Boala Crohn

• Boala Crohn apare datorita unor interactiuni

dintre factori genetici, factori de mediu si
microbiota intestinala, iar ulterior raspunsul
imun innascut , adaptativ si functia de bariera
intestinala nu mai functioneaza corespunzator.
 Factori genetici
• Factori genetici – Membrii de familie ai
pacientilor afectati prezinta un risc de aprox 8 -
10 ori mai mare decat populatia generala de a
dezvolta o boala inflamatorie intestinala. In
general 1 din 5 pacienti cu BC afirma ca are o
ruda cu IBD
• Exista peste 200 de alele de susceptibilitate
asociate cu IBD, dintre acestea 37 sunt
specifice pentru BC
 Gena NOD2
• Mutatiile genei NOD2 (CARD 15) conduc la un
raspuns imun antibacterian anormal, defecte
de clearance bacterian si autofagie.
• Gena NOD2 se afla in special in celulele Paneth
cu localizare ileala si are un rol important in
reglarea florei intestinale din intestinul subtire.
Studiile de tip GWAS au demonstrat ca exista o
stransa legatura intre aceasta gena si BC cu
afectare ileala.
 Factori de mediu
• In anumite tari a crescut incidenta BC datorita
urbanizarii accelerate.
• Factori predispozanti : dieta saraca in fibre,
fructe si legume proaspete, bogata in grasimi
saturate, alimente semipreparate, fast food;
activitatea desfasurata in spatii inchise, nivelul
crescut de igiena, fumat, expunere la
antibiotice in copilarie, AINS, Aspirina si
contraceptivele orale
 Legaturi dintre BC si fumat

• Fumatul este cel mai mare factor de risc care poate fi

modificat
• Fumatul creste :
• - de 2 ori riscul pentru BC
• - severitatea si numarul de recidive
• - numarul interventiilor chirurgicale
• - numarul perforatiilor, fistulelor si afectiunilor perianale
• - manifestarilor extraintestinale
• Fumatul scade eficacitatea medicamentelor precum
Infliximab
Source : IBD Clinic - University of Alberta
• Factori protectori : alimentatia la san,
rezidenta in mediul rural, activitatea in aer
liber, contactul cu animalele; statinele (la
persoane varstnice)
 Factori microbieni
• Speciile bacteriene cele mai frecvente din flora
intestinala sunt Firmicutes , Bacteroidetes ,
Proteobacteria si Actinobacteria, care in mod
normal sunt in simbioza cu gazda. In cazul
pacientilor cu BC apare disbioza (dezechilibru
intre bacteriile protectoare si cele patogene) si
diversitatea redusa (numar scazut al speciilor
bacteriene din lumenul intestinal).
• In BC speciile bacteriene care sunt in numar
redus sunt Bacteroidetes si Firmicutes, iar cele
in numar crescut sunt speciile Proteobacteria,
Actinobacteria , Enterobacteriacea (E Coli),
Fusobacteria, Pasteurella si Veillonella
• Aproximativ 30 % dintre pacienti prezinta E. coli
entero-invaziv si entero-abundent in flora
intestinala
• Mycobacterium paratuberculosis
 Factori imunologici
• Integritatea mucoasei intestinala este
modificata datorita E-urilor din alimentele
consumate si a mutatiilor in gena MUC2 , ca
urmare functia de bariera intestinala este
alterata si apare translocarea bacteriana.
• Autofagia este la nivel scazut (lizozomii nu pot
fuziona cu bacteriile nedorite pentru a le
distruge)
• Celulele imune din peretele intestinal au un
raspuns inadecvat, exagerat si autosustinut
• Celule macrofage → antigene microbiene →
limfocite T naive → complex MHC 2 → Limfocite
T efectorii CD4 pozitive → Eliberare de citokine
proinflamatorii ( TNF α, IL 17, IL 22, IFNϒ)
• Macrofage → IL 12 → Limfocite Th1 helper
→IL1, IL2, TNF α
Afectarea integritatii peretelui intestinal

Source :
https://www.frontiersin.org/articles/10.338
9/fmed.2014.00024/full
• Citokinele proinflamatorii ulterior actioneaza
negativ asupra vaselor de sange din
vecinatatea peretelui intestinal, creste
permeabilitatea capilara, apoi are loc
diapedeza leucocitara si recrutarea a noi
celule inflamatorii din circulatie, astfel
amplificand inflamatia intestinala, ducand in
final la distructie tisulara cumulativa.
Imagine histopatologica cu un granulom
Coloratie Hematoxilina si eozina

Source : www.wikipedia.org
Inflamatia peretelui intestinal

Source : www.youtube.com/osmosis
Ulcer intestinal, afectare transmurala

Source : www.youtube.com/osmosis
 Bibliografie
• GASTROENTEROLOGIE SI HEPATOLOGIE CLINICA – Anca Trifan, C. Gheorghe, D. Dumitrascu,
M. Diculescu, Liana Gheorghe, I. Sporea, M. Tantau, T.Ciurea - Editura Medicala Bucuresti
2018
• Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease - Pathophysiology, Diagnosis,
Management 10th Edition
• www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmed.2014.00024/full
• www.wikipedia.org
• www.youtube.com/osmosis
• IBD Clinic - University of Alberta