Sunteți pe pagina 1din 128

1

Inflamația
Este un proces protectiv menit în contextul
evoluției filogenetice să înlăture factorii exogeni
și endogeni, ce provoacă leziuni celulare sau
consecințele acestor leziuni.
Prin acest efort, inflamația poate per se să fie
o precondiționare de injurie a țesutului (proces ce
decurge paralel cu alterarea microorganismelor.
2
Inflamația
• Un proces patologic tipic (o sabie cu două
tăișuri: protecție și reparație plus distrugere)
• Încearcă să elimine factorul patogen
• Înlăturarea structurilor lezate
• Regenerare cu structuri vitale

3
Fără inflamație
1. Rănile nici odată nu se vor vindeca
2. Injuriile vor perpetua drept focare purulente
3. Focarele infecțioase vor prelua caracter
diseminat cu ultraj real de septicocemie

4
Semnificația clinică
Este provocată de diverși factori (etiologie polivalentă)
• În inflamație pot fi angrenate toate organele
• Înflamația este prezentă în majoritatea maladiilor
• Inflamația poate prelua din patern local o stare de
generalizare

5
CLASIFICAREA GENERALĂ
Conform localizării:
Inflamaţie locală
Inflamaţia fiecărui organ:encefalită,
tiroidită,
gastrită,
orhită,
miocardită,
miozită,
hepatită ... etc.
Inflamaţie sistemică (generalizată)
6
CLASIFICAREA GENERALĂ
Conform evoluţiei clinice:
Inflamaţie acută Inflamaţie cronică
Durata: minute-ore-zile zile-ani

Celule care predomină:


neutrofile macrofage și limfocite

Patern de Rezoluție:
exudație necroză, proliferație, fibroză
7
CARACTERISTICA GENEARALĂ

Inflamaţia este controlată,


monitorizată și susținută de:
• programul genetic proinflamator
• programul genetic antiinflamator
la acțiunea flogogenilor (Greacă – Flogosis):
● factorilor biologici
● factorilor neinfecțioși
8
Xenobionţii şi leziunile celulare
activează
programele pro/antiinflamatoare

►Echilibrul programelor pro/antiinflamator


menţine inflamaţia în diapazon fiziologic în lipsa
xenobionţilor si a leziunilor.

Programele genetice se menţin în stare latentă (nemanifestă)


9
Inflamaţia vizează:
• localizarea acţiunii factorului patogen;

• localizarea leziunilor provocate de acesta;

• înlăturarea patogenului;

• înlăturarea structurilor lezate (celulelor necrotizate)

• restabilirea homeostaziei structurale şi funcţionale.

10
Inflamaţia - complex stabil de reacţii
consecutive vasculare şi tisulare
orchestrate de factori reglatori biologici

Inflamaţia - proces patologic integral


fenomene locale plus fenomene generale

Inflamaţia – procese patologice plus


reacţii fiziologice

11
1. Xenobionţii – (virusuri, bacterii, fungi, paraziţi, etc).
2. Leziuni mecanice, fizice, chimice, etc.
Pârghii intermediare de declanșare a
inflamației asemănătoare.

12
ETIOLOGIA INFLAMAŢIEI
CAUZE, FACTORII DECLANŞATORI:
Xenobionţii - factorul biologic
(virusuri, bacterii, fungi, paraziţi, etc.)

Molecule speciale din componenţa patogenilor (PAMP)


PAMP – Pathogen assotiated molecular pattern

→ Lipopolizaharide
→ Proteioglicani (proteină glicolizată)
→ Flagelina
→ Zimozanul (polizaharidă din membrana agentului biologic)
→ Epave proteice
→ Fragmente de ADN și ARN bacterian, virotic

13
14
DAMP ca și PAMP declanșează
răspunsul inflamator prin
acțiunea asupra receptorilor
transmembranari și citozolici!

15
DECLANȘAREA INFLAMAŢIEI
Receptorii PRRs (Pattern Recognition Receptors) --- --- P.Matzinger
Recunosc PAMP și DAMP.
Prin activarea lor se produce declanşarea răspunsului inflamator, care în
final va condiționa distrugerea patogenilor – misiunea imunității înnăscute.
Sunt importante 4 familii de PRR:
1. Toll-like "Das ist ja toll!“ - Christiane Nüsslein-Volhard
2. NOD-like (receptor citozolic – santinele celulare –n=22) – celule imune
(dendrite, macrofage, limfocite, și ne-imune (ex. epiteliocite) - receptor
pentru bacterii.
3. RIG-I-Like (receptor citozolic activat de VIRUS).
4. C-type Lectin (receptor membranar).
16
Molecule speciale principale
din componenţa patogenilor (PAMP)

Lipopolizaharidele – TollLR-4
Peptidglicanii – TollLR-2,3
Acidul lipoteihoic (structură a peretelui
bacteriilor gram pozitive) – TollLR-2
ARN şi ADN eterogen (i.e. viral) – TollLR-3,7,9
Flagelina (proteina din flagel) – TollLR-5
Zimozanul (glicanul fungilor) – TollLR-2

17
Astăzi sunt
descoperiți și
receptori Toll-like cu
expresie
intracelulară
18
19
Factorii intracelulari de
activare a genelor
proinflamatoare:
1.NF-kappaB
2.MAPK (protein-kinaza
activată de factori
mitogeni)
3.Kinaza Janus
4.P38kinaza (proteina
activată de MAPK).
5.ERK (kinaza ce
adaptează celula la
semnalele
extracelulare) se opune
MAPK!!!

NOD Like– Nucleotide-binding oligomerization domain-like receptors 20


STAT - Signal Transducer and Activator of Transcription 21
C-Lectin Receptorii – recepori transmembranari,

care recunosc structurile carbo-hidrate ale diferitor

factori infecțioși cu capacitate de internalizare și

activare a inflamasomului.

22
INFLAMAŢIA și INFLAMASOMUL

23
C-terminal
caspase
recruitment
domain (CARD) 

Adaptor-
apoptosis-
associated speck-
like protein (ASC)

24
CONDIŢIILE CE INFLUENŢEAZĂ INFLAMAŢIA۩

1. Factori proinflamatori (declanțează și amplifică inflamația):


--instabilitatea mastocitelor
--defectele sistemului imun (reacţii autoimune)
--activarea complementului,
--activarea sistemului coagulant (f.Hageman XII),
--activarea sistemului fibrinolitic (plasmina →C3 →C3a),
--activarea sistemului kinin-calicreinic (bradikinina)
--formarea proteinelor fazei acute (proteina C reactivă, fibrinogenul,
amiloidul A),
--trombospondina (activează TLR macrofagelor și fibroblastelor).
25
2. Factorii antiinflamatori (diminuează inflamația),
▬ hormonii glucocorticosteroizi,
▬ eicosanaizii,
▬ citokine antiinflamatoare (IL-4, IL-10, IL-33,
heregulina-1β, rezistina),
▬ antioxidantele (resveratrolul, vitamina E),
▬ trombomodulina,
▬ substanţe medicamentoase (antiinflamatoarele).

26
Calikreina Bradikinina Plasmina

Activează factorul Hageman XII

Precalikreina ►Calikreina
Activarea coagulării
Calea intrinsecă

27
Proteinelor fazei acute:

Proteina C reactivă
Fibrinogenul
Amiloidul A

Se eliberează în sânge deja după 6-12 ore


de la declanșarea răspunsului inflamator
28
Proteina C reactivă (pentamer sintetizat de hepatocite,
precum și de alte celule):

▬ crește expresia citokinelor proinflamatoare;

▬ acționează ca opsonină (se fixează pe receptorul de


fosfatidilcolină pe membrana bacteriei, conducând la
activarea complementului, fapt ce rezultă în fagocitoza
facilitată asistată de macrofage);

▬ participă în diseminarea inflamației prin acțiunea sa


endocrină (>10 g/L – criteriu al inflamației acute); scade
afinitatea receptorului către insulină;

▬ este cantonată în placa aterogenă și activează


macrofagele din peretele vascular.
29
30
PATOGENIA INFLAMAŢIEI
XENOBIONŢII LEZIUN CELULARE
(Pathogen assotiated (Damage- assotiated
molecular pattern) molecular pattern)

RECEPTORI CELULARI PENTRU PAMP și DAPM


(Pattern- recognition receptos; Toll-like receptors TLR 1-10)

FORMAREA COMPLEXULUI PATTERN MOLECULAR + RECEPTOR PE CELULE

ACTIVAREA FACTORULUI NUCLEAR NF-kB ÎN CELULELE MEZENCHIMALE

SINTEZA CITOKINELOR PRO/ANTIINFLAMATOARE

SINTEZA PROTEINELOR FAZEI ACUTE

SINTEZA MEDIATORILOR INFLAMATORI

REACŢIILE ŞI PROCESELE MANIFESTE ALE INFLAMAŢIEI


32
PATOGENIA INFLAMAŢIEI
PAMP / DAMP

NF/kB

CITOKINE
PRO / ANTIINFLAMATOARE

PROTEINELE MEDIATORI
FAZEI ACUTE PRO / ANTIINFLAMATORI

PROCESE INFLAMATOPRII
MANIFESTE 33
COMPLEXUL PATTERN + RECEPTOR

ACTIVAREA FACTORULUI NUCLEAR NF-kB

ACTIVAREA GENELOR PROINFLAMATOARE

TRANSCRIPŢIA

TRANSLAŢIA

SINTEZA CITOKINELOR
Pro- și anti- inflamatoare
34
CITOKINE. CARACTERISTICA GENERALĂ

35
36
CITOKINE - CLASIFICAREA
1. INTERLEUKINE

2. FACTORUL DE NECROZĂ A TUMORII

3. FACTORII STIMULATORI DE COLONII

4. INTERFERONII

5. MOLECULELE ADEZIUNII
INTERCELULARE (ICAM-1)
37
I. INTERLEUKINELE - IL
IL proinflamatoare: IL-1, IL-6, IL-8, IL-18
Eliberate majoritar de macrofage (tip 1, M1)
Efectele biologice:
Stimularea sintezei proteinelor fazei acute
Febra
Anorexie
Degradarea muşchilor şi cartilagelor
Activarea endoteliocitelor
Creşterea permeabilităţii vaselor
Acţiune chimiotactică
Stimulează fagocitoza
Activează trombocitele
Activează fibroblastele 38
Interleukinele antiinflamatoare:
IL- 4,IL-10, IL-13, IL-23, IL-27, IL-33.
Sursa principală – macrofagele de tip 2 (M2).

Efectele biologice:

► Inhibă efectele interleukinelor proinflamatoare.


► Acţiune imunosupresivă.
► Reducerea expresiei factorului NF-kappaB.
► Inhibiția sintezei proteinelor fazei acute ale inflamației.
► Modularea activității limfocitelor TH1, Th2 și Th17.
39
IL-10 activează genele anti-
inflamatoare prin intermediul
STAT-3.
Ca urmare: diminuarea
sintezei citokinelor pro-
inflamatoare

STAT – Activatori ai transcripției


Signal transducers and activators of
transcription 40
IL-10 inhibă macrofagele
pro-inflamatoare (M1)
care eliberează citokine
și mediatori ai inflamației.

IL-10 inhibă celulele


dendritice și răspunsul
Th1 mediat prin IFN-γ
(interferonul gamma)

Il-10 stimulează
limfocitele B în vederea
producției de amticorpi.
41
Factorii necrozei tumorale
TNF-α; TNF-β:
Efectele biologice:
Activează NF-kB
Activează limfocitele T şi B, macrofagii
Efect chemotactic pentru neutrofile, eozinofile
Activează endoteliocitele
Creşte permeabilitatea vaselor
Efect procoagulant
Efecte metabolice catabolizante (cachexie)
Efect pro-apoptotic
42
43
CD+14/CD+16 elevează în sânge în cadrul inflamației.

Rata lor în condiții normale este de circa 10%.


În inflamație CD+14/CD+16 poate atinge valori de până la 50-60%
și se corelează cu un set de manifestări patologice, cum ar fi:

- micșorarea sensibilității receptorului către insulină;


- creșterea eliberării în sânge a adipokinelor (citokinele celulelor
adipoase), în primul rând, a leptinei și rezistinei;
- activarea procesului de aterogenitate;
- activarea statusului protrombotic;
- creșterea radicalilor liberi de oxigen, etc. 44
2. FACTORII STIMULATORI DE COILONII
EFECTE GENERALE:

-- stimularea hematopoiezei;
-- diferenţierea şi multiplicarea celulei-stem
pluripotente în celulă unipotentă.

IL-3: stimulatorul comun al leucocitelor.

45
46
FACTORII STIMULATORI DE COILONII
G-CSF – stimulează multiplicarea şi diferenţierea
granulocitelor (Cromozomul 17).

GM-CSF - stimulează multiplicarea şi diferenţierea


granulocitelor şi macrofagelor (Cromozom. 5).

M-CSF - stimulează multiplicarea şi diferenţierea

monocitelor.

47
G-CSF
Sinteza este stimulată de:
IL-1, IL-17, TNF-alpha, amiloidul A și liganzii
receptorilor Toll-like (predilect lipopolizaharidele
bacteriene prin Toll Like-R4).

Celulele de sinteză:
▬ endoteliocitul;
▬ macrofagul;
▬ fibroblastul (miofibroblastul).
48
M-CSF
▬ Activează diferențierea și proliferarea
monocitelor și macrofagelor.
▬ Activează celulele progenitoare derivate
de măduvă.
▬ Activează fagocitoza macrofagelor.
▬ Produs de celule vasului și cantonat
stimulează aterogenitatea.
▬ Miocitele netede vasculare,
endoteliocitele, epiteliocitele, fibroblastele
și miofibroblastele produc activ MCSF.

49
INTERFERONII 1957 (descrierea primară)
Sunt proteine (145-166 a.a.) și glicoproteide eliberate predilect în
atacul viral și tumori de macrofage, limfocite și celule infectate.
Efect general: imunitate nespecifică antivirală
efect nespecific antiparazitar
efect nespecific antitumoral
efect imunomodulator –
expresia MHC I şi MHC II
INF-alpha – leucocitar (cromozomul 9) și alte celule
INF–beta – fibroblastic (cromozomul 9)
INF-gamma - Th, CD8, B, NK, Celule Prezentatoare de Antigen
(cromozomul 12) sub acțiunea IL-12 și IL-18.
50
INTERFERONII
Secreția INF-gamma este controlată de IL-12 și IL-18.
Participă în imunitatea înnăscută și adaptivă.

Funcții (efecte pleiotrope):


1. Activarea macrofagelor.
2. Stimularea sintezei imunoglobulinelor.
3. Acțiune antitumorală.
4. Reducerea replicării virale (1957, Lindenmann).
5. Diferențierea T-limfocitelor.
6. Modularea expresiei Th17.

51
52
53
MOLECULELE ADEZIUNII INTERCELULARE
ICAM (intercellular adhesion molecule)
/receptori transmembranari ai celulelor/
→ selectine
→ integrine
→ caderine
→ superfamilie de imunoglobuline
FUNCȚIA DE BAZĂ – adeziunea celulară:
Activarea, migrarea și conectarea celulelor
la alte celule sau la structurile matricei extracelulară. 54
Dacă concentrația
de Ca este joasă,
atunci fragmentul
exterior al
receptorului este
degradat de
enzimele
proteolitice.

56
Sunt receptori
transmembranari,
calciu – independenți

Au un aport deosebit în
creier.
Selectine (liganzi pentru receptorii specifici):
E – selectine – expresate pe endoteliocite: fixează
granulocitele, limfocitele şi monocitele din sânge cu
emigrarea ulterioară a acestora:
neutrofile→monocite→limfocite
L – selectine - expresate pe leucocite:
P – selectine - expresate constitutiv pe plachete și
endoteliocite (cantonate în granulele Weibel-Palade).

►IL-1 și lipopolizaharadile activează deja în


primele 4-6 ore Selectinele-E!
58
Integrine – receptori transmembranari, glicoproteine

Asigură aderarea celulelor sanguine la matricea


intercelulară (colagen, fibronectină, laminină) şi la
alte celule.
Activează trombocitele
Activează T-limfocitele
Adeziunea leucocitelor la endoteliu şi emigrarea
ulterioară.
59
61
63
PROTEINELE FAZEI ACUTE
sintetizate în ficat sub acţiunea citokinelor proinflamatoare
Proteina C-reactivă (CRP) - opsonizare
Amiloidul seric A - expresia citokinelor proinflamatoare
Fibrinogenul – formarea ecsudatului fibrinic

Alfa-antitripsina – inhibă proteazele din sânge


Ceruloplasmina – fixează cuprul; efect antibacterian
Transferina fixează fierul – inhibă stresul oxidativ
Lactoferina – fixează fierul:
inhibă stresul oxidativ; efect bacteriostatic
64
MEDIATORII PROINFLAMATORI

Se sintetizează, eliberează şi se activează


sub acţiunea citokinelor

2 CATEGORII DE MEDIATORI:

MEDIATORII INFLAMATORI CELULARI (mastocitele,


macrofagele, neutrofilele, limfocitele,euzinofilele,
endotelicoitele, etc.)

MEDIATORII INFLAMATORI PLASMATICI

65
MEDIATORII INFLAMATORI CELULARI:

• Mastocite: prostaglandine
tromboxani Eicosatrienele
leucotriene
factorii chemotactici
triptaza
histamina + heparina
factorul de activare a plachetelor
bradikinina
acetilcolina
substanța P

66
• Triptaza (protează serină) și chimazele din mastocit:
→ Activarea complementului pe cale alternativă cu formarea
C3b, C3a, C4a,C5a C5-9
→ Opsonizarea microrganismelor
→ Activarea sistemului kinin-kalikrein
→ Hiperpermeabilizarea vaselor
→ Stimularea eliberării chemokinelor din endoteliocite
(recrutarea neutrofilelor din sânge)
→ Stimularea eliberării IL-13 și iritarea bronșilor
→ Activarea locală a sistemului RAAS și formarea Ang II

67
HISTAMINA
Vasodilatare

Creșterea
permeabilității
capilarelor

Activarea migrării
leucocitelor

Stimularea
fagocitozei

Expresia pe endoteliu
a moleculelor de
adeziune

Durere
68
Subclasă de fosfolipide
Sintetizat de plachetele activate, leucocite, endoteliocite
• Efecte inflamatoare:
– Bronhospasm
– Vasodilatare și creșterea permeabilității
– Adeziunea leukocitelor la endoteliu
– Potențarea formării radicalilor liberi de oxigen
– Sinteza eicosanaizilor
– Activarea plachetelor și expresia receptorilor de adeziune
– Stimulează agregarea plachetelor
69
Activarea plachetelor se impune prin expresia receptorilor de adeziune
propice formării trombusului în vene – hiperemia venoasă

70
• Leucocite neutrofile:
enzime lizozomale,
citokine și chemokine,
radicali liberi de oxigen (NADPH oxidaza),
(mieloperoxidaza în granule speciale → efect
bactericid),
(mieloperoxidaza → activează metaloproteinaza
matricei extracelulare 7, MMP-7).
71
72
73
• Leucocite eozinofile:
▬ proteine cationice:
Efect bactericid + degranularea mastocitelor.
Se leagă de heparină și inhibă coagularea
sângelui.

▬ perforina (enzimă proteolitică) structură


analoagă cu C9.

74
→Macrofage - interleukine pro- și anti-inflamatoare, TNF-alpha,
interferon-γ (la stimularea macrofagelor cu IL-12 și IL-18).
Macrofage de tip 1 (pro-) și tip 2 (anti-inflamatoare).

→Limfocite: limfokine – factorul mitogen


factorul citotoxic
factorul chemotactic
limfocitotoxina
factorul inhibitor al migrării mononuclearelor
interferonul-γ (limfocitele T).

• Trombocite – serotonina, tromboxanul A2 (TxA2)


75
76
EFECTELE MEDIATORILOR CELULARI
• Histamina:
▬Dilată arteriolele prin receptorii H2 (localizați predilect pe
CMNV) și induce hiperemie arterială

▬Poate dilată arteriolele și prin receptorii H1 localizați pe


endoteliocitul vascular→ NO

▬Spasmează venulele (mastocite prezente în peretele lor)

▬Sfericizarea endoteliocitelor (contracția citoskeletului):


pierderea proteinelor și facilitarea dezvoltării edemului
interstițial 77
EFECTELE MEDIATORILOR CELULARI

78
79
Substanța P: 5 implicări cardinale
1.Inflamația
2.Durerea
3.Anxietatea
4.Depresia
5.Alergia
80
• Prostaglandinele:
Dilatarea arteriolelor
hiperemie arterială
• Troboxanii
Agregarea trombocitelor
• Prostaciclina (PGI2)
Efect antiagregant,
permeabilizant, vasodialatator
• Leucotrienele
Efect chemiotactic. Emigrarea leucocitelor PMN, bronhospasm
• Enzimele lizozomale
Liza structurilor organului; alteraţie secundară
• Radicali liberi de oxigen şi halogeni
Efect bactericid; leziuni celulare

81
MEDIATORII INFLAMATORI PLASMATICI:

• Complementul – C3a, C4a, C5a, C5-C9, C4b,


C5b, C5-9
• Sistemul coagulant – factorul XII Hagemann
trombina, fibrina
• Sistemul fibrinolitic – enzimele fibrinolitice
(plasmina)
• Sistemul kininic – kalicreina, bradikinina,
82
Efectele mediatorilor plasmatici:

▬ Opsonizarea microorganismelor
▬ Degranularea mastocitelor
▬ Vasodilataţie
▬ Hiperpermeabilizarea vaselor
▬ Activarea fagocitozei.
83
Mediatori ai inflamației și aportul lor în manifestări
Vasodilatare Prostaglandine
Oxid nitric
Histamină
Creșterea permeabilității Amine vasoactive
C3a și C5a
Bradikinina
Leukotriene C4, D4, E4
PAF (Factorul de activare a plachetelor)
Substanța P
Chemotactism C5a
Leukotriene B4
Chemokine
IL-1, TNF
Produse bacteriene
Febră IL-1, TNF
Prostaglandinele (în special PGI2)
Durere Prostaglandinele (în special PGE și PGF2a)
Bradikinina
Leziune Lizozomii PMN și ai macrofagelor
Radicalii liberi de O2 84
Oxidul nitric
ETAPELE INFLAMAŢIEI
1. ALTERAŢIA PRIMARĂ ŞI SECUNDARĂ
2. REACŢIILE VASCULARE:
ISCHEMIA
HIPEREMIA ARTERIALĂ
HIPEREMIA VENOASĂ
STAZA
HIPERPERMEABILIZAREA VASELOR
TROMBOZA
LIMFOSTAZA
3. ECSUDAŢIA
4. EMIGRAREA LEUCOCITELOR
5. FAGOCITOZA
6. PROLIFERAREA
7. REGENERAREA
85
• “rubor et tumor cum calore et dolore”
(roșața și umflarea cu căldură și durere)

Cornelius Celsus „De Medicina”, 100 A.D.

• Mai târziu - “functio laesa” (funcție


compromisă)

86
PROCESELE MANIFESTE ALE INFLAMAŢIEI:
1. ALTERAŢIA
2. REACŢIILE VASCULARE:
ISCHEMIA
HIPEREMIA ARTERIALĂ
HIPEREMIA VENOASĂ
STAZA
3. EXSUDAŢIA
4. EMIGRAREA LEUCOCITELOR
5. PROLOFERAREA
6. REGENERAREA 87
1. ALTERAŢIA
Alteraţia primară – sub acţiunea factorului flogogen:
leziuni mecanice,
fizice,
chimice,
bacteriene etc.
Alteraţia secundară – sub acţiunea efectelor alteraţiei
primare:
produsele leziunii celulare,
produsele metabolismului dereglat,
mediatorii degradării mastocitelor
88
Dereglările circulației regionale
Y. Kongame a descoperit
succesiunea modificărilor
І etapă
Spasmul vascular
Ischemia durează de la 10-20 sec până la minute

ІІ etapă
Hiperemia arterială
Durata - 20-30 min, dar nu mai mult decât 1 oră!!!

ІІІ etapă
Hiperemia venoasă: ore până la zile

ІV etapă
PRESTAZA Yung Kongame
1839-1884
V etapă 89
STAZĂ
- spasmul arteriolelor cu diminuarea perfuziei organului

• cauzele:
acţiunea directă a factorului flogogen;
mediatorii vasoconstrictori:
--- NE;
--- polipetidul Y eliberat din axonii simpatici.
• patogenia:
mecanism angiospastic.
90
3. HIPEREMIA ARTERIALĂ
- dilatarea arteriolelor cu sporirea perfuziei:
• Cauzele: mediatorii inflamatori:
• Histamina, C3a,4a 5a, bradikinina,
PGE2, PGI2 (inhibiția COX reduce producția prostanoizilor)

• Patogenia: mecanism neurogen - axon-reflex


mecanism umoral (paracrin)
mecanism neuro-mioparalitic

• Particularităţile hiperemiei arteriale inflamatoare:


caracter persistent;
permeabilitate ↑
91
Mecanismele:
1. Hiperpermeabilizarea vaselor – extravazarea
lichidului – edem (începe în hiperemia arterială
grație creșterii presiunii hidrostatice) – creşterea
presiunii interstiţiale – compresia vaselor sanguine
şi limfatice – stagnarea sângelui şi limfei.

• Hemoconcentraţia – creşterea vâscozităţii sângelui -


deteriorarea reologiei sângelui - creşterea
rezistenţei circulaţiei.

92
• sferizarea endoteliocielor, aderarea
leucocitelor la peretele vascular - îngustarea
lumenului venos;

• agregarea intravasculară a trombocitelor şi


leucocitelor - tromboza - încetinirea
refluxului venos.

93
Mediatorii celulari și plasmatici

Activarea plachetelor. Creșterea


expresiei receptorilor: P2Y1, P2Y12 și P2X1

Adeziunea și agregarea plachetelor:


formarea trombului și reducerea efluxului
venos = hiperemia venoasă
94
4. STAZA VENOASĂ ŞI CAPILARĂ
– sistarea circulaţiei sanguine
în organ;

Creșterea presiunii hidrostatice în


capilare, crearea condițiilor pentru ieșirea
plasmei în spațiul extravascular

95
Este extravazarea lichidului în interstiţiu (edem
inflamator)

EDEM HIDROSTATIC:
hiperemia venoasă şi staza
creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în capilar
și creşterea presiunii de filtraţie

96
5. ECSUDAŢIA
Extravazarea lichidului în interstiţiu
(edem inflamator)

EDEM HIPERONCOTIC:
hiperpermeabilizarea peretelui capilar
extravazarea proteinelor–
creşterea presiunii oncotice interstiţiale -
ceşterea presiunii de filtraţie

97
Extravazarea lichidului în interstiţiu
(edem inflamator)

EDEM HIPEROSMOLAR:
acumularea substanţelor micromoleculare în interstiţiu
– hiperosmolaritatea lichidului interstiţial – creşterea
presiunii de filtraţie.

98
5. ECSUDAŢIA
Extravazarea lichidului în interstiţiu
(edem inflamator)
Etapa timpurie: primele 10-15 min după alterație,
determinat de degranularea mastocitelor → efectul
histaminei, leukotrienei E4, serotoninei, bradikininei.
• Crește presiunea hidrostatică datorită hiperemiei arteriale.

• Creșterea permeabilității venulelor.

• Permeabilitatea capilarelor nu este modificată.

• Începe extravazarea lichidului și celulelor.


99
5. EXSUDAŢIA
Extravazarea lichidului în interstiţiu
(edem inflamator)
Etapa tardivă: 2-3 ore până la 100 ore după alterare → efectul
histaminei, leukotrienei E4, serotoninei, bradikininei la care
se adaugă efectul radicalilor liberi de O2, enzimelor
lizozomale.
• Creșterea permeabilității arteriolelor, capilarelor și
venulelor.
• Extravazarea perpetuă (încep să extravazeze și
albuminele), iar rezorbția se depreciază.
• În interstițiu crește presiunea oncotică.

100
Consecințe:
1. Progresarea edemului interstițial.
2. Crește compresia asupra venulelor și vaselor
limfatice (reducerea drenajului limfatic).
3. Condiție pentru oprirea circulației sanguine și
localizarea focarului inflamator.
4. Condiției pentru apariția durerii (compresie
mecanică asupra terminațiunilor nervoase).
5. Alterarea funcționalității celulelor
parenchimatoase.
6. Deformația organului.
101
Clasificarea exsudatului după compoziţie:
EXSUDAT SEROS (inflamație catarală)
proteine – sub 3% (albumine)
celule – puţine (granulocite solitare)
consistenţă - apoasă
aspect - transparent
fluiditate- notabilă
pH: 6-7
densitatea: 1015-1020
e.g. pleurită seroasă. Se supune ușor rezobției!

102
Clasificarea exsudatului după compoziţie:
EXSUDAT FIBRINOS

proteine – peste 3%
(globuline, fibrinogen, fibrină)
exsudatul coagulează
aspect gelatinos
fluiditate absentă
O mică parte de fibrina este lizată, iar restul este
înconjurată de țesut conjuctiv →
aderențe și cicatrice
103
EXSUDAT PURULENT

De regulă este determinat


de coci

staphylococcus,
streptococcus,
gonococcus,
meningococcus.

Multe leucocite moarte, în stare


de liză, microorganisme vii și
moarte, epave celulare, multe
proteine (în special globuline) Empiema – acumularea exudatului
purulent în cavități

Se caracterizează prin рН redus


104
Clasificarea exsudatului după compoziţie:

• Hemoragic
Determinat de eritrocite ieşite din vas prin diapedeză
(poate fi o formă a ecsudatului seros, fibrinos sau purulent).

• Putrid – asocierea florei anaerobe - scindarea proteinelor


(putrefacţie).

• Necrotizant – dezvoltarea inflamației pe fondal de necroză


(e.g. ulcer). 105
6. EMIGRAREA LEUCOCITELOR

106
Patogenia emigrării leucocitelor:
1.CSF - factorii stimulatori colonii
stimularea leucocitopoiezei – leucocitoză.

2. selectinele şi integrinele (leziunea endotleiului)


aderarea leucocitelor la peretele vascular.

3. histamina, interleukinele
acţiune chemokinetică – activizarea locomoţiei leucocitelor.

4. histamina, interleukinele, TNF-a


creşterea permeabilităţii peretelui vascular – inocularea
leucocitelor în spaţii interendoteliale.

107
Patogenia emigrării leucocitelor:
5. enzimele lizozomale
leucocitare (hialuronidaza, colagenaza, elastaza): liza
membranei bazale a peretelui vascular și ieşirea leucocitelor în
interstiţiu.

6. factorii chemotactici
chemokine (CC, CXC, CCL, CXCL /8-10 kDa/), TNF-a, C3-5a,
prostaglandine, endotoxine microbiene – chimiotactism -
deplasarea dirijată a leucocitelor spre focarul inflamator.

7. factorul inhibitor al migrării macrofagelor:


reţinerea acestora în focarul inflamator în cantități cât mai mari
pentru o fagocitoză concludentă.

108
1. Apropierea fagocitului de obiectul
fagocitozei:
■ substanţele chemotactice -
mediatori inflamatori;
■ factori eliberați de microorganism.
109
7. FAGOCITOZA
2. Aderarea fagocitului la obiect:
a. mecanism nespecific natural realizat prin receptorii
naturali de pe fagocit (de ex., pentru lipopolizaharide);

b. mecanism nespecific natural prin activarea


complementului pe cale alternativă cu formarea C3b și
asocierea lui la microorganism (i.e. opsonizare) –
interacţiunea cu receptorii de pe membrana fagocitului;

110
7. FAGOCITOZA
2. Aderarea fagocitului la obiect:
c. mecanism specific imun: interacţiunea microbului cu
anticorpii specifici– asocierea fragmentului variabil al
anticorpului (Fab) şi marcarea cu fragmentul constant
Fc (i.e. opsonizarea) – interacţiunea
microorganismului marcat cu receptorii naturali de pe
membrana macrofagului; complexul antigen-anticorp
activează complementul pe cale clasică – opsonizarea
dublă cu C3b;

111
Opsonine: Complement și imunoglobuline

112
Activarea
clasică
a sistemului
complementului

113
114
115
Mieloperoxidaza (hemoproteină) – un factor
oportun al inflamației și fagocitozei.

Este eliberată predilect de neutrofile și


mai puțin de macrofage.

MPO + H2O2 + Cl- = HOCl (hipoclorit)

MPO + NO = distrugerea oxidului nitric

116
8. PROLIFERAREA
Multiplicarea celulelor de origine mezenchimală în
focarul inflamator
• Sursele de proliferare:
celulele stem hematopoietice emigrate din sânge;
celulele stem rezidente;
monocitele,
limfocitele T şi B,
plasmocitele,
fibroblastele,
celulele epiteliale.
117
8. PROLIFERAREA

118
Receptorul factorului de creștere- structură transmembranară

119
Raport exudație/proliferare

În dependență de prevalența
acestor faze ale inflamației:
1.Inflamație ecsudativă
2.Inflamație proliferaitvă
120
121
122
123
124
125
9. REGENERAREA
Restabilirea structurilor alterate în inflamaţie
Variantele: fiziologică şi patologică (sclerozare)
Sursele regenerării:
Parenchimul în organele cu potenţial regenerativ:
epiteliul
ficatul
ţesutul conjunctiv
vasele sanguine (angiogeneza)
astrocitele

Mezenchimul – fibroblastele
Stimulii regenerării: factorii de creştere

126
► Înnăscută ►Dobândită
• fagocitoza;
• activarea complementului; • răspunsul mediat prin
anticorpi;
• celulele NK;
• răspunsul mediat prin celule;
• răspuns imediat;
• răspuns întârziat;
• -memorie și răspuns
• răspuns secundar amplificat.
secundar neamplificat.

127
128

S-ar putea să vă placă și