MATERIALE COMPOZITE CU MATRICE

CERAMICA (MCMC) - COMPOZITE

REFRACTARE

Prof.Dr.Ing. Ioan VIDA-SIMITI

Materiale pentru matrice ceramică
Oxid de aluminu (Al2O3)
Carbura de siliciu (SiC)
Nitrura de siliciu (Si3N4)
Sialon-urile (amestec: Al2O3-Si3N4)
Nitrura de bor
Sticla
Matricea vitroceramică
Pulbere de diamant
Carbura de tantal
Carbura de zirconiu
Bioxid de zirconiu
Materiale pentru matrice ceramică
Fibrele de sticlă
Fibrele de bor
Fibre de grafit (carbon)
Fibre şi cristale filiforme de SiC, Si3N4

Fibrele de armare pot fi realizate prin metoda depunerii chimice în

fază de vapori (DCV) sau injectarea ceramicelor în stare lichidă
sau plastică (substanţe care ulterior pot fi transformate în material
ceramic în urma unui tratament termic)
Caracteristici
 rezistenţă mecanică la temperaturi ridicate
 rezistenţă la oxidare şi la agenţi chimici
 rezistenţă la rupere ridicată
 densitate scăzuta
 modul de elasticitate specific mare
 duritate ridicata
 stabilitate dimensională şi termică la temperaturi extreme

 Fragilitate ridicata a ceramicilor

prezenţa elementelor de armare  blochează procesul de propagare a
fisurilor  îmbunătăţirea tenacităţii
Forma şi arhitectura fibrelor de armare utilizate în
MCMC

a - dispunere monodirecţională;
b - dispunere bidirecţională;
c, d, e - dispunere tridirecţonală
Caracteristicile mecanice, chimice, termice ale compozitelor ceramice
sunt determinate de proprietăţile fizico-chimice şi de
compatibilitatea fizică şi chimică între fibrele de armare şi
materialul matricei

Compatibilitatea
fizică  determinată de coeficienţii de dilatare termică a celor
două materiale
chimică  posibilă numai dacă cele două materiale sunt de
aceeaşi natură

In cazul materialelor de natură diferită (ex: C/SiC; Al2O3), cele doua

componente trebuie să se afle în echilibru termodinamic
 Caracteristicile
mecanice ale unor
materiale compozite

E 1000 MPa - silice

E  500 GPa – grafit

cu structura
orientata

fibre de carbon,
carbura de siliciu,
alumina au modul
de elasticitate mare
+ termostabilitatea
proprietatilor
 temperatura de lucru  temperatura
până la care isi păstrează rezistenţa la
tracţiune

compozitele ceramice armate cu:

fibre de carbon  2600°C

fibre de SiC sau Al2O3  800-

900°C

fibre de sticlă (silice) 500°C

Fibrele de Al2O3
Variatia cu temperatura a rezistenţei
prezintă o mare sensibilitate la
la tracţiune a diferitelor materiale
crestătură  protejare superficiala
compozite
(depunere de SiO2)
 rezistenţa la rupere scade odata cu
creşterea lunigimii fibrei
 TEHNOLOGII DE FABRICARE A PIESELOR DIN MCMC

Condiţii tehnologice
 Structura de armare (filamente, fibre scurte, lungi, simple, ţesătură,
pâslă, pătură etc.) nu trebuie să fie deteriorată în urma modificărilor
de formă din timpul procesului tehnologic

 Procesul tehnologic trebuie să conserve proprietăţile fizico-mecanice

şi chimice iniţiale ale componentelor compozitului

 Procesul tehnologic să asigure implementarea corectă şi perfectă a

elementelor de armare în matrice în condiţii de aderenţa totală între
cele doua tipuri de materiale

 -Materialul matricei (oxizi, carburi, nitruri, siliciuri etc.) utilizat să

conducă la îmbunătăţirea prelucrabilitaţii compozitului

 Fibrele de armare să aibă modulul de elasticitate mai ridicat decât al

matricei şi coeficienţi de dilatare termică apropiat de acela al matricei
 DEPUNEREA CHIMICA IN FAZA DE VAPORI (DCV)

 Procedeul poate fi considerat similar cu

realizarea produsului compozit ceramic prin
precipitarea unui produs solid în interiorul
unui fluid suprasaturat.

 Procedeul constă într-un proces de piroliză

sau reacţii chimice eterogene: gaz-solid, în
prezenţa unor fenomene de transport de
particule ceramice prin difuzie termică.

Procedeul DCV se aplică

 compozitelor ceramice de tip SiC-SiC , BN-BN

 compozite cu matrice de Si N armate cu

3 4

fibre de SiC
 Formarea prin injectie in vid a materialelor compozite
cu matrice ceramica

1-matrita, 2- cilindru, 3- melc, 4- piston, 5- buncar cu barbotina (gel coloidal)

formata din pulberea ceramca, 6- cavitate de formare, 7- poanson, 8-
armatura, 9- pompa de vid.
Faze tehnologicei

 Se introduce în cavitatea matricei, armătura preformată şi se

evacuează aerul din cavitate cu ajutorul pompei de vid (PV)

 Prin injectarea barbotinei din buncăr, cu concentraţie ridicată în

materialul matricei ceramice, în cavitatea de formare, aceasta va
curge peste armtura fibroasa infiltrandu-se şi în structura ei. Se
execută prin intermediul pistonului şi melcului transportor

 Procesul de sinterizare si presare (la cald) cu presiuni şi viteză redusă

pentru a evita deteriorarea structurii de armare
Schema procesului de fabricare a MCMC cu fibra de sticla
 Infiltrare (cu pasta) urmata de presare la cald
Schema procesului de presare la cald cu
formarea legaturilor de reactie
Schema procesului de infiltrare a MCMC
In functie de natura matricei si a structurii de armare, se disting:

Compozite cu matrice din pulbere de diamant armate cu fibre din nitrură de bor (NB)
 Se obţine prin depunere în fază de vapori
 compozitul cel mai dur, fragil, greu prelucrabil prin aşchiere
 Rm ~ 350 MPa
 proprietăţile până la circa 2000°C
 comportare deosebită la abraziune şi la acţiunea agenţilor corozivi

Compozite cu matrice din nitrură de bor armate cu fibre din nitrură de bor (NB)
 Se obţin prin depunerea chimică în fază de vapori sub formă de peliculă a matricei de NB (sau
prin impregnarea pastei de NB) pe ţesătura ori mănunchiul de fibre de NB
 Rm ~ 350 MPa
 proprietăţile fizico-chimice până la 850°C în atmosferă oxidantă şi până la 2000°C în atmosferă
neutră sau reducătoare

-Compozite cu matrice vitroceramică

 Matricea: Li2O3+SiO2
 Element de armare: fibre de carbon
 Proprietăţi remarcabile, care se conservă până la temperaturi de 2000°C şi rezistenţa mare la
şocuri mecanice.
-
Compozite cu matrice din sticlă
 Elemente de armare: Filament de grafit, ţesătura, pătură, roving, fibre lungi şi scurte.
 Proprietăţi fizico-mecanice bune, conservate până la 650°C în atmosferă oxidantă.
 Proprietăţile fizico-mecanice sunt superioare compozitelor cu matrice de aluminiu armate cu
fibre de carbon sau acelor cu matrice de titan, armate cu fibre de bor şi SiC.
Compozitele vitroceramice armate cu SiC
 Rm ~ de 880 MPa
 rezilienţa 2·104 J/m2

Compozitele cu matrice de ZrO2 - armate cu fibre de ZrO

 rezistenţă mărită la solicitări mecanice în raport cu ceramica ne-
armata.
Compozitele cu matrice de carbură de tantal
 se obţin prin depunerea chimică în faza de vapori a matricei pe
structura de armare din fibre de carbon, urmată de presare la cald
 rezistenţă bună la uzură şi şoc termic, comparabilă cu acele ale
compozitelor cu matrice de sticla armate cu (Si3N4 - SiC).
 se utilizează la realizarea paletelor turbinelor cu gaz, camerele de
ardere din structura motoarelor de rachete.
Compozitele cu matrice din ZrC
 se obţin prin DCV pe o structură de armare din grafit
 seutilizează la construcţia motoarelor termice şi nucleare
 caracteristici fizico-mecanice deosebite până la temperaturi de
1200°C.
 Aplicaţiile materialelor compozite cu matrice ceramică

industria aerospaţială şi militară (sisteme de protecţie termică

a navelor spaţiale)
industria de automobile
inserţii pentru sculele de tăiere;
piese rezistente la uzură;
aplicaţii biomedicale (implanturi chirurgicale); etc
 Aplicaţiile materialelor compozite refractare
Datorită caracteristicilor tehnice superioare (rezistenţa
mecanică la temperaturi extreme, densitatea scăzută,
durabilitate în exploatare) materialele compozite
refractare au o largă utilizare în domeniul:
 construcţiei de nave cosmice
 utilaje energetice
 utilaje chimice

Materialele compozite refractare utilizate ca elemente

termoizolanate în construcţia navelor cosmice (spaţiale)
sunt sub formă de plăcuţe 15 x 15 x (0,5.,.0,7) cm
 asigură integritatea structurală şi funcţionala precum
şi stabilitatea proprietăţilor în domeniul
temperaturilor extreme (-110°C... + 1600°C)