraj,
4. cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite
soluţionarea lor pe calea arbitrajului.
Legea Nr.23/2008 cu privire la arbitraj.

13
Calea amiabilă - cea mai civilizată formă de
aplanare a disputelor de drept fără a recurge la
instanţele de judecată sau la alte organe
jurisdicţionale.
Sintagma „soluţionarea litigiilor pe cale amiabilă” se regăseşte, de regulă, în
dispoziţiile finale ale tuturor contractelor încheiate în scris.

Rezultatul materializat al căii amiabile este tranzacţia care poate fi încheiată oricând fie
înaintea adresării în judecată, fie ulterior după intentarea procesului, fie chiar la faza
executării hotărârii judecătoreşti.

Părţile în litigiu pot recurge în asemenea cazuri la serviciile unui mediator.

Medierea reprezintă o modalitate alternativă de


soluţionare a conflictului dintre părţi pe cale
amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane (mediator).
Legea Nr.137/2015 cu privire la mediere.

14
Procedura civilă – organizarea şi funcţionarea
organelor de jurisdicţie (autorităţi administrative,
arbitraje, instanțe de judecată), modul de examinare şi
soluţionare a cauzelor civile, precum şi de executare a
documentelor executorii.

Procesul civil - totalitatea acţiunilor procesuale


înfăptuite de subiecţii raporturilor de procedură civilă
în ordinea stabilită de lege în scopul examinării şi
soluţionării unei cauze civile, precum şi a executării
efective a hotărârii judecătoreşti.
În sens îngust, procesul civil este divergenţa dintre două sau mai multe
persoane care face obiectul examinării şi soluţionării în faţa unui organ de
jurisdicţie. LITIGIUL DE DREPT ESTE OBIECTUL PROCESULUI CIVIL.

15
JUSTIȚIA:
1. Totalitatea instanțelor de judecată;

2. Una din cele trei puteri ale statului,


abilitată cu soluționarea litigiilor;

3. Concept al echității și dreptății.

16
17
CURTEA de APEL VIENA

18
CURTEA de APEL VIENA

19
20
21
Sarcinile procedurii civile (art.4 CPC):
 judecarea justă a cauzelor civile,
 apărarea drepturilor, libertăților și
intereselor legitime ale persoanelor,
 judecarea în termen rezonabil,
 apărarea intereselor statului şi ale
societăţii,
 consolidarea legalităţii şi a ordinii de
drept,
 prevenirea cazurilor de încălcare a
legii.
22
Felul de procedură civilă - ordinea procesuală
de intentare, examinare şi soluţionare a
anumitor categorii de cauze civile,
determinată de natura juridică diferită a
acestora.

1. PROCEDURI CIVILE CLASICE


(se examinează și se soluționează fondul cauzei)

2. PROCEDURI CIVILE DE CONTROL


(fondul este examinat deja, instanța doar își
exprimă «acordul» pentru punerea în aplicare)

23
Procedurile civile clasice (de bază) - proceduri
care stabilesc ordinea de examinare și
soluționare în fond a diferitor categorii de
cauze, cu stabilirea circumstanţelor de fapt,
cercetarea probelor, aplicarea legilor materiale,
finalizată cu adoptarea unei hotărâri, precum şi
exercitarea căilor de atac.

Astfel, în cadrul procedurilor clasice instanţa de


judecată realizează funcţia sa de bază - cea de
examinare şi soluţionare în fond a cauzelor
civile.

24
Procedurile civile clasice cuprind 3 grupuri distincte de
proceduri:

1. Proceduri contencioase

2. Proceduri necontencioase

3. Procedura insolvabilităţii
25
Proceduri contencioase (litigii):
1) Procedura generală pe acţiuni civile (art.166-276 CPC);

2) Procedura contenciosului administrativ (art.277-278 CPC


şi Codul administrativ. Nr.116/2018);

3) Procedura în cauze cu valoare redusă (art.2762- 2764CPC);

4) Procedura de aplicare a măsurilor de protecție în cazurile


violenței în familie (art.2783-2789CPC);

5) Procedura de suspendare şi retragere a actelor


permisive ce vizează activitatea de întreprinzător (art.27810-
27814 CPC);

6) Procedura de confiscare a averii în folosul statului


(art.278/1-278/2 CPC) 26
Proceduri necontencioase (fără
litigii):

1) Procedura specială
(art.279 - 343/5 CPC);

2) Procedura în ordonanţă
(simplificată) (art.344 - 354CPC);
27
Procedura insolvabilităţii -

Art.355-356 CPC şi
Legea insolvabilităţii Nr.149/2012.

28
Proceduri civile de control - proceduri care NU ţin
de examinarea cauzelor în fond, fără stabilirea
circumstanţelor de fapt şi cercetarea probelor.
În cadrul acestor proceduri, instanţa de judecată are de
a face cu o hotărâre adoptată deja pe o cauză concretă
de către arbitraj naţional sau internaţional ori de către o
instanţa judecătorească străină, cu scopul de a verifica
legalitatea acestei hotărâri, de a o recunoaşte şi de a-i
încuviinţa executarea forţată pe teritoriul RM.

Astfel, în cadrul procedurilor de control instanţa de


judecată realizează funcţia sa facultativă - cea de
control.

29
Procedurile civile de control sunt următoarele:

1) Procedura de recunoaştere şi executare a hotărîrilor


judecătoreşti şi arbitrale străine (art.467-476 CPC);

2) Procedura în pricinile de contestare a hotărîrilor


arbitrale (art.477-481 CPC);
3) Procedura în pricinile de eliberare a titlurilor de
executare silită a hotărîrilor arbitrale (art.482-486 CPC);

4) Procedura de confirmare a tranzacţiei încheiate


în scopul prevenirii unui proces civil şi de eliberare
a titlului executoriu al acesteia (art.487-490 CPC);

5) Implicarea instanţei de judecată în procedura de


executare silită, inclusiv examinarea contestărilor
împotriva actelor executorului judecătoresc.
30
Fază a procesului civil - o totalitate de acte
procedurale îndeplinite de către instanţa de
judecată şi participanţii la proces,
la o anumită etapă a desfăşurării procesului,
îndreptate spre atingerea unui scop unic apropiat.

PROCESUL CIVIL CONSTĂ DIN 2 MARI PĂRȚI:

1. Examinarea şi soluţionarea cauzelor civile (Codul de Procedură


Civilă al Republicii Moldova. Nr.225/2003)
2. Executarea hotărârilor judecătoreşti (Codul de executare al
Republicii Moldova. Nr.443/2004. Cartea întâi. Executarea hotărîrilor
cu caracter civil (art.1-164).

31
Examinarea şi soluţionarea cauzelor civile constă din etape
procesuale obligatorii şi facultative.

Etapa examinării și soluționării în fond a cauzei civile constă din


următoarele faze obligatorii:
1. Intentarea procesului civil (art.7, 166-173 CPC);
2. Pregătirea cauzei pentru dezbaterile judiciare (art.183-191 CPC);
3. Dezbaterile judiciare (art.192-237 CPC): a) partea pregătitoare, b)
judecarea în fond, c) pledoariile, d) adoptarea şi pronunţarea
hotărârii judecătoreşti;
4. Executarea benevolă a hotărârii judecătoreşti;

Etape facultative sunt:


1) Examinarea în apel (art.357-396 CPC);
2) Examinarea în recurs (art.429-445 CPC);
3) Revizuirea hotărârilor (art.446-453 CPC);
4) Executarea silită a hotărârilor judecătoreşti.
*** fiecare etapă facultativă tot are aceleași faze obligatorii.

32
SAU:
 Examinarea în fond
 Examinarea în apel
 Examinarea în recurs
 Examinarea în revizuire
 Executarea documentului
executoriu
 ***fiecare etapă are fazele sale
obligatorii:
intentare, pregătire, examinare și soluție

33
Dreptul procesual civil este o ramură
autonomă de drept care constă dintr-o totalitate
de norme juridice, dislocate într-un anumit sistem,
ce reglementează relaţiile sociale ce apar între
instanţele de judecată şi participanţii la proces
în cadrul examinării şi soluţionării cauzelor civile,
precum şi în cazul executării deciziilor
judecătoreşti sau a altor organe jurisdicţionale.

Cauzele civile rezultă nu doar din raporturi juridice civile, ci şi


din raporturi juridice de familie, de muncă, “şi alte raporturi juridice ”
(art.4 CPC), adică comerciale, ecologice, funciare, locative, fiscale,
vamale, de proprietate intelectuală etc.

34
Dreptul procesual civil, ca ramură distinctă de drept, are
anumite particularităţi:

•caracter sancţionator – garantează eficienţa normelor de drept


material;

•caracter reglementar – legea nu lasă instanţei de judecată şi


celorlalţi participanţi la proces libertatea de acţiune, în sensul în care să
poată să întreprindă orice acţiuni neinterzise. În procesul civil şi
participanţii şi instanţa de judecată pot să facă doar ceea ce este permis
de lege;

•caracter formalist – trebuie respectate exigenţe de formă şi


anumite termene;

•caracter de drept comun – orice activitate ce presupune


examinarea şi soluţionarea anumitor divergenţe şi care nu are o procedură
proprie (cum este cea penală) apelează la normele dreptului procesual civil.

35
Metoda dreptului procesual civil este modalitatea prin care statul
reglementează raporturile de procedură civilă.

Metoda DPC se manifestă diferit la diferite etape ale procesului civil în


funcţie de conduita subiecţilor procesuali.

DISPOZITIV: intentarea procesului civil doar la cererea unei persoane,


reclamantul poate renunţa oricând la pretenţiile sale, pârâtul le poate
recunoaşte, părţile se pot împăca în orice fază a procesului. Natura
juridică a sancţiunilor procesuale – consecinţe juridice nefavorabile pe
care le suportă participanţii la proces în funcţie de conduita abordată.
(de ex. scoaterea cererii de pe rol, examinarea în lipsa pârâtului,
decăderea din dreptul de a prezenta probe etc.)

IMPERATIV: Prezența unui subiect obligatoriu în raporturile de procedură


civilă, care este autoritate de stat şi se află pe poziţie de superioritate
faţă de ceilalţi subiecţi procesuali. Posibilitatea aplicării de sancţiuni
coercitive de către instanţa de judecată (de ex. amenzile judiciare,
aducerea forţată a martorilor). Caracterul obligatoriu al hotărârilor
judecătoreşti. Garantarea executării forţate a hotărârilor judecătoreşti.

Concluzia:
METODA Dreptului Procesual Civil este
DISPOZITIV – IMPERATIVĂ.
36
Dreptul procesual constă din instituţii de drept, formate la
rândul lor în norme juridice, care convenţional sunt divizate
în 2 părţi:

partea generală: principii de drept, norme de competenţă,


reglementări referitoare la subiecţii procesuali, la probe, la acţiune
civilă, privind termenele şi sancţiunile procesuale, precum şi
cheltuielile de judecată.

partea specială: norme care reglementează intentarea


procesului civil, pregătirea cauzei pentru dezbateri, examinarea şi
soluţionarea în fond a cauzelor civile, particularităţi procesuale ale
contenciosului administrativ, ale procedurii speciale, ale procedurii
în ordonanţă, căile ordinare şi extraordinare de atac, procedura cu
elemente de extranietate, procedura arbitrală, procedura de
executare silită a hotărârilor judecătoreşti, precum şi procedura în
faţa CtEDO.

37
Dreptul procesual civil este
o ramură autonomă de drept,
care are propriul obiect de reglementare,

propria metodă de reglementare şi


propriul sistem al normelor juridice.

38
Izvoarele dreptului procesual civil:
• sens material: factorii de configurare a dreptului, adică condiţiile
sociale, economice, politice, culturale care determină necesitatea
adoptării de norme juridice noi;
• sens formal: formele de exprimare a reglementărilor instituite de
stat pentru relaţiile dintre instanţa de judecată şi ceilalţi subiecţi.
Modalitatea de examinare şi soluţionare a cauzelor civile este reglementată de:

1. Acte internaţionale cu privire la drepturile omului, precum şi tratate


bi/multilaterale la care RM este parte; Jurisprudenţa Curţii Europene a
drepturilor Omului (precedentul CtEDO).

2. Constituţia Republicii Moldova, legile constituţionale (de modificare şi


completare a Constituţiei), Hotărârile Curţii Constituţionale de
interpretare a Constituţiei Republicii Moldova.

3. Legi organice: legi cadru – codurile (Codul de procedură civilă, Codul de


executare, alte coduri care conţin norme de procedură civilă), precum şi alte
legi organice.

39
Izvoare internaţionale:
 Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată la
New York la 10.12.1948, (ratificată prin Hotărîrea
Parlamentului RM nr.217 din 27.07.1990).
 Pactul internaţional cu privire la drepturile economice şi
politice (New York, 16.12.1966), ratificat prin Hotărîrea
Parlamentului RM nr.217 din 27.07.1990;
 Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor şi a
Libertăţilor fundamentale, Roma din 04.11.1950; (ratificată
de RM prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1298 din
24.07.1997).
 Convenţia de la Haga privind procedura civilă (ratificată
prin Hotărîrea Parlamentului nr.1136 din 04 august 1992);
 Convenţia de la New-York privind recunoaşterea şi
executarea sentinţelor arbitrale străine (ratificată prin
Hotărîrea Parlamentului nr.87 din 10 august 1998);
 Convenţia europeană cu privire la informarea asupra
dreptului străin (în vigoare pentru RM de la 15.06.2002)
Izvoare internaționale:
 Convenţia CSI privind asistenţa juridică în raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală din 22 ianuarie
1993.

 Tratate bilateral privind asistenţa juridică în materie civilă şi


penală dintre RM şi Republica Lituania (din 10 iunie 1993);
 Republica Letonă (din 10 iunie 1993);
 Ucraina (04 noiembrie 1994);
 Federaţia Rusă (04 noiembrie 1994);
 Republica Turcia (03 decembrie 1996);
 România (03 decembrie 1996);
 Republica Azerbaidjan (14 aprilie 2005);
 Republica Italiană (18 octombrie 2007).

41
Precedente CtEDO versus Moldova
 ROSCA 22.03.2005 - Securitatea raporturilor juridice
 PRODAN 25.04.2006 - Cu privire la satisfactie echitabilă
 ISTRATE 13.06.2006 - Neexecutarea hotarârilor judecatoreşti.
Securitatea raporturilor juridice.
 GUSOVSCHI 13.11.2007 - Durata excesivă a procedurilor
judiciare.
 CEACHIR 15.01.2008 - Admiterea unui apel tardiv.
 CLIONOV 09.10.2007 – limitarea accesului la justiţie pentru
neachitarea taxei de stat.
 TOCONO ŞI PROFESORII PROMETEIŞTI 26.06.2007 – instanţă
lipsită de imparţialitate
 GODOROZEA 06.10.2009 - Necitare în cadrul procedurilor civile.
 BUSINESS SI INVESTITII PENTRU TOTI 13.10.2009 - Limitarea
accesului la justitie prin neadmiterea ca parte la proceduri.
 RASSOHIN 18.10.2011 - Citarea improprie.
 DRAGOSTEA COPIILOR PETROVSCHI ş.a 13.09.2011 - Casarea
hotărârilor judecătoreşti irevocabile prin aplicarea improprie a
revizuirii.
 MUDRIC 16.07.2013 - Violenţa domestică.
Izvoare constituţionale:
 Constituţia Republicii Moldova din 
29.07.1994, în vigoare 27.08.1994;

 Hotărârea Curții Constituționale nr.16 din 28.05.98 cu privire la


interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova. (revizuită prin
HCC nr.39 din 09.07.2001 și prin HCC nr.10 din 16.04.2010).
 Hotărârea Curții Constituționale nr.55 din 14.10.1999 privind
interpretarea art.4 din Constituţia Republicii Moldova.
 Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din
09.02.2016 pentru interpretarea articolului 135
alin.(1) lit.a) și g) din Constituția Repubicii
Moldova.
Legi organice – izvoare ale DPC:
 Codul de Procedură civilă al Republcii Moldova.
Nr.225/2003
 Codul de executare al Republcii Moldova. Nr.443/2004
Cartea întîi. Executarea hotărîrilor cu caracter civil (art.1-
164)
 Codul administrativ al Republiii Moldova. Nr.116/2018.
Cartea a treia. Procedura contenciosului administrativ.
(art.189-258)
 Legea taxei de stat Nr.1216/1992
 Legea Nr.137/2015 cu privire la mediere
 Legea Nr.198/2007 cu privire la asistenţa juridică
garantată de stat
 Legea Nr.23/2008 cu privire la arbitraj
 Legea Nr.24/2008 cu privire la arbitrajul comercial
international
 Lege Nr.87/2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
judecătoreşti.
Acţiunea în timp a izvoarelor procedurii civile este marcată
de intrarea în vigoare şi abrogarea acestora.

• Principiul aplicării imediate a legii procesual civile noi


(art.3 alin.(1) CPC) Instanţele de judecată din RM aplică legile
procesual civile în vigoare la data judecării cauzei, efectuării
acţiunii de procedură sau executării actelor judecătoreşti.

• Principiul neretroactivităţii legii procesual civile noi


(art.3 alin.(2) CPC). Noua lege procedurală nu duce la
modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării
legii abrogate şi nu le desfiinţează.

• Posibilitatea ultraactivităţii legii procesuale civile vechi.


De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii
legi încetează, dacă noua lege nu prevede altfel.

 De ex: art. 258 Cod administrativ


«(1) Procedurile administrative și procedurile prealabile inițiate pînă la data intrării în
vigoare a prezentului  cod, care nu au fost finalizate pînă la 1 aprilie 2019, se vor finaliza
conform prevederilor legale valabile pînă la data intrării în vigoare a prezentului 
cod.»
45
Corelarea forței juridice a izvoarelor
dreptului procesual civil:
 Izvoarele internaționale prevalează asupra celor
naționale;
 Supremația Constituției (***) asupra legilor
organice;

 REGULA LEGII SPECIALE. În caz de divergenţă între o


normă generală şi o normă specială, care se conţin în acte
normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială.(art.5
alin.(2) Legea cu privire la actele legislative Nr.100/2017).
 REGULA LEGII MAI NOI. În caz de discordanţă între
normele CPC şi cele ale unei alte legi organice, se aplică
reglementările legii adoptate ulterior (art. 2 alin.(2) CPC).

46
***Aplicarea directă a Constituției
 prevederile Constituţiei, ce urmează a fi
aplicate, nu conţin indicaţii referitor la
adoptarea unei legi speciale care ar detalia
aplicarea acestor prevederi ale Constituţiei;

 instanţa judecătorească stabileşte dacă legea


care a fost adoptată până la intrarea în vigoare
a Constituţiei - 27 august 1994 – contravine
prevederilor ei.

47
Normele care modifică competenţa instanţei sesizate în
momentul apariţiei legii noi, permit existenţa mai multor
soluţii:

1.păstrarea competenţei pentru cauzele în curs de judecată;

2. păstrarea competenţei pentru cauzele în curs de judecată


doar dacă procesul a ajuns în faza dezbaterilor judiciare;

3. dezinvestirea şi transmiterea cauzei instanţei nou


competente.

48
Instanța de judecată aplică
două categorii de norme
(izvoare) de drept:

materiale (art.12 CPC) și


procesuale (art.2 CPC).

49
Diferențe de aplicare a normelor materiale și procesuale la
examinarea aceleiași cauze civile:

 Instanța va aplica  Instanța va aplica


norma materială norma procesuală
care a guvernat în vigoare la data
raportul material examinării și
litigios, chiar dacă soluționării cauzei
la data examinării civile, indiferent de
cauzei civile ea norma materială
(norma materială) relevantă.
este deja abrogată.

50
Site-uri necesare și utile:
 https://moodle.usm.md/
 https://www.legis.md
 http://www.constcourt.md/?l=ro
 http://www.csj.md/
 https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22docu
mentcollectionid2%22:[%22GRANDCHA
MBER%22,%22CHAMBER%22]}
 http://www.drept.usm.md/pageview.php?
l=ro&idc=158&t=/Biblioteca-electronica/
Manuale
51
Termeni juridici de reţinut:
 Drept material şi drept procesual;
 Exercitare şi apărare a drepturilor;
 Metodă şi formă de apărare a drepturilor;
 Forme jurisdicţionale şi nejurisdicţionale de apărare a
drepturilor;
 Cauză civilă şi litigiu civil;
 Examinare şi soluţionare a cauzelor civile;
 Drepturi, libertăţi şi interese legitime;
 Drept încălcat sau contestat;
 Raport juridic material litigios dedus judecății;
 Drept procesual civil, procedură civilă, proces civil;
 Fel de procedură civilă;
 Procedură clasică şi procedură de control;
 Procedură contencioasă şi procedură necontencioasă;
 Etapă procesuală, fază procesuală.
Sarcini pentru studiul individual:
 1. Determinați dacă dreptul procesual civil este public
sau privat.
 2. Argumentați dacă există analogia legii sau a dreptului
în cadrul procesului civil.
 3. Explicați dacă instanța de judecată poate aplica o lege
materială sau procesuală care la data examinării cauzei
civile era deja abrogată.
 4. Identificați care este corelația raport juridic material –
raport juridic material litigios – raport juridic procesual.
 5. Explicați de ce executarea benevolă este fază
obligatorie a procesului civil, iar executarea forțată – fază
facultativă.
 6. Stabiliți corelația dreptului procesul civil cu alte ramuri
de drept.

53
PREGĂTIȚI
INTREBĂRI
PENTRU
SEMINARE!!!

54
ȘI CĂUTAȚI SINGURI
RĂSPUNSURILE!!!

55

S-ar putea să vă placă și