CREȘTINISMUL

Realizat de: Mihailuc Alina, Croitor Ina, Graur Anastasia, Stratu Ana-Maria, Aga Andreea
și Vaculin Eugeniu
 Aspectele generale
Creștinismul reprezintă o religie, la baza căruia stau totalitatea
formelor de credință în persoana și scrierile care conțin scrierile și
învățăturile lui Iisus Hristos.
◦ Este o religie monoteistă
◦ S-a întemeiat în sec.I, în Palestina
◦ S-a răspândit prin activitatea apostorilor și misionarilor, peste 2 secole
ajungând să cuprindă tot Imperiul Roman
◦ La baza religiei creștine stă relația dintre natura lui Dumnezeu, păcatul și
omul
◦ Creștinismul mai poate fi definit ca „religia cărții”, datorită importanței
textelor sacre și a referinței la aceste texte ale revelației adunate în Biblie
 Iisus Hristos
La 25 decembrie (conform calendarului creștin), în
Bethleemul din Iudeea, s-a nascut Iisus din Nazaret sau
Iisus Hristos.
Este fondatorul și figura centrală a creștinismului, și unul
din cele mai importante simboluri ale culturii occidentale.
Potrivit Bibliei, cel mai important adevăr despre Hristos
constă în faptul că El este Fiul lui Dumnezeu – El Însuși
este Dumnezeu.
Potrivit creștinilor, Iisus este considerat întruparea lui
Dumnezeu și învățăturile sale sunt urmate ca un exemplu
pentru a trăi o viață mai spirituală.
Creștinii cred că a murit pentru păcatele tuturor
oamenilor și a înviat din morți.
 Biblia
Biblia reprezintă o culegere de texte, care sunt
sacre în creștinism și alcătuiesc Sfânta Scriptură
(Vechiul Testament și Noul Testament).
Biblia este cea mai răspândită carte din lume.
Biblia oferă numeroase învățături. Unele dintre ele
sunt:
1. Iubiți-vă unul pe altul
2. Ai credință în Dumnezeu
3. Poți fi iertat
4. Dumnezeu dorește să fii fericit
5. Sprijină-i pe alții dând dovadă de dragoste
 Idei etico-morale a creștismului
Creștinismul are la temelie învățătura unică
și supremă a Mântuitorului Hristos.
Creștinismul a dus la formarea eticii creștine,
o ramură a Teologiei creștine care definește
comportament virtuos și comportament greșit
dintr-o perspectivă creștină.
Etica creștină include întrebări cu privire la
cum ar trebui să acționeze bogății față de
săraci, cum trebuie tratate femeile și
moralitatea războiului.
 Domenii de etică creștină aplicată:
◦ Întreruperea de sarcină - creștinismul condamnă avortul în orice moment al
sarcinii ca un păcat grav.
◦ Alcoolul - alcoolul este socotit incompatibil cu un a fi un bun evanghelic
◦ Divorțul - biserica catolică interzice divorțul , dar permite anularea (o
constatare că căsătoria nu a fost niciodată valabilă) într-un set restrâns de
circumstanțe. Biserica ortodoxă de Est permite divorțul și recăsătorirea în
biserică în anumite circumstanțe.
◦ Morala sexuală și celibatul-morala sexuală creștină modernă respinge
adulterul, prostituţia și violul. Astăzi, Învățăturile Bisericii Romano-Catolice
susțin celibatul pentru monahi și preoți, mulți evanghelici preferând termenul
de „abstinență” decât „celibat”.
◦ Homosexualitate-în cadrul creștinismului există o varietate de
puncte de vedere cu privire la problemele legate de orientarea
sexuală și homosexualitate. Mulțimea Confesiuni creștine variază în
poziția lor, de la condamnarea actelor homosexuale ca păcătos, prin
împărțirea problemei, la a o considera acceptabilă din punct de
vedere moral.
◦ Robie - creștinismul respinge orice permisibilitate a sclaviei.
◦ Violența, război și pacifism - creștinismul susținea ideea că cei
care comit violență se vor confrunta ei înșiși cu violența.
◦ Bogăție și sărăcie - unii creștini susțineau ideea în care acumularea
bogăției nu este punctul central al vieții cuiva, ci mai degrabă o
resursă pentru a încuraja o ,, viață bună ".
 Cele 10 porunci
Cele 10 porunci reprezintă un set specific de legi cu premise morale, scrise de
Dumnezeu pe piatră, iar apoi au fost înregistate în Biblie de către Moise. Prin
intermediul acestor porunci, Dumneze îl convinge omul să se pocăiască.
Ele erau:
1. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
2. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în
ceruri sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te
închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău,
sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până
la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc.
3. Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci
Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele
Lui.
4. Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi
şase zile şi să-ţi faci lucrul tău, dar ziua a şaptea este ziua de
odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici-o
lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici
roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
5. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se
lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
6. Să nu ucizi.
7. Să nu preacurveşti.
8. Să nu furi.
9. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
10. Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta
aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici
măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.
Morala creștină și etica filosofică
Morala creștină nu este o simplă
împlinire de către creștin a unor
datorii care nu-l duc nicăieri în
această viață pământească și îi asigură
doar o răsplată exterioară în viața
viitoare. Aceste datorii sunt pentru
planul exterior al vieții umane, pentru
o conviețuire ordonată.
În morala creștină intervine iubirea
creștină, jertfelnică, dăruitoare, care
se cere împlinită, deci pune accent pe
"cele dinlauntru", pe „interiorul
omului. "
 Asemănări între Morala creștină și etica filosfofică:
◦ Ambele au în comun faptul că în preocuparile și observațiile lor se află omul și
manifestările sale morale.
◦ Etica filosofica presupune, în general, ca scop al vieții omului fericirea pe care o
obține aici pe pamant, iar firea decăzută a omului se reface numai prin mijloace
umane; după Morala creștină, scopul vieții omului este tot fericirea, desăvârșirea,
sfințenia, dobândirea mântuirii în sensul adevărat al cuvântului, care începe aici
pe pământ și se continuă în viața de dincolo.
◦ Și Morala creștină și etica filosofică intreprind cultivarea adevărului.
◦ Pretind săvârșirea binelui și evitarea răului.
◦ Între Morala creștină și etica filosofică există unele puncte comune în privința
noțiunii de „frumos” , care constituie una din eternele aspirații și probleme ale
sufletului omenesc.
 Deosebiri dintre Morala creștină și etica filosofică:
◦ Pe când în Morala creștină se poate vorbi de o învățătură unică provenind de la
Hristos, Învățaăor și Profet unic și suprem pentru toate timpurile și toate locurile,
căreia îi corespunde o viata plină de virtuți, în etica filosofică nu se poate vorbi de o
doctrina unitară, ci de mai multe sisteme de etică bazate pe diferite sisteme filosofice,
deci neunitare:stoicismul, scepticismul, idealismul moral, etica analitică, etica
existențialistă și fenomenologică.
◦ Morala creștină este universală, pe când etica filosofică, sub forma a numeroase
sisteme etice, nu poate fi universală, ci localizată doar la câțiva indivizi sau câteva
școli filosofice.
◦ Morala creștină pune accent pe sufletul omului dată fiind crearea omului de către
Dumnezeu cu trup și suflet după chipul și asemănarea Lui.
◦ Așadar, conținutul Moralei creștine este superior celui al eticii filosofice, deoarece
Morala creștină își întemeiază întregul său conținut pe autoritatea și învățătura divină.
 Ramurile Creștinismului
Creștinismul se bazează pe viața și învățăturile lui Iisus Hristos, ei cred că el
este fiul lui Dumnezeu și mesia care a fost răstignit și a înviat din morți pentru a
da viață veșnică celor care cred în el.
Fiind o religie atât de vastă și veche, multe comunități creștine s-au ramificat
din diferite motive lăsând loc creării altor variante religioase.
Ramurile creștinismului sunt:
1. Protestantismul
2. Ortodoxia
3. Catolicismul
4. Biserica Anglicană
◦ Protestantismul-este una dintre cele mai importante ramuri ale
creștinismului, cu peste 900 de milioane de adepți în întreaga lume.
Protestanții acceptă doar două sacramente: botezul și Euharistia. Ei nu
cunosc autoritatea papei pentru că îl recunosc doar pe Hristos ca lider al
bisericii. Pentru ei, Biblia este singurul text al învățăturilor lui
Dumnezeu. Ei nu cred în purgatoriu, în jertfa de masă sau în mijlocirea
sfinților plecați. Acestea nu permit utilizarea figurilor sau imaginilor
religioase.
◦ Ortodox-numele „ortodox” înseamnă „credință corectă”, întrucât
mențin crezul original al Bisericii creștine ca origine a spiritului sfânt,
neagă existența purgatorului, resping concepția imaculată a Fecioarei
Maria și ignoră conceptul de păcat original pe care l-a adoptat Biserica
Romană.
◦ Catolică-are centrul său în Vatican, care îl recunoaște pe Papa cu autoritatea
supremă. Dintre toate ramurile creștinismului, are cei mai mulți adepți, cca 1214
milioane. Se caracterizează prin importanța pe care o acordă Fecioarei Maria și
sfinților. Doctrina Bisericii Catolice s-a bazat pe doctrine și concepte care nu sunt
prezente în Biblie și care sunt transmise prin tradiția apostolică.
◦ Biserica Anglicană-este fondată și practicată în Anglia și în unele părți ale Statelor
Unite. Este una dintre cele mai mari comunități creștine din lume, cu 98 de
milioane de membri. Respinge cultul imaginilor și toți episcopii lor au același rang
împărtășind conducerea Bisericii. Aceștia acceptă Biblia, dar li se oferă libertate de
interpretare. Clericii se pot căsători.
 Rolul creștinismului în civilizație
Creștinismul a constituit mereu un punct de
referință atunci cand vorbim despre formarea
Europei. Momentul apariției creștinismului este
unul salvator, oferind ceea ce se numește
„identitate națională a popoarelor europene”.
Creștinismul a fost împletit în mod complicat
cu istoria și formarea societății occidentale. Pe
tot parcursul lungei sale istorii, Biserica a fost
o sursă majoră de servicii sociale precum
școlarizarea și îngrijirea medicală; o inspirație
pentru artă, cultură și filozofie; și un jucător
influent în politică și religie.
 Aportul religiei creștine
1. Calendarul gregorian folosit la etapa actuală la nivel internațional ca calendar
civil, este măsurat de la data de naștere a lui Iisus Hristos.
2. S-au introdus astefel de sărbători religioase, precum Paștele și Crăciunul.
3. În trecut, multe școli și universități europene au fost întemeiate de către biserica
ortodoxă, fapt care a sporit interesul la învățătură.
4. Creștinismul a jucat un rol în încheierea practicilor precum sacrificiul uman,
pruncucidere și poligamie.
5. Creștinii au adus o multitudine de contribuții la progresul uman într-o gamă largă
și diversă de domenii:medicamente, arte plastice și arhitectură (stiluri
precum:romanic, gotic, renașterea), politică, literaturile (au crescut numărul
persoanelor alfabetizate), muzică (călugării catolici au dezvoltat primele forme ale
notației muzicale occidentale moderne), filozofie, etică și teatru.
 Concluzie
Creștinismul susține ideologia în care este prețuită viața fiecăruia.
Creștinismul promovează astefel de valori, precum binele, adevărul, frumosul,
dreptatea, solidaritatea, iubirea, prudența, forța, cumpătarea, sfințenia, nu ca
simple idei și valori impersonale, ci întrupate în Cel ce este adevărul însuși.
„Creştinismul este taina creşterii unei persoane din altă persoană”.
-D. Stăniloaie
Mulțumim pentru atenție!