FAMILIA PAPILIONACEAE

Sunt o familie de plante dicotiledonate,

dintre care multe au o valoare nutritivă
ridicată, iar unele sunt cultivate ca plante
ornamentale.
Reprezentanții erbacei ai acestei familii
sunt capabili să lege și să rețină azotul
atmosferic în sol. Familia include aproximativ
24 de mii și jumătate de mii de specii anuale
și perene, unite în mai mult de 900 de genuri.

Omenirea a mâncat câteva

leguminoase încă din epoca de piatră, iar în
diferite țări același produs leguminos a fost
tratat diferit. De exemplu, în Grecia,
mazărea era hrana celor săraci, iar în
Franța erau incluse în meniul rafinat al
regelui, în Egiptul antic pâinea cu linte era
un fel de mâncare de zi cu zi, iar în Roma
antică această plantă era considerată
medicinală.
 Frunzele leguminoaselor sunt alternative, de obicei
complexe - trifoliate, pinnate sau asemănătoare degetelor,
cu stipule, dar se găsesc și plante cu frunze simple. Florile
bisexuate sunt colectate în inflorescențe capilare axilare
sau terminale, racemoase, semi-umbelate sau paniculate.
Petala superioară mare a plantelor leguminoase se
numește velă, petalele laterale sunt numite vâsle, iar
petalele inferioare topite sau lipite împreună sunt numite
barcă.

Toate plantele leguminoase au flori neregulate două

simetrice, colectate în capete sau raceme axilare sau
apicale. Cea mai caracteristică formă de flori este molia,
pentru care leguminoasele au primit al doilea nume. Deși
unii cred că florile leguminoaselor seamănă mai mult cu o
barcă cu pânză
Florile sunt grupate în inflorescențe de diferite forme: adesea racem alungit,
vârf, glomerul sferic sau cilindric. Inflorescența poate fi redusă la o singură floare
sau grup și condensează florile pentru a forma un pseudant, o structură
care imită o singură floare.

Rădăcinile multor leguminoase au o trăsătură

caracteristică: pe ele se formează creșteri, în
care trăiesc colonii de bacterii fixatoare de azot,
absorbind acest element din aer și
transformându-l într-o formă mai accesibilă
plantelor. Acest azot servește ca aliment pentru
planta însăși, acumulându-se în toate organele
sale și este eliberat în sol. De aceea
leguminoasele sunt cultivate ca gunoi de grajd
verde și folosite ca gunoi de grajd verde.
 Fructul leguminoaselor este,
de obicei, o păstăie uscată, cel mai
adesea polispermă, sau păstăie, cu
două valve care se deschid când
sunt coapte.
Uneori, o boabă coaptă se
descompune în părți cu o singură
semință, dar există plante cu boabe
cu o singură semințe, care, chiar și
când sunt coapte, nu se deschid de
la sine. Semințele de leguminoase
au de obicei cotiledoane mari, fără
endospermă.

Este dificil să supraestimăm calitățile nutritive ale semințelor de leguminoase,

deoarece, datorită proteinelor pe care le conțin, acestea sunt un înlocuitor ieftin
pentru carne, care este deosebit de important pentru vegetarieni.
Pe lângă proteine, leguminoasele conțin vitamine și fibre, precum și alte
substanțe foarte valoroase pentru corpul uman. Un alt avantaj al
leguminoaselor este că nu acumulează nitrați și toxine, motiv pentru care
leguminoasele sunt atât de apreciate.
În ceea ce privește lărgimea distribuției lor, leguminoasele sunt
secundare doar după cereale.  Este o familie cu o distribuție
cosmopolită, prezentă pe toate continentele (cu excepția Antarcticii), de
la zonele reci la zonele tropicale. 
În țările cu climat temperat, boreal, subtropical și tropical, reprezintă
o parte semnificativă a florei. Unul dintre avantajele lor incontestabile
este capacitatea de adaptare la o mare varietate de condiții naturale.
Mazărea posedă numeroase varietăți și forme.
Rădăcina este pivotantă și puternic dezvoltată, cu numeroase ramificații laterale pe care se găsesc
nodozitațiile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei să
.
folosească fosforul și alte substanțe nutritive din compușii greu solubili.
Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se
află două stipele mari, amplexicaule, de formă semi-cordată. Are foliolele din vârful frunzei compuse
transformate în cârcei.
Florile, de culoare albă sau puțin violet-roșcată, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la
soiurile timpurii și câte 2-5 la cele tardive. Corola are formă papilionată. Staminele - organele de
reproducere mascule – la mazăre sunt în număr de 9 concrescute prin filamentele lor și cea de-a 10-
a liberă. În mijlocul florii se află gineceul care este monocarpelar – carpelele sunt frunze modificate
și adaptate la funcția de înmulțire.
Este o plantă autogamă, la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleiași
flori, însă nu este exclusă și polenizarea incrucișată, când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin
mijlocirea vântului, a insectelor, a apei și sub acțiunea omului.
Fructul este o păstaie dehiscentă, cu 3-7 semințe globuloase, netede, de culoare galbenă, verzuie
sau brună.
Lucerna este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m
înălțime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de
peste 1-2 m, această caracterstică permite plantelor
să supraviețuiască în perioadele de secetă. Ca și
majoritatea leguminoaselor, lucerna are la rădăcină
nodozități, unde trăiesc bacterii fixatoare de azot cu
care planta trăiește în simbioză. După un studiu
realizat în Suedia, florile plantei sunt polenizate în
proporție de 78 % de bondari și 1 % de albine. De
acea în Scandinavia se cultivă lucerna în regiunile
unde trăiesc bondari. Planta conține un procent ridicat
de proteine, fiind folosită ca nutreț, pentru însilozare,
ori uscată ca fân. Ea este o plantă perenă, care
atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În Germania, o
cultură de lucernă este folosită 2-3 ani. În funcție de
sol și regiunile climatice, lucerna poate asigura o
canitate de 10 t de fân la hectar. Pentru a obține
recolte mai mulți ani la rând din aceași cultură, se
recomandă recoltarea lucernei după perioada
înfloritului o dată pe an.
Leguminoase (Fructe):

- Mazare

- Naut

- Linte

- Fasole

- Soia

- Arahide
Leguminoase (Furajere):

- Vika

- Trifoi

- Lucerna

Leguminoase (Ornamentale):

- Lupin

- Mimoza

- Salcam
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucern%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re

https://ro.wow-plants.com

https://ro.frwiki.wiki/wiki/.ro