Aranjarea si servirea mesei

de sarbatoare

La orișice serbare, de pe masa

MOLDOVENILOR, nu o să
lipsească nici odată sarmalele
cu frunză de vie

Mâncare rece pregătită din

carne, oase și cartilaje de
pasăre, de porc etc., fierte
timp îndelungat în zeamă
condimentată, care se
încheagă după răcire
La fel și răcitura
 Curiozități
• Colecția de vinuri de la Mileștii Mici de 1,5 milioane de sticle, a fost inclusă
în Cartea Recordurilor la categoria cea mai mare colecție de vinuri de
calitate din lume.
• Există un adevărat ritual al vopsirii ouălor. Dintre acestea unul se păstrează
la icoană, pentru apărarea familiei de duhuri rele și stihiile naturii. Peste
un an, oul este îngropat în fața pragului casei/al grajdului sau la strungă,
unde se mulg oile. Ouăle fac parte și din ofrandele (jertfele) pentru morți.
Acestea sunt alese la mijlocul postului mare –„niezu păreții, în ziua de
Tânda. Femeile cată ouăle de bănuț, cele cu rod sunt puse sub cloșcă, cele
fără rod se lasă pentru Paști
• Pasca este consumată în zilele de Paști de membrii familiei pentru
revigorarea forţelor. Din pasca sfinţită se dă la păsări şi animale.
• Găina sfințită de Paști este considerată sacră. Sacre sunt considerate și
oasele rămase. „Se sfințește o găină, oasele nu trebuie aruncate, se
îngroapă sub treucă (vas din care mănâncă sau beau apă animalele).
Oaspeții casei nu au parte de carne din găina sfințită. Doar cei ai casei au
voie să mănânce din ea.
• Mielul fript se pregătește conform obiceiului descris în Vechiul Testament:
„Jertfa arsă pe foc, întru miros de bună mireasmă Domnului”. Pentru
creștini, mielul de lapte simbolizează animalul sacrificat cu ocazia Paștelui.
• Sarea sfinţită la Paşti se toarnă în fântână.
• În sâmbăta Paștilor,  gospodina casei trebuie să meargă cu mâinile pline de
aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi.
• Sărutarea mâinii și gurii între maturi, în Postul Mare de dinaintea Paștilor,
era interzisă.