România în al II- lea Război Mondial

(bătălii)
Bătălia de la Sevastopol (10 noiembrie 1941 – 4 iulie 1942)
Trupele române participante la operaţiuni erau constituite din elemente ale Armatei 3
(Corpul Vânătorilor de Munte), conduse de generalul Gheorghe Avramescu.
Unităţile româneşti au fost integrate în structurile operative germane, fiind plasate sub
comanda acestora, în cadrul Armatei 11, condusă de generalul Erich von Manstein.

Bătălia de la Marea Azov

Bătălia de la Marea Azov a fost purtată între 26 septembrie și 7 octombrie 1941 în sud-
estul Ucrainei , de-a lungul țărmului nordic al Mării Azov , ca parte a evenimentelor mai
mari ale Operațiunii Barbarossa de pe frontul de est al celui de- al doilea război mondial :
forțele al Frontului de Sud al Armatei Roșii Sovietice , sub comanda generalului Dmitry
Ryabyshev , a lansat o ofensivă masivă împotriva pozițiilor trupelor Axei , deținute de
Armata a 3-a română a generalului Petre Dumitrescu , în încercarea de a împiedica atacul
generalului Armata a 11-a germană a lui Erich von Manstein privind apărarea celei mai
occidentale Crimee .

Bătălia Peninsulei Kerch

Iunie 1942. Armata germană secondată de armată română reia ofensiva în sudul
Frontului de Est. Obiectivele principale sunt cucerirea Sevastopolului, „curăţarea” Peninsulei
Kerci de trupele sovietice şi pregătirea ofensivei spre Stalingrad şi Caucaz.
În acest scop, Armata 11 germană, comandată de Erich von Manstein, în compunerea
căreia a acţionat şi Corpul 7 armată român, comandat de generalul Florea Mitrănescu, a
declanşat, la 8 mai 1942, o puternică ofensivă .

Bătălia din Crimeea

Bătălia din Crimeea din 1944 este numele generic pentru ofensiva Armatei Roșii
sovietice împotriva Wehrmachtul german (Grupul de Armate Sud) și aliații lor români
pentru eliberarea Peninsului Crimeea. Luptele au avut loc între aprilie și mai 1944.
Campania s-a încheiat cu victoria completă a sovieticilor și evacuarea grăbită a trupelor
germano-române pe calea apei.

Bătălia de la Odessa

Bătălia de la Odesa a fost parte a luptelor de pe frontul de răsărit al celui de-Al

Doilea Război Mondial din anul 1941. Armata română, după eliberarea Basarabiei, a
declanșat în august 1941 operațiunea de cucerire a Odesei, fără sprijin german, aceasta
constituind o operațiune militară strict românească.
 Bătălia din Cauzaz (iulie –septembrie 1942)
Acţiunile militare desfăşurate de diviziile române de infanterie, cavalerie şi munte
pe crestele nord-vestice şi în centrul Caucazului reprezintă un capitol distinct în cadrul
participării generale la Campania din Est.

Bătălia de la Stalingrad
Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943[1] a
reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război
Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii.
Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă.
Dintre forţele aliate ale Germaniei care au participat la bătălia de la Stalingrad,
România a avut 2 armate:Armata a 3 a comandată de generalul de armată, Petre
Dumitrescu şi Armata a 4 a comandată de generalul de armata Constantin
Constantinescu-Claps.

Asediul Budapestei (29 dec. 1944–13 feb. 1945)

Asediul Budapestei, a fost una dintre cele mai sângeroase bătălii la care a
participat armata română în Campania din Vest. Corpul VII al Armatei 1 române,
condus de generalul Nicolae Şova a participat în luptele din Budapesta, cu 3
divizii((Divizia 19 infanterie, Divizia 9 cavalerie, Divizia a 2 a infanterie).

Operațiunea Barbarossa (22 iun.1941–5

dec.1941)
În cadrul operaţiunii Barbarossa, numele codificat al atacului plănuit asupra
Uniunii Sovietice, României i-a revenit un rol foarte important.
Din iunie 1941, România participă alături de Wehrmacht cu cele două armate
române, a 3-a şi a 4-a, care împreună cu armata 11 germană au format grupul de
armate "General Antonescu" comandat de Ion Antonescu. În primă instanţă, el a
urmărit eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord."

Bătălia de la Târgu Frumos (2 mai 1944–8 mai 1944)

În 1944 au fost două bătălii numite Bătălia de la Târgu Frumos. Prima bătălie s-a
desfășurat în aprilie (6 aprilie-12 aprilie) iar a doua în mai (2-7 mai) 1944 între trupele aliate
ale Germaniei Naziste și României care s-au opus Armatei Roșii a Uniunii Sovietice. În ambele
bătălii, sovieticii au încercat să intercepteze șoseaua Iași-Târgu Frumos-Pașcani și să înainteze
cât mai mult spre sud și spre Iași, în cadrul ofensivei din primăvara anului 1944.