Kinesiologia –

obiect de studiu, arii de investigaţie, relaţii

cu alte discipline de studiu, concepte de
bază.

CURS 1
 KINESIOLOGIA

- este astăzi o teorie generală a mişcării

umane dar şi domeniu academic şi
profesional, în condiţii de continuă
schimbare.
 KINESIOLOGIA
• reprezintă un ansamblu de cunoştinţe derivate
din experienţă directă, studii academice şi
experienţă profesională centrată pe activităţile
motrice (S. HOFFMAN, 2005).
• ARII DE INVESTIGAŢIE:
1. KINESIOLOGIE
2. KINANTROPOLOGIE
3. KINANTROPOMETRIE
 OBIECT DE STUDIU

– EXERCIŢIU CE IMPLICĂ EFORT FIZIC;

– MIŞCĂRI PERFORMANTE.
 TERMENI CHEIE
1. MIŞCAREA - o ieşire din starea de imobilitate, stabilitate, o schimbare a
poziţiei corpului în spaţiu, în raport cu unele repere fixe." (A. Dragnea, A. Bota,
1999).

2. MOTRICITATEA - exprimă o caracteristică globală, cuprinzând ansamblul de

procese şi mecanisme prin care corpul uman sau segmentele sale se deplasează,
detaşându-se faţă de un substrat (prin contracţii fazice sau dinamice) sau îşi
menţin o anumită poziţie prin contracţii tonice sau statice – (A. Dragnea, A.
Bota, 1999).

3. EDUCAŢIE FIZICĂ
- Tip de activitate motrică, constituită din acţiuni motrice sistematizate conform
unor criterii specifice subiecţilor pentru care este proiectată şi programată.
- Sistem complex de instruire care se exercită simultan asupra
individului, favorizând ameliorarea condiţiei fizice, psihice şi integrarea socio­
culturală.
 TERMENI CHEIE
4. ACT MOTRIC- element de bază al oricărei mişcări, efectuat în scopul adaptării
imediate sau al construirii de acţiuni motrice.
-reprezintă reacţiile individului la situaţiile concrete în care se află
(voluntare, reflexe, instinctuale şi automatizate)
-este baza acţiunilor motrice.

5. ACŢIUNE MOTRICĂ - sistem de acte motrice prin care se atinge un scop imediat,
unic sau integrat într-o activitate motrică.

6. ACTIVITATE MOTRICĂ - ansamblu de mişcări sau de acţiuni motrice produse de

organism, o mulţime de operaţii, acte sau gesturi motrice orientate şi încadrate într-un
sistem de idei, reguli şi forme de organizare în vederea îndeplinirii unui anumit obiectiv.

7. APTITUDINI MOTRICE - însuşiri fizice şi psihice relativ stabile care-i permit

omului să efectueze cu succes anumite forme de activităţi (Al Roşca, 1976).
 TERMENI CHEIE
8. PERFORMANŢA SPORTIVĂ - este dependentă de o serie de aptitudini nu numai
din sfera psihicului, ci şi de ordin somatic, fiziologic, nervos, şi endocrin, iar sistemul
aptitudinal determină performanţa sportivă.

9. EFORT FIZIC - conduită conativă de mobilizare, concentrare şi accelerare a

forţelor fizice şi psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj conştient şi aconştient în
vederea depăşirii unui obstacol, a învingerii unei rezistenţe a mediului şi a propriei
persoane. (P. Popescu-Neveanu, 1978).
• Caracteristicile efortului:
Mărime
Volum
Intensitate

10. EXERCIŢIU FIZIC - acţiune motrică cu valoare instrumentală, concepută şt

programată în vederea realizării de obiective proprii variilor activităţi motrice (de
exemplu, dezvoltarea tonicității şt troficităţii musculare. ( Bota Aura, 2007).
 TERMENI CHEIE

11. OBOSEALĂ - stare tranzitorie datorată unui proces de degradare

progresivă a eficienţei motrice sau mentale, ca urmare a unei activităţi
prelungite sau excesive, peste nivelul la care energia ar mai putea fi
restabilită printr-o condiţie exterioară;

12. RESTABILIRE/ REFACERE - fenomen de reorganizare şi

restructurare a organismului ca urmare a unor eforturi de diferite
mărimi şi orientări.
 TERMENI CHEIE
13. PSIHOMOTRICITATE - funcţie ce exprimă relaţiile complexe
interdeterminative între actele motrice şi activitatea psihică (V.Horghidan, 2000).

14. SOCIO-MOTRICITATE - interacţiuni sociale şi motrice în cadrul activităţilor

colective, în care individul este impregnat de afectiv, de social în cadrul realizării
diferitelor activităţi motrice care se înscriu într-o schemă plină de semnificaţii. (P.
Parlebas, 1976).

15. SPORT - Activitate de întrecere constituită dintr-un ansamblu de acţiuni

motrice, diferenţiate pe ramuri de sport prin care se caută perfecţionarea
posibilităţilor morfo-funcţionale şi psihice, concretizate în rezultate ca: record,
depăşire proprie sau a partenerului.
- Formă de activitate fizică menită, printr-o participare organizată sau nu, să
exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii
sociale sau să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel. (Charta
Europeană a Sporturilor).
 TERMENI CHEIE

16. TEHNICĂ - sistem de structuri motrice specifice fiecărei

ramuri de sport, efectuate raţional şi economic, în vederea
obţinerii unui randament (optim) maxim în competiţii.

17. TEST - instrument de lucru standardizat, cu valoare de

model, elaborat pe care experimentală, pentru evaluarea
capacităţilor subiecţilor aflaţi în aceeaşi situaţie.