Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dobre Cristina
Cartis Catalin
Minda Adrian
Definitia actului juridic civil
Expresia de act juridic este întrebuinţată în două sensuri:
Primul sens este acela de operaţiune juridică. Pentru acest sens se foloseşte şi
formula negotium iuris sau, mai simplu,negotium.
Ca negotium, prin act juridic civil înţelegem manifestarea de voinţă a
subiectelor de drept, făcută cu intenţia de a produce efecte juridice civile, respectiv
de creare, modificare sau stingere a unor raporturi juridice civile în temeiul dreptului civil
obiectiv.
În cel de-al doilea sens, prin act juridic se poate înţelege şi înscrisul constatator al
operaţiunii juridice, sau suportul material al manifestării de voinţă a subiectului de drept.
Atât în legislaţie, cât şi în doctrină sau în jurisprudenţă, prin „act" (uneori
chiar prin sintagma „act juridic") se desemnează şi înscrisul constatator al manifestării
de voinţă, adică suportul material care consemnează sau redă operaţiunea
juridică. Pentru acest sens, se foloseşte şi expresia instrumentum probationis
sau, mai simplu, cuvântul instrumentum. Intr-o exprimare riguros exactă, pentru
cel de al doilea sens ar trebui să se folosească termenul de înscris.
Din definiţie rezultă că elementele ce caracterizează actul juridic civil sunt:
1. După numărul părţilor, distingem acte unilaterale, acte bilaterale sau acte multilaterale.
Actul juridic multilateral este rezultatul acordului de voinţă a trei sau mai multe
părţi. Un asemenea act este contractul de societate civilă, dacă a fost încheiat de cel
puţin trei asociaţi, dar si convenţia de împărţeală atunci când sunt trei sau mai mulţi copărtaşi,
contractul de tranzacţie încheiat de cel puţin trei părţi, contractul de joc sau prinsoare dintre trei sau
mai multe persoane
2. Dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele juridice civile pot fi cu titlu oneros
sau cu titlu gratuit.
Actul juridic cu titlu oneros este acela în care, în schimbul folosului patrimonial
procurat de o parte celeilalte părţi, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial.
Actele juridice civile cu titlu oneros se subclasifică în acte comutative şi acte aleatorii.
a) Actele comutative sunt acele acte juridice civile cu titlu oneros în care părţile au
cunoştinţă despre existenţa şi întinderea obligaţiilor asumate, încă din momentul
încheierii lor. De exemplu: contractul de asigurare, contractul de rentă viageră,
contractul de antrepriză, contractul de schimb etc.
b) Actele aleatorii sunt acele acte juridice civile cu titlu oneros în care părţile nu
cunosc la încheierea lor existenţa ori întinderea prestaţiilor sau numai a unora dintre
ele, datorită unor împrejurări viitoare cu caracter incert.
De exemplu, contractul de asigurare,contractul de rentă viageră, contractul de
întreţinere
Actul juridic cu titlu gratuit este acela în care se procură un folos patrimonial fără a
se urmări obţinerea altui folos patrimonial în schimb. Ca exemple de acte juridice
civile cu titlu gratuit cităm: donaţia, comodatul (împrumutul de folosinţă),
împrumutul de consumaţie fără dobândă, mandatul gratuit, depozitul neremunerat,
contractul de voluntariat
3.După efectele pe care le produc, distingem: acte constitutive, acte translative şi acte
declarative
Sunt constitutive actele juridice civile care creează raporturi juridice ce au în conţinutul
lor drepturi şi obligaţii noi, care nu au existat anterior
De exemplu: actul de constituire a unui uzufruct, amanetul, ipoteca convenţională.
Sunt translative actele juridice civile care au ca efect strămutarea unui drept subiectiv de
la un patrimoniu la altul.
De exemplu: contractele de vânzare-cumpărare, contractul de schimb, contractul de
donaţie etc.
Sunt declarative actele juridice civile care au ca efect consolidarea sau definitivarea
între părţi a unor drepturi preexistente.
De exemplu: partajul, împărţeala convenţională,tranzacţia
O specie aparte de act juridic civil declarativ este actul confirmativ, prin care o persoană
renunţă la dreptul său de a ataca în justiţie cu acţiunea în anulabilitate un act juridic civil,
la a cărui încheiere a fost încălcată o dispoziţie legală ce ocroteşte un interes privat. Prin
actul confirmativ este încălcată cauza de anulabilitate, actul juridic civil respectiv
devenind valabil.
Mentiuni:
actul constitutiv şi cel declarativ produc efecte numai pentru viitor (ex
nunc), în timp ce actul declarativ produce efecte şi pentru trecut (ex tunc),
deci în mod retroactiv;
• calitatea de având-cauză o are numai dobânditorul unui drept printr-un act
translativ sau constitutiv, iar nu şi printr-un act declarativ;
numai actele translative pot constitui just titlu pentru uzucapiunea de 10 ani
• numai actele juridice translative şi constitutive, dacă sunt contracte
sinalagmatice, sunt supuse rezoluţiunii, iar nu şi actele juridice declarative;
• numai actele constitutive şi cele declarative, în principiu, sunt supuse
publicităţii imobiliare.
4.După importanţa lor, distingem: acte de conservare, acte de administrare şi acte de
dispoziţie
Sunt acte de conservare acele acte juridice civile care au ca efect preîntâmpinarea pierderii
unui drept civil subiectiv. Acest tip de act este întotdeauna avantajos pentru autorul
său,deoarece presupune cheltuieli mult mai mici decât valoarea
bunului salvat.
Fac parte din această categorie: întreruperea unei prescripţii prin acţiunea în justiţie,
înscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somaţia, punerea peceţilor etc.
Sunt acte de administrare acele acte juridice civile prin care se realizează o normală punere în
valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. De exemplu, culegerea fructelor, executarea unor
reparaţii de întreţinere, asigurarea unui bun etc.
Sunt acte de dispoziţie acele acte juridice civile care au ca rezultat ieşirea din patrimoniul unei
persoane a unui drept ori grevarea unui bun cu o sarcină reală (ipotecă, gaj etc.).
De exemplu: vânzarea, schimbul, donaţia, renunţarea la un drept etc.
5.După conţinutul lor, distingem acte patrimoniale şi acte
nepatrimoniale
Sunt acte consensuale acele acte juridice civile care se încheie prin simpla manifestare de
voinţă a părţilor. Cele mai multe acte juridice civile sunt cuprinse în această categorie.
Actul juridic consensual constituie regula.
Sunt acte solemne acele acte juridice civile la a căror încheiere manifestarea de voinţă
trebuie să îmbrace o anumită formă cerută de lege, forma fiind considerată o condiţie de
valabilitate.
Fac parte din această categorie: testamentul, ipoteca convenţională, contractul de donaţie
Sunt acte reale acele acte juridice civile care nu se pot încheia valabil decât dacă
manifestarea de voinţă este însoţită de remiterea bunului.
Fac parte din această categorie: contractul de împrumut, contractul de depozit, contractul
de gaj, darul manual
MENTIUNI:
Acelaşi act juridic civil poate fi, uneori, consensual, iar alteori, solemn. Contractul de
vânzare-cumpărare este, de regulă, un act consensual şi doar în cazul vânzării unui imobil
el trebuie să îmbrace o formă solemnă. De asemenea, un act juridic civil poate fi, de
regulă, act solemn, cum este contractul de donaţie, iar ca excepţie poate să fie act real, cum
este cazul darului manual, care este o donaţie obişnuită, cu diferite ocazii, încheindu-se
prin remiterea bunului donat de către donator, donatarului.
7. După momentul în care îşi produc efectele, distingem: acte între vii şi acte pentru
cauză de moarte (mortis causa):
Sunt acte între vii acele acte juridice civile care îşi produc efectele, potrivit intenţiei
părţilor, încă în timpul vieţii lor.Acestea îşi produc efectele necondiţionat de moartea
autorului sau autorilor.
Actele între vii reprezintă marea majoritate a actelor juridice civile.
Sunt acte pentru cauză de moarte acele acte juridice civile care îşi produc
efectele numai la moartea autorului. Aceste acte juridice se încheie tocmai în
considerarea morţii. Sunt asemenea acte: testamentul, asigurarea asupra vieţii
MENTIUNI:
actele pentru cauză de moarte sunt reglementate mai amănunţit decât cele între vii;
• actele pentru cauză de moarte sunt acte solemne, pe când actele între vii pot fi
consensuale, solemne şi reale;
actele pentru cauză de moarte sunt enumerate expres de lege, fiind deci acte tipice sau
numite, pe când actele între vii pot fi şi acte nenumite sau atipice;
actele pentru cauză de moarte sunt supuse, în general,unor condiţii restrictive în privinţa
capacităţii atât de adispune, cât şi de a primi, pe când în cazul actelor juridice
între vii, deşi acestea sunt supuse unor interdicţii, regula este, totuşi, capacitatea de a le
încheia.
8. După rolul voinţei părţilor în legătură cu conţinutul actului, distingem: acte
subiective şi acte condiţie
Sunt acte subiective acele acte juridice civile în care voinţa părţilor are un rol
determinant, în sensul că părţile, prinvoinţa lor, le stabilesc conţinutul, în limitele
dreptului obiectiv.
Majoritatea actelor juridice civile fac parte din această categorie.
Sunt acte condiţie acele acte juridice civile în care părţile îşi manifestă voinţa ca
regulile ce dau regimul juridic unei anumite instituţii juridice să le devină aplicabile,
voinţa părţiloravând doar rolul de a accepta, sau nu, regulile respective.
Intră în această categorie: căsătoria, recunoaşterea maternităţii sau a paternităţii etc
MENTIUNI:
Valabilitatea actelor condiţie este apreciată mai strict decât cea a actelor subiective.
Actele juridice condiţie sunt limitativ enumerate de lege, pe când actele juridice
subiective pot fi concepute şi de părţi.
Conditiile actului juridic civil
Art.948 Cod civil enumeră, sub denumirea de
„condiţii esenţiale pentru validitatea convenţiilor”,
componentele structurale ale oricărui act juridic,
arătând că acestea constau în:
capacitatea de a contracta;
consimţământul valabil al părţii ce se obligă;
un obiect determinat;
cauză licită.
Aceste componente sau elemente sunt necesare
pentru ca actul juridic civil să fie valabil şi, pe cale de
consecinţă, să producă efecte juridice.
Clasificarea conditiilor actului
juridic civil
1. In functie de aspectul la care se refera distingem:
a) conditii de fond- cele prevazute de art.948 Codul
civil,respectiv , consimtamantul, capacitatea,
obiectul si cauza.
b) conditii de forma- cele care privesc : manifestarea de
vointa atunci cand aceasta este ceruta ad validitatem;
concretizarea manifestarii de vointa in anumite
elemente de probatiune; indeplinirea anumitor
formalitati cerute de lege pentru a face actul juridic
civil opozabil tertilor.
2. In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor,
conditiile actului juridic civil pot fi:
a) conditii esentiale- sunt acelea care, daca nu sunt
indeplinite, fac ca actul juridic sa nu fie valabil
incheiat, respectiv, cele prevazute de art.948 in Codul
civil –capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.La
acestea se mai adauga : forma ceruta ad solemnitatem ,
in cazul actelor solemne, autorizatia administrativa
prealabila pentru incheierea anumitor acte juridice.
b) conditii neesentiale (intamplatoare)- acele conditii care
pot fi prezente ori pot lipsi, fara sa puna in discutie
valabilitatea actului.
3. In functie de sanctiunea nerespectarii lor distingem:
a) conditii de validitate- sunt acele conditii a caror
nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului
juridic civil.
b) conditii de eficacitate- sunt acele conditii a caror
nerespectare nu atrage nulitatea actului juridic, ci alte
sanctiuni, ca, de exemplu, inopozabilitatea fata de
terti.
Capacitatea de a incheia actul
juridic civil.
1. Este conditia de fond si esentiala care consta in
aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni
titular de drepturi si obligatii civile, prin incheierea
de acte de drept civil.