Indici statistici

Vineri, 12 octombrie 2018

Indicii statistici
 Se vor prezenta în acest capitol elemente
suplimentare faţă de abordările clasice întâlnite la
capitolele anterioare (Mărimi relative şi Serii
cronologice)
 Se vor realiza comparaţii folosind următoarele trei tipuri de abordare:

Ritmuri Modificări
Indici (rate) absolute
 Există două categorii de indici:
Indici individuali (notaţi cu i, r şi Δ) şi care se referă la analize la
nivelul unei subpopulaţii, grupe sau părţi dintr-o entitate
Indici agregaţi (notaţi cu I, R şi Δ) şi care se referă la analize la
nivelul întregii entităţi
Indicii individuali

 Să presupunem că avem fenomenul complex z format

din combinarea prin multiplicare a două fenomene: unul
calitativ x şi unul cantitativ f
z  x f
Indicii individuali vor fi:
z1
iz  rz  iz  1[00]  z  z1  z0
z0
x1  x  x1  x0
ix  rx  ix  1[00]
x0
if 
f1 rf  i f  1[00]  f  f1  f 0
f0
z1 x1 f1 x1 f1
Evident că: iz      ix  i f
z0 x0 f 0 x0 f 0
 Indicii agregaţi

 Pentru acelaşi fenomen complex z format din combinarea

prin multiplicare a două fenomene: unul calitativ x şi unul
cantitativ f vom avea
 z   x f
Indicii agregaţi pentru fenomenul z vor fi:
I z 
z 1
Rz  I z  1[00]  z   z1   z0
z 0

Dacă fenomenele x şi f sunt agregabile (cazuri extrem de rare) atunci vom avea:

I x 
x 1
Rx  I x  1[00]  x   x1   x0
x 0

I f 
f 1 Rf  I f  1[00]  f   f1   f 0
f 0
Sisteme de ponderare (1)

 Introduc pentru un fenomen neagregabil un factor

ponderator transformând astfel rezultatul într-un element
agregabil
Sistemul de ponderare Laspeyres – păstrează ponderile în perioada de bază

I x 
x f
1 0
I f 
 x0 1f Este folosit cu preponderenţă pentru
factorul cantitativ f
x f
0 0 x 0 0f

Sistemul de ponderare Paasche – păstrează ponderile în perioada curentă

x f
1 1 I f 
x f 1 1
Este folosit cu preponderenţă pentru
I x 
x f
0 1
x f 1 0
factorul calitativ x
 Sisteme de ponderare (2)

Sistemul de ponderare Marshall-Edgeworth

 x f  f1   x 0  x1  f1
I x  1 0
I f 
x f
0 0  f1   x 0  x1  f 0

Sistemul de ponderare ideal al lui Fischer – este o medie geometrică a

sistemelor Laspeyres şi Paasche

x f  x f
1 0 1 1 I f 
x 0 1 f

 x f 1 1
I x 
x f x f
0 0 0 1
x 0 0 f x f 1 0
Indicii agregaţi calculaţi ca medie a
indicilor individuali (1)

 În practică, este foarte greu să se calculeze un agregat

virtual ce nu se regăseşte în actele contabile.
În acest sens se utilizează următorul artificiu (în cazul sistemului de
ponderare Laspeyres)

I f 
 x f
0 1

 i x f
f 0 0
  i f y0z
x 0 0f x f 0 0

f1 x0 f 0
y0z 
if   f1  i f f 0  x0 f 0
f0
În concluzie, utilizând un sistem de ponderare Laspeyres, se ajunge la:
- calculul unei medii aritmetice a indicilor individuali;
- utilizarea ponderilor din perioada de bază.
Indicii agregaţi calculaţi ca medie a
indicilor individuali (2)

În cazul sistemului de ponderare Paasche vom avea:

I x 
 x f
1 1

 x f 1 1

x f0 1  xf 1
ix 1 1

x1 1
ix   x0  x1
x0 ix
În concluzie, utilizând un sistem de ponderare Paasche, se ajunge la:

- calculul unei medii armonice a indicilor individuali;

- utilizarea ponderilor din perioada curentă.

Indicii agregaţi calculaţi ca raport a
două medii (1)

 Dacă până acum s-a folosit pentru agregare utilizarea unor

construcţii ce agregă nişte rezultate individuale, în această situaţie
se vor utiliza construcţii ce înglobează (sintetizează) informaţia.
Să presupunem că avem un fenomen s (de exemplu: salariu,
preţ, durata zilei de lucru etc.) pentru care cunoaştem valori la
nivel individual.
Prin procedee cunoscute (vezi indicatorii tendinţei centrale)
putem calcula nivelul mediu al fenomenului s.

s
 si ni
s0 
 s0 n0
s1 
 s1n1
 ni  n0  n1
La modul general Pentru perioada de Pentru perioada
bază curentă
Indicii agregaţi calculaţi ca raport a
două medii (2)

Dacă ţinem cont de faptul că mărimile relative de structură

(ponderile) variabilei n sunt: n n
y  i
vom avea:
 ni

s0 
 sn
0 0
 s y n
s1 
 sn
1 1
 s y n

 n
0 0 1 1
n0 1

Pentru perioada de bază Pentru perioada curentă

Rezultă, astfel, indicele agregat calculat ca raport a două medii:

s1
Is  
 s1n1 :
 s0 n0 
11
s y n

s0  n1  n0 0 0
s y n
Metode de analiză factorială

 Metoda substituţiei în lanţ sau a înlănţuirilor

succesive
– pentru cazul în care se manifestă multiplicativ
relaţia între factori
– pentru cazul în care avem indici agregaţi calculaţi
ca raport a două medii
 Metoda restului nedescompus