“Omenirea trebuie sa puna capat

razboiului,altfel razboiul va pune capat omenirii”

John F.Kennedy

Realizat de:
Zamcu Gabriela-Ionela
a X-a C
Cauze:

• In Europa:
Dorinta de expansiune ale Germaniei
si Italiei (“spatiu vital”);nemultumite
de Tratatul de la Versailles(Franta
1919);dorindu-si amandoua sa ajunga
la maretia de odinioara;

• In Asia:
Dorinta Japoniei de a deveni o putere
mondiala(intra in conflict cu S.U.A si
China);
23 August : Pactul Molotov-Ribbentrop
încheiat de al Treilea Reich cu U.R.S.S.

Introducere:

Tratatul de neagresiune germano-sovietic din

23 august 1939, instituia supremația Germaniei și
a Uniunii Sovietice asupra Europei Răsăritene și
pregătea declanșarea celui de-al doilea război
mondial. Pactul conținea un protocol adițional
secret, care prevedea împărţirea sferelor de
influenţă între cele două puteri, de la Marea
Baltică la Marea Neagră. Articolul 3 menţiona
interesul părții sovietice pentru Basarabia şi
totalul dezinteres politic al Germaniei față de sud-
estul Europei.
Izbucnirea razboiului:

In zorii zilei de 1
sept.1939, Polonia a fost atacată
de Germania şi de Cehoslovacia
ocupată. În conformitate cu
înţelegerile secrete din Pactul
Molotov-Ribbentrop, Armata
Roşie sovietică a invadat Polonia
dispre răsărit la 17 septembrie,iar
la 22 septembrie Polonia
capituleaza teritoriul sau fiind
impartit intre Germania si
URSS.guvernul polonez s-a exilat
în România, împreună cu tezaurul
Băncii Naţionale a Poloniei şi un
număr de unităţi ale armatei
poloneze. 
Desfasurare:

• Germania aplica “Planul Alb”

• Tactica:”razboiul fulger”="Blitzkrieg" ,s-au folosit masiv aviatia si
diviziile blindate.

Puţine avioane au provocat o teroare atât

de mare,atât trupelor armate cât şi asupra
populaţiei civile, ca mult-urâtul bombardier
în picaj si cu sirena. Cunoscut de cei mai
multi drept Stuka (din
germanăSturzkampfflugzeug= bombardier
în picaj),

• Franta si Anglia declara si ele razboi Grmaniei,in 3 sept.1939;

• “Razboi ciudat”- sept.1939-mai 1940 –frontul de V;cele doua stau in expectativa,Germania ocupa
Danemarca si Norvegia;
• 10 mai 1940 ,in V,sunt ocupate Tarile de Jos(Belgia,Olanda,Luxemburg)
• “Planul galben”-scoaterea Frantei din razboi=Franta constransa sa ceara armistitiu(22 iunie 1940);
• In tarile ocupate,Reich-ul introduce un regim de prigonire a evreilor=antisemitism.
 Pierderile teritoriale ale României

La scurtă vreme după declanşarea celui

de-al doilea Război Mondial, România
Mare, creată în 1918 prin efortul întregii
națiuni române, s-a destrămat. Prin
anexarea Basarabiei și a Bucovinei de
Nord de către U.R.S.S., a Nordului
Transilvaniei de către Ungaria și a
Cadrilaterului de către Bulgaria, în iunie-
septembrie 1940, România pierdea peste
o treime din suprafață și din totalul
populației, fiind dezorganizată pe plan
economic și considerabil slăbită pe plan
politic și militar.
 Consecințele interne și externe ale României

La 22 iunie 1941, România s-a alăturat

Germaniei şi aliaţilor acesteia în atacul
declanşat împotriva Uniunii Sovietice.
Principalul obiectiv al României l-a constituit
eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord,
anexate de URSS prin ultimatumul din 1940.
Participarea la războiul din Est a condus la
numeroase pierderi în vieţi omeneşti, atât pe
front, cât şi acasă, în urma
bombardamentelor anglo-americane. La 23
august 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost
înlăturat de la putere şi arestat, iar România a
ieşit din războiul cu Naţiunile Unite. Ion Antonescu
Participarea României la războiul antihitlerist, alături de Naţiunile Unite

După evenimentele din 23 August 1944,

România a participat la război alături de
Naţiunile Unite, până la încheierea
războiului în Europa. Contribuţia militară şi
financiar-economică a României a fost
enormă, plasând ţara noastră pe un loc
fruntaş în rândul Coaliţiei aliate. Cu toate
acestea, la Conferinţa de Pace de la Paris,
România nu a primit statutul de
cobeligerantă, precum Italia. La baza
acestor decizii ale păcii se aflau interesele
divergente ale Marilor Puteri Aliate în
privinţa României.
 Semnarea Armistiţiului între România şi Naţiunile Unite

O delegaţie a guvernul român semnează la

Moscova Convenţia de Armistiţiu cu Naţiunile Unite,
act care recunoştea înfrângerea armatei române în
războiul împotriva Aliaţilor. În acelaşi timp, Convenţia
de Armistiţiu impunea României o serie de clauze
împovărătoare, precum participarea la războiul
antihitlerist cu minimum 12 divizii sau plata unor mari
despăgubiri de război către URSS. Aplicarea
Convenţiei urma să fie supravegheată de o Comisie
Aliată (Sovietică) de Control, care va coordona, în
realitate, aplicarea modelului sovietic în România.
 Acordul de procentaj de la Moscova

La Moscova, premierul britanic Wiston Churchill semnează

o înţelegere secretă cu I.V.Stalin, un acord de împărţire a
sferelor de influenţă. Era începutul “Cortinei de fier” şi al
comunizării Europei răsăritene. În acordul de procentaj,
România urma să aibă 90% influenţă sovietică şi doar 10 %
influenţă anglo-americană. Armata Roşie, care ocupase deja
teritoriul Romaniei, era primul vector al acestei influenţe. A
urmat implementarea modelului politic stalinist prin comuniştii
autohtoni.
 Conferinţa de la Ialta și consecințele sale

Conferinţa de la Ialta, din februarie

1945, a fost o nouă etapă în „redesenarea”
hărţii lumii postbelice. Acolo nu s-a decis,
aşa cum se crede, împărţirea Europei între
sovietici şi anglo-americani. Dar, unele
prevederi ambigue ale „Declaraţiei privind
Europa eliberată” au furnizat Moscovei
pretextul de a interveni în politica internă a
unor state din zona sa de ocupaţie, în
numele apărării democraţiei. România a
fost primul stat în care s-a recurs la o astfel
de intervenţie, prin impunerea guvernului
pro-comunist condus de Petru Groza.
 Formarea guvernului Petru Groza şi
începutul comunizării României

Sub presiunea ultimatumului sovietic,

Regele Mihai I a fost nevoit să aducă la putere
un guvern pro-comunist, condus de Petru
Groza. Era începutul comunizării României. Pe
fondul dezinteresului manifestat de anglo-
americani faţă de situaţia din România,
guvernul Groza a luat măsuri de consolidare în
plan intern a poziţiei P.C.R. şi de sovietizare a
ţării. După declanşarea Războiului Rece, drumul
spre un regim de tip Stalinist a fost accelerat.
Ultimul simbol al vechiului regim, monarhia, a
fost înlăturat prin forţă la 30 decembrie 1947 şi
proclamată Republica Populară.
Petru Groza 
 Procesul celor 16

Nici guvernul polonez din timpul războiului de

la Londra, nici conducerea Armatei Teritoriale din
Polonia nu au vrut să recunoască deciziile luate la
Yalta. Soldații Armatei Teritoriale au continuat să
poarte lupte de gherilă cu Armata Roșie și cu
NKVD-ul care ocupa Polonia. Pentru a înfrunta
rezistența, Stalin a invitat 16 lideri ai statului
clandestin să ia parte la discuțiile de la Moscova,
pe care ulterior i-a arestat și i-a condamnat la ani
grei de închisoare. Soldații Armatei Teritoriale au
devenit ”criminali” căutați de aparatul de
securitate, torturați în închisori și omorâți, pe
când memoria eroilor a fost ștearsă.