Regnul Protista

Elevi: Stroescu Octavian, Iucu Mihai,

Jugunaru Alexandru, Bobariu Octavian
Clasa: a-IX-a MI1
Cuprins:
1.1 Cuprins.......................................................2
1.2 Ce este regnul Protista?............................3
1.3 Caractere generale.....................................4
1.4 Clasificare...................................................5
1.4.1 Algele............................................6
1.4.2 Euglena.........................................7
1.4.3 Sarcodine......................................8
1.4.4 Sporozoare...................................9
1.7 Bibliografie.................................................10

Proiectul contine 504 cuvinte si 2520 litere.

1.2 Ce este regnul Protista?
Acest regn constituie un grup heterogen,
care populează, în special, mediul acvatic.
Regnul Protista reprezinta eterogen de
microorganisme eucariote cu organizare
celulară simplă.
Acestea pot fi fie organisme unicelulare,
fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi
specializate superioare.
În arborele filogenetic al organismelor
eucariote, protistele au format grupuri
monofiletice separate, sau au inclus membrii
care sunt strâns înrudite cu oricare din
celelalte 4 regnuri de eucariote.
Termenul a fost propus de Ernst Haeckel
în 1866 pentru a caracteriza toate organismele
fără o structură complexă, care nu puteau fi
clasificate nici ca animale, plante sau fungi.
1.3 Caractere generale
- deși populează, în mod special, mediul acvatic,
unele protiste trăiesc în mediul umed sau în corpul
plantelor și animalelor. Locomoția se realizează cu
ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor; au
nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind
euglena verde, care este mixotrofă). Înmulțirea este
asexuată sau sexuată.
- sunt organisme eucariote unicelulare sau
pluricelulare, solitare sau coloniale.
- Ele au nutriție autotrofă sau heterotrofă
(saprofită sau parazită).
- Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor
(zoomastigine), al pseudopodelor (rizopode), cililor
(ciliofore).
- Înmulțirea este asexuată și sexuată, la unele
apărând alternanța de generații.
1.4 Clasificare

Criteriul de clasificare îl constituie modul de

nutriție. Astfel sunt:

- Protiste autotrofe asemănătoare plantelor

(algele și euglenele);
- Protiste heterotrofe asemănătoare animalelor
(sarcodine, zoomastigine, ciliofore și sporozoare)
- Protiste asemănătoare fungilor (oomicete și
mixomicete)
1.4.1 Algele
Constituie un grup diversificat, majoritatea
acvatice, trăind libere (Chlorella sp.) sau fixate
(Fucus sp.). Unele formează colonii (Volvox aureus).
Toate sunt autotrofe; la algele verzi predomină
pigmentul verde, la algele brune – pigmentul brun,
iar la algele roșii – pigmentul roșu.
Înmulțirea se face asexuat prin divizine
(Pleurococcus sp.) sau sexuat prin conjugare, ori
prin zoospori care vor da indivizi cu gameți
masculini (anterozoizi) sau indivizi cu gameți
feminini (oosfere). Prin fecundare rezultă oul (zigotul)
care germinează și dă un nou organism producător
de spori (salata de mare – Ulva lactuca).
Exista unele alge aurii numite si diatomee
(pinularia) care domina in fitoplanctonul marinin
citoplasma se gasesc cromatofori cu pigmenti
asimilatori. ele prezinta peretele celular impregnat cu
siliciu. dupa moartea organismelor, prin sedimentare
se formeaza o roca silicioas numita si diatomita.
1.4.2 Euglenele

Reprezinta organisme acvatice, solitare sau

coloniale, cu aspect arboricol.
Prezintă 1-2 flageli, cu rol în locomoție și
hrănire.
Sunt unicelulare cu un nucleu mare situat
central și numeroși cromatofori care conțin pigmenți
verzi, galbeni și bruni cu rol în fotosinteză.
La lumină se hrănesc autotrof. Unele sunt
parazite.
Substanțele hranitoare pătund prin osmoză pe
toată suprafața corpului. Produsele de dezasimilație
sunt eliminate printr-o vacuolă pulsatilă.
Se înmulțesc asexuat prin diviziune directă
longitudinală.
1.4.3 Sarcodine (rizopode)

Trăiesc libere în mediul acvatic și sunt

unicelulare.
Au pseudopode cu rol în deplasare și înglobarea
particulelor de hrană prin fagocitoză (Amoeba
proteus). Hrănirea este exclusiv heterotrofă.
Unele parazitează vertebratele și omul,
producând boli (de exemplu, Entamoeba histolitica
provoacă dizenteria).
În mări și oceane trăiesc rizopode acoperite cu
un înveliș calcaros (foraminiferele) din care s-au
format depozite de cretă; altele prezintă spiculi
silicioși (radiolarii) din al căror schelet a luat nastere
roca radiolarit.
1.4.4 Sporozoare

Sunt endoparazite la vertebrate (bovine, iepuri,

păsări, om) și nevertebrate (larve de albine),
producând boli grave ca: babesiozele la bovine,
coccidiozele la iepuri și păsări, malaria la om etc.
Datorită vieții parazite, structura corpului este
simplificata, nu au organite de miscare și vacuole
contractile. Hranirea se face prin absorbtie.
În ciclul lor evolutiv formează spori de rezistență
în mediul extern, de unde și denumirea de
sportozoare (plasmodiul malariei – Plasmodium
malariae)
Se înmulțesc asexuat prin diviziune și sexuat
prin gameți, care prin fecundație formeaza un zigot
mobil. Din acesta iau nastere sporozoizi.
1.5 Bibliografie

https://lectiadebiologie.wordpress.com/
2017/04/04/regnul-protista/ //informatii

https://ro.wikipedia.org/wiki/Protiste //informatii

http://askhematologist.com/wp-content/
uploads/2016/03/Plasmodium-Malariae-
Schizont.jpg //imagini

https://www.mozaweb.com/de/mozaik3D/
BIO/allat/zold_szemesostoros/960.jpg
//imagini