Etapele dezvoltarii copilului:3-4 ani.

Etapele dezvoltării copilului sunt cele care ghidează părintele în

înţelegerea comportamentelor copilului la această vârstă. Astfel,
părintele va acorda atenţia necesară evenimentelor importante din
viaţa copilului şi va putea ghida copilul către o dezvoltare
echilibrată. Etapele dezvoltării copilului sunt cele care îndrumă
părintele în rezolvarea diferitelor provocări care pot apărea. Prin
recunoaşterea, înţelegerea şi deţinerea unor idei de clarificare a
acestora, părintele participă la crearea unei atmosfere calme şi
armonioase. O astfel de atmosferă este benefică atât pentru părinţi,
cât şi pentru copii.
 Personalitatea
 Copilul îşi exprimă mai puţin afectivitatea faţă de părinţi. Cu toate acestea, recurge la
comportamente care sunt pe placul părinţilor, dorind a le face plăcere. Copilul învaţă ghicitori
şi îi place să le spună celor din jur. Înţelege umorul şi râde de acţiunile sale sau găseşte părţi
amuzante în acţiunile celor din jur.
 În această perioadă, apare frica de întuneric şi în unele cazuri şi teama de clovni. Părinţii au un
rol esenţial în a-i prezenta copilului lucrurile de care acesta se teme. Chiar dacă frica nu va
trece imediat, copilul va înţelege în timp că întunericul este un fenomen natural şi normal.
 Copilul poate avea cerințe exagerate în ceea ce privește atenția acordată de adulți. Pot exista
cazuri când această nevoie a copilului nu este satisfăcută, iar cererea este justificată. Pot
exista și cazuri în care copilul s-a obișnuit să fie mereu în centrul atenției, ajutat sau asistat de
un adult. Această dependență poate fi eliminată printr-o comunicare eficientă și prin explicarea
faptului că părintele are și alte activități de întreprins. Copilul are nevoie de explicații clare
pentru a înțelege. Un exemplu poate fi: „Te ajut să pui primele piese ale puzzle-ului, pe restul
le pui singur. Când ai terminat ne uităm împreună la ceea ce ai realizat.” !!!
 Limbajul si socializarea

Vocabularul copilului cuprinde până la 1000 de cuvinte. Acesta foloseşte pluralul la majoritatea
substantivelor, foloseşte corect pronumele personal şi le acordează corect cu verbele în majoritatea
cazurilor. Este fascinat de rime, poezii, iar acestea pot fi folosite cu scopul de a învăţa noţiuni noi. Poate
recunoaște și caracteriza imagini simple. În general, copilul are o relație mai profundă cu mama
decât cu tata. Îi face plăcere să petreacă timpul cu aceasta, să o ajute la treburile
gospodărești, să o însoțească la cumpărături etc. Tatăl este preferat pentru activitățile mai
tehnice.
În raport cu frațile sau surorile, copilul experimentează sentimente de gelozie, rivalitate.
Relația dintre frați este dificilă, între aceștia ivindu-se multe conflicte. Conflictele pot fi
ținute cu greu sub control de către părinți.
La grădiniță, copilul se atașează de educatoare și dorește ca el să fie preferatul acesteia.
Cu prietenii și colegii de la grădiniță dezvoltă relații mai amiabile, comunică mai eficient
cu aceștia, comparativ cu vârstele mai mici. Învață să aștepte, devine mai atent și mai
înțelegător când e necesar a împărți jucăriile cu ceilalți copii. Este necesar ca adulții să
puncteze importanța utilizării sintagmelor: „Te rog”, „Bună ziua”, „La revedere”, „Pa”,
„Mulțumesc”. La această vârstă, copilul este receptiv la însușirea acestor elemente de
politețe.
 Importanta gradinitei

Grădinița are un rol foarte important în dezvoltarea copilului în plan social,

intelectual, fizic, motric, moral. Petrecerea timpului în această instituție are
menirea de a deprinde copilul cu abilități sociale utile. Aceste abilități ce fac
parte din educația sociala, sunt greu, aproape imposibil de dezvoltat la un copil
care nu frecventează grădinița.
Un alt rol important al grădiniței este acela de a obișnui copilul să se adapteze
și în alte medii, nu doar cel familiar. Așadar, ei vor învăța să respecte un
program, să respecte reguli, să lege prietenii cu alți copii de vârstă apropiată și
nu numai. Este necesar a deprinde aceste caracteristici pentru o acomodare cât
mai eficientă la școală.
Cultura prin intermediul gradinitei

 Activitatile culturale modeleaza puternic personalitatea copilului. Acest lucru se

datoreaza in mare masura receptivitatii crescute pe care o au copiii de la varste foarte
fragede pentru elementele culturale de baza: cantecele, poezioare, povesti.
 Fiecare activitate culturala desfasurata la gradinita, fiecare poezie invatata, cantecel,
joc, activitate practica sau poveste citita se desfasoara prin creativitate, cooperare,
sociabilitate si chiar punctualitate. Aceste elemente la care copilul este expus sunt
asimilate, reinventate si aplicate pe toate celelalte planuri ale vietii sale.
 Activitatea culturala modeleaza personalitatea copilului in cel mai eficient mod posibil:
contribuie major la o dezvoltare psihologica sanatoasa si chiar ii exerseaza conditia fizica
(in cazul dansului de exemplu), stimuleaza memoria(copilul povesteste acasa cu
entuziasm ce a facut la gradinita, reproduce poezii, retine pasi de dans), ii stimuleaza
capacitatea de intelegere si ajuta la dobandirea si perfectionarea abilitatilor practice
(invata sa lipeasca, sa decupeze, sa picteze, sa combine culori, cuvinte si idei).
 Educatia la gradinita
 Prin intermeniul gradinitei copilul invata de mic si intr-un mod placut cum trebuie sa se poarte intr-un mediu
nou: la gradi, la muzeu, la medic, pe strada, la zoo etc.
 Au loc vizite periodice si jocuri de rol prin intermediul carora copilul se confrunta cu situatii inedite carora invata
sa le faca fata. El realizeaza practic ce inseamna disciplina, respectarea unui anumit program, faptul ca intreaga
lume este organizata intr-un anumit fel. Toate acestea ii vor spori capacitatea de adaptare si integrare in
societate.
 La gradinita copilul incepe sa acumuleze si primele cunostinte generale formandu-si un bagaj informational de
baza, din toate domeniile: geografie, istorie, limbi straine, fizica, matematica etc.
 Iata de ce gradinita are un rol atat de important in viata copilului, alaturi de familie. Mergand la gradinita copilul
are sansa de a beneficia de cel mai prielnic mediu adaptat varstei si capacitatilor sale de dezvoltare, diferit de
cel de acasa pe care il completeaza si imposibil de inlocuit, indiferent de cat de mult se straduiesc bunicii sau
bona.
 La gradinita, copilul va face parte din primul cadru organizat din viata lui si totodata din primul colectiv de copii
cu varste apropiate.
 Gradinita il pregateste cel mai bine pentru o viata ordonata si echilibrata, stimulandu-l intelectual iar trecerea
catre scoala se va face intr-un mod firesc.
 Provocari ce pot aparea la gradinita
 De asemenea, tot aici, pot exista și unele provocări întâmpinate de părinți. Cea mai des întâlnită este
refuzul copilului de a merge la grădiniță. Durata de adaptare în acest mediu este diferită de la copil la
copil. Cea mai mare durată este întâlnită la copii ce nu au avut multe experiențe de socializare cu alți
copii, care nu au ieșit des sau chiar niciodată din mediul familiar. Poate fi întâlnită și situația în care
copilul nu se înțelege cu ceilalți colegi din diferite motive. În astfel de situații, comunicarea dintre copil –
părinți, copil – educatoare, părinți – educatoare este foarte importantă. Toate aceste situații se pot
rezolva dacă este înțeleasă cauza care a determinat apariția unui astfel de conflict.
 Este foarte important de urmărit comportamentul copilului. În unele cazuri, pot apărea diferite forme de
somatizare a conflictelor, a nemulțumirile legate de grădiniță. Astfel, pot apărea dureri de burtică, care
nu par a avea cauze evidente. Pot apărea și unele neplăceri fizice repetate, precum: constipația,
amigdalita, otita.
 Copiii-oglinda parintilor.
Rolul parintilor in educatia copiilor.

 Copilul isi insuseste primele notiuni de educatie in familia sa,parintii fiind cei care isi asuma rolul de educatori.In cadrul
familiei,copilul isi formeaza anumite obiceiuri si reactii,strins legate de conditiile familiale,sociale,geografice ereditare sau morale.
 In familie rolul parintelui,este de a invata copilul ce este viata in ansamblul ei,de a-i forma deprinderi igienice,care ii vor apara si
intari sanatatea,de a-i largi treptat orizontul intelectual si spiritual si de a-i oferi acel bagaj de cunostinte care ii vor permite sa se
cunoasca in primul rind pe sine insusi.
 Educatia copiilor devine de astfel o sarcina de mare raspundele si pentru a putea transmite propriilor copii lumina cunoasterii,parintii
trebuie sa manifeste multa intelepciune si o dragoste profunda.Acolo unde dragostea este prost inteleasa sau lipseste caldura
caminului,unde educatia se bazeaza pe teorii inchistate intr-un noian de prejudecati,acolo unde parintii nu au ‘’timp’’ sa se ocupe de
copii dar mai ales am uitat ce inseamna universul copilariei si sufletul de copil,educatia nu realizeaza decit un dresaj o ingustare a
capacitatii afectivesti mintale care se traduce prin complexe,refulari,temeri,idei preconcepute si intoleranta.
 Experinta personala a copilului devine limitata,cunoasterea vietii apare sub forma de sabloane,iar in loc sa se dezvolte o personalitate
care are capacitatea de a iubi,de a intelege si a cuprinde totul,formam un om cu o minte ingusta si strimba.
 Dragostea parinteasca se manifesta sub diferite forme care au influenta asupra comportamentului copilului. Autoritarismul anihileaza
actiunile spontane ale copilului.Extrema cealalta,rasfatul exagerat sufoca personalitatea viitoare a copilului.
 Copii sunt nu numai componenti ai familiei,ci si niste martori plini de curiozitate,dispusi sa imite cu usurinta viata de familie.Jocurile
copiilor la virsta prescolaritatii,sunt inspirate din viata de familie. Baietii se joaca ‘’de-a tata’’,ei ‘’vin de la serviciu’’,iar fetitele isi
ingrijesc ‘‘papusile’’ mimind cel mai perfect sentimentul matern, Jocul de-a casa,de-a familia,de-a tata si de-a mama sunt tot atitea
exemple in care se manifesta atmosfera dintr-o familie.