OPTIMIZAREA

STILULUI DE
VIATA
TRATAMENTUL
DIETETIC
 Terapia nutrițională în diabet
 Menținerea controlului glicemic cât mai aproape de valorile normale
 Normalizarea profilului lipidic
 Asigurarea aportului caloric adecvat pentru:

- atingerea și menținerea unei greutăți optime pentru adulți

- creșterea și dezvoltarea normală în cazul copiilor și adolescenților
- acoperirea nevoilor metabolice crescute din perioada sarcinii și alăptării
sau în convalescență
 Prevenirea și tratarea complicațiilor acute și cronice ale DZ
 Creșterea calității vieții printr-o alimentație adecvată
Fructe / Legume (amidon) Carne slabă

Grăsimi solide Vegetale

Sistemul de semnalizare tip “semafor”
Alimentele “roşii” (a se consuma în cantităţi reduse)
– cele bogate în lipide
– zaharuri (carbohidraţi simpli)
– alimente cu index glicemic mare
– conţinut redus de fibre

Alimente “galbene” (a se consuma cu moderaţie)

– alimente cu index glicemic mediu
– conţinut mediu de fibre

Alimentele “verzi” (alegerile “sănătoase”)

– alimente cu index glicemic redus
– conţinut crescut de fibre
– sărace în lipide
Kapur K et al 2004
Farfuria “sănătoasă”
 Macronutrienţi (trofine calorigene)
- glucide
- proteine Surse de energie
- lipide
 Micronutrienţi (trofine necalorigene)
- vitamine - liposolubile
- hidrosolubile
- minerale - macroelemente
- microelemente
 Apa (hidratare)

Terapia
Balanța nutrițională
energetică în diabet
 Macronutrienți – asocierea optimă
 Glucide - aspecte calitative și cantitative
 Proteine
 Lipide

 Îndulcitori și suplimente
 Aportul de băuturi alcoolice
 Aportul de sare
 Pattern-uri alimentare

Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.

ECHILIBRUL ENERGETIC

•Glucide •Metabolismul bazal

•Lipide •Efort fizic
•Proteine •TEF
 RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE (OMS)
 Lipide  30%
- lipide saturate 7-10%
- lipide mononesaturate 10-15%
- lipide polinesaturate  10%
- colesterol  300 mg/zi
 Glucide 50-55%
 Proteine 15-20%
 NaCl  5 g/zi
 Terapia nutrițională în diabet
 Macronutrienți - glucide

- Cantitate – individualizat

- Aportul de CH – glicemia postprandială

- Monitorizarea cantitativă a aportului de CH – strategie ”cheie”

în obținerea controlului glicemic
- Surse recomandate

- Legume și vegetale
- Fructe
- Cereale integrale
- Produse lactate
Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.
 Terapia nutrițională în diabet
 Macronutrienți - glucide

Aspecte cantitative Aspecte calitative

- Index glicemic
- Încărcătura glicemică
Terapia nutrițională în diabet

 Beneficiile alimentelor cu index glicemic scăzut:

- ↑ senzația de sațietate
- ↓ aportul de hrană contribuind la control ponderal
- ↑ sensibilitatea la insulină
- ↓ riscul cardiovascular
- ↓ nivelul colesterolului seric
- ↑ capacitatea de efort

Graur M, 2010.
Alimente cu index glicemic mare
 Painea alba, produsele de patiserie, cartofii,
bananele, orezul alb, pizza, inghetata, smochine,
struguri, ananas, pepene galben, morcovi, sucul de
portocale, fructele in sirop, dulceata, ciocolata alba
si cea cu lapte, cartofii prajiti, chipsurile, pepenele
verde, pastele, popcornul, croissantele
Alimente cu index glicemic mediu
 Portocale, cereale integrale, painea neagra, cartofii
dulci, orezul brun, iaurtul, ciocolata neagra cu
continut mare de cacao >70%, fructele rosii, soia
Alimente cu index glicemic mic
 Majoritatea fructelor si legumelor, cu exceptia
cartofilor si a pepenelui galben, laptele

 ATENTIE!

La aceeasi cantitate de glucide, vor fi preferate

cele cu index glicemic mic sau mediu (de exemplu,
paine neagra in loc de paine alba)
 Terapia nutrițională în diabet
 Macronutrienți - glucide

Aspecte cantitative Aspecte calitative

- Index glicemic
- Încărcătura glicemică

Fibre alimentare
14 g/1000 kcal
- Cereale integrale
Continutul in glucide al diferitelor
alimente
Aliment Glucide/100g
Paine 50 g
Cartofi, orez, paste, gris (fierte) 20 g
Lapte, branzeturi, iaurt 5g
Mazare si fasole uscata, pasta de rosii 20 g
Morcovi, mazare si fasole verde, sfecla rosie, bulion 10 g
Ardei, rosii, castraveti, vinete, conopida, dovlecei, Max 5 g
varza, spanac, salata
Prune, struguri 20 g
Pere, gutui, banane, cirese 15 g
Mere, capsuni, portocale, mandarine, ananas, piersici, 10 g
caise, visine, zmeura, mure
Proteinele
 Proteine de origine animala – carne, produse din
carne, peste, lapte, produse lactate, oua
 Proteine de origine vegetala – fasole uscata, soia,
mazare uscata, linte, cereale integrale, seminte de
floarea soarelui, nuci, arahide
Lipidele
 Lipide saturate – carne grasa, unt, untura, slanina,
mezeluri, unele produse lactate – mai ales
branzeturile fermentate
 Lipide nesaturate – uleiuri, fructe oleaginoase
(nuci, arahide, alune), peste, fructe de mare.
 Grasimile de tip trans sunt cele mai nocive
 Colesterolul – galbenus de ou, viscere, icre, unt,
carne grasa, branzeturi
 ETAPELE ALCĂTUIRII UNEI DIETE
 Precizarea caracteristicilor generale ale dietei
 Calculul aportului caloric
 Distribuţia caloriilor pe cele trei principii energetice şi a
macronutrienţilor în grame.
 Alegerea alimentelor
 Distribuţia principiilor energetice pe numărul de mese
 Pregătirea corectă a alimentelor (reguli de gastrotehnie)

INDIVIDUALIZAREA DIETEI!
1. Precizarea caracteristicilor generale ale dietei

ex. dieta hipocalorică

normoglucidică
hiperproteică
hipolipidică
cu restricţie moderată de sodiu < 6gNaCl/zi

necesar - cunoaşterea diagnosticului

- a tulburărilor asociate
- stării de nutriţie
- gradului activităţii fizice
- intoleranţe alimentare
2. Calculul aportului caloric

 aport caloric corespunzător nevoilor energetice

 în funcţie de - vârstă

- sex
- indici antropometrici
- activitatea fizică
 Valoarea energetică a elementelor calorigene ale
organismului folosită în practică:

 glucide = 4 kcal/g sau 16,7 Jouli;

 lipide = 9 kcal/g sau 37,7 Jouli;
 proteine = 4 kcal/g sau 16,7 Jouli;
 alcool = 7 kcal/g sau 29,3 Jouli.
 Aportul energetic recomandat pt un individ = cantitatea de
energie necesara pt mentinerea starii de sanatate si greutatii
optime, pt efectuarea diferitelor activitati fizice si pt a
compensa cheltuiala de energie.
 Calculul necesarului caloric are drept scop asigurarea energiei
necesare acoperirii in conditii optime a nevoilor
organismului , respectiv a MB, a activitatii fizice si a
termogenezei produse de alimente. Are drept principiu
asigurarea greutatii si compozitiei optime ale corpului, motiv
pt care trebuie sa se ia in considerare greutatea ideala.
  Gi =50+0,75x(I-150)+V-20 (pt sexul masculin)
4
 Gi =[50+0,75x(I-150)+V-20]x0,90 (pt sexul
feminin) 4
Gi=greutatea ideala
I=inaltimea in cm
V=varsta in ani
Calculul necesarului caloric (NC) bazat pe greutatea ideala in functie de
IMC
IMC=22-25kg/m² IMC>25kg/m² IMC<22kg/m²
Subiect activ: 40-45 kcal/kg NC=<22kcal/kg Gi NC=>35kcal/kg Gi
Gi
Subiect moderat activ : 30-
35kcal/kg Gi

Subiect sedentar : 25
kcal/kg Gi
Repaus la pat : 20 kcal/kg
Gi
 3. Distribuţia caloriilor pe cele trei principii
energetice şi a macronutrienţilor în grame.

- recomandări nutriţionale OMS

- minim 30 g fibre alimentare/zi
- glucidele se apreciază prin “index glicemic”
- în funcţie de patologia individuală
- adaptat la necesităţile zilnice ale fiecărui individ
G 50-60%, L 25-30%,, P 10-20%
 4. Alegerea alimentelor

- variate - evitarea monotoniei regimurilor

- “compensarea” variaţiilor zilnice ale efortului
fizic
- concordanţă optimă între aport şi necesar
energetic
- tabele cu principalele alimente şi compoziţia lor
- cântarul – instrument indispensabil
5. Distribuţia
principiilor energetice pe
numărul de mese
ex. pacient insulinodependent – distribuirea glucidelor
ora 7 – ora 11 – ora 13 – ora 17 – ora 19 – ora 22
20% - 10% - 30% - 10% - 20% - 10%
- în funcţie de programul zilnic individual
- meniuri diverse şi complexe
- asigurarea tuturor factorilor nutritivi necesari
6. Pregătireacorectă a alimentelor (reguli de
gastrotehnie)

- menţinerea integrală a principiilor nutritive din alimente

- prelucrare mecanică sau termică care să uşureze procesul de
digestie
- fără producerea de compuşi iritanţi pentru mucoasa
digestivă
 Alimentaţia sănătoasă

• Glucide: 50-55%
• 5 mese pe zi
• Proteine: 15-20%
• Mic dejun: 20%
• Lipide: 25-30%
• Gustare: 15%
• NaCl: <6 g
• Prânz: 30%
• Fibre alimentare: 20-30 g
• Gustare: 15%
• Colesterol: < 300 mg/zi
• Cina: 20%
• Lichide (apa): > 2 litri/zi
 Tratamentul dietetic în diabetul zaharat tip 2
Schimbă
stilul de viaţă Restrânge caloriile
Monitorizează
glicemia şi ± pentru normalizarea
medicaţie greutăţii

Controlul glicemic

Creşte Creşte preocuparea

activitatea fizică de selecţie a
alimentelor

Modifică cant.
Respectă orarul
de grăsimi
meselor
ingerată
 Terapia nutrițională în diabet
 Îndulcitori și suplimente
- Îndulcitori hipocalorici
 utilizați ca înlocuitori ai celor calorici
 reducerea aportului de HC
- Suplimente vitamine și minerale – nu sunt necesare
- Optimizarea alegerilor alimentare

Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.

Citirea etichetelor
Informatii nutritionale Per 100 g de produs
Energie 322 kcal
Proteine 11,0 g
Carbohidrati 63 g
Din care zahar 8g
Grasimi 14 g
Din care grasimi saturate 7, 7 g
Sodiu 0,55 g
 Terapia nutrițională în diabet
 Băuturi alcoolice
- Dacă optează pentru băuturi alcoolice, atunci cu
MODERAȚIE!

- Risc – hipoglicemie!
- Abstinența – recomandată la:
- antecedente personale alcoolism
- sarcina
- afecțiuni hepatice, pancreatice
- neuropatii avansate
- hipertrigliceridemie severă

Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.

Aderenta la actul medical