”Cazul social” – între

dreptul la securitate
socială şi lipsa calităţii
de asigurat
STUDENŢI MASTERANZI
Serban (Gardaş )Roxana/Mircea Ciocan
Ivascu (Pura) Ramona /Teodora Turdăşan
Tatiana Tănăsoiu/Mihaela Pojar

MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE II

Cazul social
 Cazurile sociale pot fi definite prin douã criterii:
1) douã caracteristici distincte şi necesare
(sãnãtatea pacientului şi izolarea lui socialã:
sãrãcia) şi
2) alte caracteristici opţionale: lipsa unei familii, a
unei reţele de susţinere socialã şi a resurselor
financiare adecvate pentru a se descurca în
afara spitalului.
O întâmplare semnificativă –
un „caz social”
 NEA FĂNICĂ - în vârstă de 56 ani
- un bunic suferind pe un pat de spital, conectat la un tub de oxigen
- originar dintr-un sat din judeţul Cluj, de unde a plecat însă în urmă cu 8 ani
de zile în urma unui incendiu care i-a luat munca de o viaţă şi căminul
- În urma incendiului, nea Fănică a venit la Cluj, unde a fost primit de o
nepoată, singura rudă pe care nea Fănică o are. Viaţa la Cluj nu a fost
uşoară, deoarece, nepoata dânsului locuieşte într-o baracă improvizată în
colonia Pata Rât. Familia nepoatei este una numeroasă cu şase copii, fără
venituri, asemănătare cu viaţa vecinilor din comunitate.
- Nu a avut nici măcar un acoperiş deasupra capului, deoarece baraca este
foarte mică, iar din decenţă şi onestitatea cu care nea Fănică a fost
înzestrat, nu a vrut să fie o povară pentru cei dragi, dormind afară, doar pe
perioada iernilor foarte geroase se mai adăpostea în baracă. S-a îndeletnicit
ca toţi ceilalţi ai locului cu colectarea fierului vechi, contribuind astfel la
veniturile familiei
- Treptat starea de sănătate s-a înrăutăţit, iar momentan este diagnosticat cu
bronhopneumonie cronică acutizată, fibroză pulmonară postbacilară,
insuficienţă respiratorie severă, acidoză respiratorie compensată prin
alcaloză metabolică, cord pulmonar cronic, insuficienţă cardiacă congestivă.
Este dependent de oxigen, fiind necesara astfel internarea permanentă în
spital.
Nea Fănică= ”Caz social”
 De aici intervine neşansa lui Nea Fănică de a fi „caz
social” aşa cum il carecterizează şi se exprimă
personalul medical, situaţie în care nu poate fi ajutat,
viaţa lui fiind în pericol.
 Nea Fănică nu are acte de identitate, buletinul a ars în
incendiu, nu este încadrat în munca, nu îndeplineşte
condiţiile de pensionare, deoarece nu are stagiu de
cotizare în sistemul public de pensii, meseria de cioban
nefiind desfăşurată în baza unui contract de munca, prin
urmare nu este asigurat la sistemul public de sănătate.
2. ANALIZA SITUAŢIEI
 Punctele de vedere ale diferiţilor actori;
conştientizarea conflictelor morale
1. Administraţia locală
2. Asistentul social
3. Medicul
4. ONG-urile şi Partida Romilor
5. Drepturile omului
6. Impactul la nivel individual si la nivelul
familiei
ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
 ROLUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE este de
a asigura acordarea asistenţei sociale prin
dezvoltarea sau înfiinţarea de servicii
proprii , instituţii de asistenţă socială, servicii
pilot sau prin concesionarea de servicii
sociale unor furnizori de servicii sociale
specializaţi, acreditaţi în condiţiile legii sau
finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor.
ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
Evaluarea cazului
 obţinerea calităţii de asigurat prin intocmirea dosarului
de aj. social cf legii nr. 416/2001
 Lipsa actelor de stare civilă, de identitate şi de
proprietate = risc care agravează substanţial riscul de
excluziune socială.
 lipsa actelor de stare civilă şi de identitate= cetăţenii nu
pot beneficia de nici un fel de serviciu social- educaţie,
asistenţă medicală, asistenţă socială- cu excepâia
asistenţei medicalede urgenţă.
ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
 Serviciile publice trebuie să se concentreze asupra
îmbunătăţirilor tranziţiilor din diferitele etape ale vieţii
 susţinerea şi instruirea de către profesionişti cu
experienţă, cu scopul de a-i ajuta şi încuraja pe tineri în
căutările lor de cursuri de instruire ocupaţională şi locuri
de muncă.
 aceste politici trebuie să vizeze creşterea capacităţii
oamenilor de a-şi desfăşura o viaţă independentă.
Creşterea acestei capacităţi a oamenilor trebuie să
reprezinte scopul principal al acestor servicii
 Cea mai eficientă modalitate de luptă împotriva sărăciei
este prevenirea acesteia.
 ASISTENTUL SOCIAL
Valori si Principii Etice

1. Furnizează servicii în beneficiul clientilor

2. Promovează valorile justiţiei sociale
3. Respectă demnitatea si unicitatea persoanei
4. Încurajează autodeterminarea
5. Încurajează întărirea relatiile interumane
6. Acţionează cu Integritate
7. Acţionează în limita Competenţei
profesionale
 ASPECTE LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL
ASISTENŢEI SOCIALE
Protecţia persoanelor vârstnice - Legea nr.
17/2000 Privind asistenţa socială a
persoanelor vârstnice
 Persoanele vârstnice au dreptul la asistenţă
socială, prin servicii şi prestaţii sociale, în raport
cu situaţia sociomedicală şi cu resursele
economice de care dispun.
 Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul
prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta
de pensionare stabilită de lege.
Prin urmare, Nea Fănică nu beneficiază de
beneficiile acestei legi deoarece nu este
pensionar!
 PROBLEME ETICE – DILEME ETICE ALE
ASISTENTULUI SOCIAL
 Dilema etică apare atunci când asistentul social se confruntă cu o
situaţie în care trebuie să decidă în cazul unei alternative
conflictuale, cum ar fi conflictul între valorile personale/ valorile
profesionale,valorile persoanei asistate/valorile instituţiei în care
lucrează etc.
 Când vom analiza o dilemă etică, vom investiga cinci categorii de
responsabilităţi:
1. responsabilităţi faţă de societate;
2. responsabilităţi faţă de profesie;
3. responsabilităţi faţă de persoanele asistate;
4. responsabilităţi faţă de noi înşine ca profesionişti;
5. responsabilităţi faţă de colegi;
6. responsabilităţi faţă de instituţia angajatoare.

Dilema asistentului social:

responsabilitate faţă de persoana asistată vs. responsabilitate faţă
de cadrul legislativ de exercitate a atribuţiilor profesiei
 În concluzie,
 asistentul social se ocupă in principal cu
recuperarea si (re)integrarea psiho-sociala a
persoanelor cu probleme şi nevoi speciale;
 desfasoara o activitate complexa si variata:
analizeaza influenta factorilor sociali asupra starii de
sanatate mentala si a comportamentului uman,
acorda consultatii privind drepturile si obligatiile
asistatilor, colaboreaza cu institutii sau organizatii
care au obiective similare, participa la elaborarea
metodelor si tehnicilor de lucru, propun masuri de
ajutorare sau recuperare.
 Munca unui lucrator social este aceea de a ajuta
oamenii în rezolvarea problemelor legate de situatia
lor sociala sau de viata personala
Medicul
 In mod obisnuit, persoana asigurata beneficiaza in mod nediscriminator de
liber acces la toate serviciile medicale.

 Bugetele limitate permit in mica masura angajarea unor specialisti in

asistenta sociala care sa asigure legatura dintre furnizorii de sanatate si
autoritatile administratiei publice locale.

 Problema de etica ce se pune in aceste cazuri este legata de acordarea

primului ajutor si a ingrijirilor de sanatate in situatii de urgenta. Medicul nu
aloca foarte mult timp chestiunilor administrative el aplecandu-se mai mult
asupra aspectelor medicale.
Medicul
Statutul de neasigurat plaseaza persoana nevoiasa intr-o alta
perspectiva.

Aceasta nu are acces la toate serviciile medicale, beneficiind de un

pachet restrans de servicii limitate doar la urgentele medicale
care pun viata persoanei respective sau a altor persoane in
pericol.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de

servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si
al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in
Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si
a lauzei, servicii de planificare familiala ...in cadrul unui pachet
minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru
ONG-urile /organizatiile de
reprezentare a romilor

 ONG-urile au un grad ridicat de receptivitate la

diferite situatii, avand capacitatea de a produce
evenimente si opinii de rezonanta, lansand spre
exemplu servicii noi.
 ONG-urile pot fi extrem de utile in calitate de
parteneri ai autoritatilor, avand o contributie
insemnata in promovarea unor politici publice
coerente si ajustate de catre ambele parti.
ONG-urile /organizatiile de
reprezentare a romilor
 Incercand o incadrare intr-o anumita categorie a problemelor
sociale, putem sa afirmam ca situatia acestei persoane este de fapt
un caz care poate fi conceptualizat prin saracie si excluziune
sociala, problemele medicale fiind in general consecinte ale
saraciei, marginalizarii si, de ce nu, ale stereotipurilor sociale.
 Pe de alta parte, o alta caracteristica importanta a situatiei descrise
este etnia d-nului Fanica. Studiile despre romi sunt predominant
descriptive, discursul dominant fiind cel al sărăciei acestei
comunităţi.
 Totodata, datele demografice ale romilor indică mai degrabă un
paradox în ceea ce priveşte mobilizarea acestora: numărul acestora
este în creştere, dar nivelul de mobilizare politică exprimat prin vot,
spre exemplu, este în scădere.
ONG-urile /organizatiile de
reprezentare a romilor
 Comunicarea identităţii romilor în spaţiul
public este deficitară; Folosirea discursului
identitar poate fi o strategie de mobilizare
eficientă a comunităţilor de romi, având în
vedere experienta unor grupuri în poziţii
similare. În privinţa romilor acest discurs
trebuie dezvoltat, diversificat şi susţinut de
instituţii de reprezentare etnică.
ONG-urile /organizatiile de
reprezentare a romilor
 Intregul caz poate fi discutat in jurul unui singur concept:
promovarea si consolidarea democratiei, chiar daca într-o societate
democratică există întotdeauna grupuri sociale dezavantajate care
nu beneficiază de valorile democraţiei, de redistribuirea resurselor
financiare şi de şanse egale de dezvoltare, iar experienţa unor
societăţi mai bogate şi mai stabile decît a noastră ne arată că statul
are forţe şi resurse limitate.
 Societatea civilă, prin intermediul ONG-urilor, are rolul de a atrage
atenţia statului asupra neglijării unora dintre îndatoririle sale, asupra
încălcării cu sau fără intenţie a unor drepturi legitime ale cetăţenilor
săi, mai ales ale celor aparţinând grupurilor dezavantajate.
Drepturile omului

 Egalitatea în drepturi
cu toate ca de-a lungul anilor s-au luat diferite măsuri, s-
au organizat diferite campanii cu scopul de a integra
comunităţiile de romi în societate, rezultatele nu au fost
cele dorite/aşteptate; astfel lipsa unei locuinte adecvate,
a hranei, a accesului la educatie sau ingrijiri medicale,
lipsa unui loc de munca, marginalizarea se regasesc
printre in majoritatea populatiei de etnie roma.
Drepturile omului

 Dreptul la viata Aşa cum a fost evidenţiat în prezentarea cazului şi a

evenimentelor ce au avut loc după luarea în evidenţă a cazului de către
Autorităţile locale, din cauza procedurilor de aplicare a legislaţiei în vigoare
s-a ajuns la o agravarea a stării de sănătate a persoanei în cauză,
reducându-se astfel, şansele de supravieţuire.
 Dreptul la ocrotirea sănătăţii Astfel, chiar daca statul pune la dispozitia
cetatenilor servicii medicale, accesul la acestea este conditionat de anumite
contributii; in lipsa acestora nea Fanica are dreptul sa acceseze doar
serviciile medicale de urgenta, insa, in cazul lui, acestea nu sunt suficiente,
el avand nevoie de ingrijiri mult mai complexe

 Dreptul la un nivel de trai decent: In cazul prezentat s-a putut remarca lipsa
acestor conditii in ultima parte a vietii beneficiarului, toate acestea pornind
de la pierderea actelor de identitate, dar si de la lipsa unui contract de
munca si a contributiilor la stat (pensie, somaj, sanatate) – trebuie precizat
ca meseria de cioban a fost abia recent introdusa in nomenclatorul
ocupaţiilor din România
Drepturile omului
 Interzicerea discriminării
In anul 2000, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 137 privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Acest act normativ a fost modificat
şi completat ajungând la un nivel de reglementare care îndeplineşte în linii mari
cerinţele Comisiei Europene
Legea acoperă o gamă largă de criterii de discriminare: rasă, naţionalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o
categorie defavorizata şi are ca domenii generale de aplicare:
- egalitatea în activitatea economică şi în materie de angajare şi profesie
- accesul la serviciile publice administrative şi juridice, de sănătate, la alte servicii,
bunuri şi facilităţi
- accesul la educaţie
- libertatea de circulaţie, dreptul la libera alegere a domiciliului şi accesul în locurile
publice
- dreptul la demnitatea personală.
Impactul asupra propriei
persoane si a familiei
 Pentru a reprezenta acest caz s-au ales doua teorii: teoria atasamanetului si
teoria ciognitiv-comportamentala.
 Ataşamentul poate fi definit drept mecanism de protecţie (în legătură directă
cu diferitele mecanisme de autoapărare a individului în cauză - retragerea în
sine, uitarea etc).
• Teoria atasamentului (Balwy ) ne pemite incadrarea intr-un cadru
conceptual a tendintei umane de a crea legaturi puternice afective cu ceilalti
si ne ofera o modalitate de a intelege puternica reactie emotionala care apare
atunci cand aceste legaturi sunt amenintate sau rupte.
• In cazul lui nea Fanica, identificam vulnerabilitatea la dificultati si o nevoie
de atasament neexprimata, are retineri in a-si exprima nevoia de a apartine
unui grup deoarece nu a fost obisnuit sa depinda de ceilalti insa in urma
incendiului care i-a naruit munca de o viata a fost obligat de situatie sa se
identifice cu un alt rol, cu alte conditii
Impactul asupra propriei
persoane si a familiei
Teoria cognitiv-comportamentală nu spune că procesele cognitive sunt cauza
tuturor comportamentelor din, dar accentuează că au un rol semnificativ în
interrelaţionarea evenimentelor, cogniţiilor, emoţiilor şi comportamentelor
(Epstein, 1988).
 În ceea ce ne priveşte, aspectul important al teoriei este că cel care învaţă
este văzut ca adaptându-se la mediu, iar învăţarea este văzută îndeosebi ca
un proces pasiv. Cel ce învaţă răspunde, pur şi simplu, la „cerinţele”
mediului,
 In ceea ce priveste cazul lui nea Fanica observam ca latura familiala
lipseste. Singurul element de stabilitate a fost in perioada in care a avut o
partenera de viata, insa aceasta a durat foarte putin.
Impactul asupra propriei
persoane si a familiei
 Punand in discutie analiza comportamentala a
membrilor familiei lui nea Fanica, nu avem cum sa nu
apreciem bunavointa si empatia nepoatei care s-a oferit
sa isi ajute unchiul ramas fara locuinta, in ciuda faptului
ca ea are o familie numeroasa si locuieste intr-o baraca.
 Astfel procesul de integrare cu noi modalitati de trai sau
de supravietuire si asumarea a altor roluri a fost preluat
cu deschidere si lasat sa decurga de la sine.
 LUAREA UNEI DECIZII ETICE
a. Identificarea problemei.
 Primul pas presupune identificarea problemei sau a
dilemei. Care este sursa conflictului? Ce factori sunt
implicaţi?
 Problema principală este lipsa calităţii de asigurat pentru
a beneficia de dreptul la asistare medicală şi socială.
 Conflictul este între dreptul omului la securitate socială
(Art.22 din Declaraţia Drepturilor Omului), la un nivel de
trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a
familiei sale, şi cerinţele legislative pentru ca cineva să
beneficieze de aceste drepturi (Legea 17/2000 –”
persoanele vârstnice au dreptul la asistenţă socială, prin
servicii şi prestaţii sociale, în raport cu situaţia
sociomedicală şi cu resursele economice de care dispun;
sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei
legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare
stabilită de lege”.)
b. Examinarea valorilor şi normelor etice
necesare pentru rezolvarea dilemei.
 Valorile includ scopuri, idealuri, comportamente, calităţi:
 conditii de viata care sa conduca la satisfacerea
nevoilor umane de baza si promovarea valorilor
sociale, economice, politice si culturale care sunt
compatibile cu principiile justitiei sociale.
 accesul la servicii specifice si posibilitatea de a
alege pentru persoanele vulnerabile,
dezavantajate sau aflate în dificultate.
 respectarea drepturilor fundamentale ale omului
 DE PUNCTAT responsabilitatea lucrătorilor în
”cazurile sociale” a distribuţiei resurselor
publice în acord cu drepturile şi nevoile
individuale.
c. Imaginaţi cursurile posibile şi probabile ale
acţiunii.
 - În lipsa actelor de identitate şi a calităţii de asigurat, în situaţia deosebită a
stării lui de sănătate, s-ar putea face apel la spital să îi acorde în continuare
asistenţă medicală, chiar dacă, fiind un ”caz social”, serviciile sunt oferite
doar până iese din starea critică de sănătate;
 - S-ar putea face apel la un sponsor care să îl susţină financiar pe Nea
Fănică atât cu spitalizarea cât şi cu resursele materiale pânî i se rezolvă cu
actele necesare dobândirii calităţii de asigurat;
 - Asistentul social responsabil cu acest caz, să îi reprezinte interesele
pentru dobândirea actului de identitate şi eventual pentru pregătirea
dosarului de ajutor social;
 - Având în vedere lipsa locuinţei, la iesirea lui din spital, ar putea fi un om al
străzii; nepoata din Pata Rât nu are condiţiile necesare pentru găzduirea
acestuia, nici din punct de vedere material nici al condiţiilor de locuit,
neprielnice stării lui de sănătate;
 - S-ar putea apela la un Centru de Îngrijire pentru Bătrâni;
 - Obţinerea actului de identitate e primul pas spre dobândirea calităţii de
asigurat şi de asemenea spre posibilitatea accesului la servicii sociale şi de
sănătate, accesului într-un Centru pentru Vârstnici sau pregătirea dosarului
de ajutor social.
 - Anumite ONG-uri ar putea fi utile atât pentru sprijin material cât şi pentru
medicamentele şi oxigenul necesar lui Nea Fănică;
d. Care sunt implicaţiile alternativelor dvs.? Ce
se va întâmpla?

 - Neacordarea serviciilor medicale lui Nea Fănică ar

duce la înrăutăţirea stării lui de sănătate, iar mai apoi la
decesul acestuia;
 - Lipsa actului de identitate, în cazul unui deces, ar
cauza probleme la întocmirea actului de deces;
 - Lipsa unui domiciliu şi a resurselor materiale necesare
traiului, nu doar cauzează probleme de sănătate, ci este
împotriva demnităţii umane, deoarece Nea Fănică a
muncit toată viaţa, iar lipsa implicării statului în aceste
împrejurări nefavorabile, ar face din ”cazul social” o
dovadă a incapacităţii statului de a face faţă birocraţiei.
e. Alegerea celui mai bun curs al acţiunii.
Judecata etică presupune întotdeauna
identificarea priorităţilor între principii şi valorile
specifice.
PRINCIPIILE IMPLICATE
 Principiul binefacerii: - trebuie să să se urmărească maximizarea
binelui şi minimizarea răului punând în balanţă beneficiile, daunele şi
riscurile în vederea urmăririi celui mai mare beneficiu net.
 Principiul respectului demnităţii fiinţei umane: - fiinţa umană
autonomă va fi respectată ca o valoare supremă,
 Principiul integrităţii: Orice persoană are dreptul la integritate fizică
şi psihică; dacă este afectat, se pune în pericol chiar identitatea
indivizilor umani
 Principiul vulnerabilităţii: O grijă specială şi măsuri adecvate
trebuie luate în legătură cu persoanele vulnerabile, adică acelea a
căror autonomie, demnitate sau integritate ar putea fi diminuate sau
ameninţate în lipsa intervenţiei
 Principiul dreptăţii: Trebuie să distribuim echitabil bunurile şi
serviciile din domeniul serviciilor socio-medicale să nu discriminăm
persoanele, să le apreciem după merit, nevoi, contribuţie şi
responsabilitate, ţinând cont totodată de resursele disponibile.
VALORILE IMPLICATE:

 VALORI ETERN-UMANE Binele;

Respectul; Iubirea; Bunătatea; Demnitatea
umană
 VALORI SOCIALE ; Dreptatea; Libertatea;
Armonia
CONCLUZIE
 Având în vedere afirmaţia de mai sus, în cazul unei
dileme etice, este nevoie de o alegere, cărui principiu
dăm ascultare în acţiunea viitoare: principiului
vulnerabilităţii, având în vedere situaţia dramatică în
care se află Nea Fănică....sau principiului dreptăţii,
potrivit căreia, distribuirea serviciilor se dau şi în
funcţie de contribuţia fiecăruia (Nea Fănică, chiar
dacă a muncit, nu a contribuit la asigurările sociale)
 Sprijiniţi şi de valorile etern – umane, cred că în
”cazul social” descris la început, dreptul la securitate
socială este primordial lipsei calităţii de asigurat.
DEMERSURI REALIZATE PENTRU
AMELIORAREA SITUAŢIEI
 verificări cu privire la identitatea şi domiciliul anterior –reprezentarea
lui Nea Fanica
 S-a menţinut în permanenţă contactul cu Spitalul
 Colaborarea cu unele ONG-uri pt procurarea de sprayuri care sa
substituie oxigenul
 Transportarea lui nea Fanila la sediul Serviciului public comunitar de
evidenţă a persoanei
 întocmirea actului de identitate prin Serviciul public comunitar de
evidenţă a persoanei
 Prezentarea cazului Comisiei de Expertiza si Evaluarea capacitatii
de munca
 Intocmirea dosarului de ajutor social
”Cazul social” nu ţine
doar de sărăcie, ci
mai ales de
incapacitatea de a
face faţă birocraţiei.