Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AFACERI
Partea I ETICĂ ȘI MORALĂ
Semnificația și importanța Eticii ca știință și ca parte a
filozofiei;
Evoluția eticii: concepte, relaţia cu alte științe;
Nivelul practic al eticii - etica aplicată: Etica medicală,
Bioetica, Etica mediului, Etica profesională, Etica
tehnologiei informaţiei, Etica cercetării, Etica în mass-
media;
Etica în afaceri – parte a eticii aplicative
Etică şi morală
Morala
= Ansamblul normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii
faţă de alţii şi faţă de colectivitate şi a căror încălcare nu este
sancţionată întotdeauna de lege, ci de opinia publică
= ştiinţa care are ca obiect de studiu moralitatea cu ajutorul unor concepte specifice
(valori morale): bine, cinste, datorie, dreptate, demnitate, omenie, onoare,
conştiinţă, ideal moral etc.
FUNCȚIILE ETICII
Recomandare de lectura
Revoluţia cognitivă
Revoluţia agricolă
Revoluţia industrială
Revoluţia digitală
Inteligenţa artificială?
Etică şi morală
LEGĂTURA CU ALTE ȘTIINȚE
Etica generală:
VALORI: cinstea, dreptatea, imparţialitatea, adevărul, rigoarea, loialitatea,
toleranţa, altruismul, respectul pentru ceilalţi şi pentru munca lor
ANTIVALORI: înşelăciunea, furtul, încălcarea promisiunilor, minciuna, dorinţa de
răzbunare
Etica în management:
VALORI: ierarhia bazată pe competenţă, regulile clare, practicile echitabile,
remunerarea justă şi stimulativă a personalului, informarea, participarea
şi motivarea angajaţilor, împărţirea succesului (profitului) între
participanţi; căutarea şi promovarea competitivităţii şi a calităţii
ANTIVALORI: nepotismul şi discriminările de orice fel, abuzul de putere,
climatul despotic şi autoritar, violarea regulilor interne, conflictele de interese
Etică şi morală
Una dintre clasificările normelor morale (cu importanţă practică pentru etica
în afaceri) este următoarea:
1. Norme generale sau universale – sunt prezente în toate tipurile de
Originile utilitarismului: Epicur, filosofii liberali moderni Jeremy Bentham, John Stuart
Mill – ”Utilitarismul”
valoarea morală a conduitei unei persoane poate fi determinată numai prin consecinţele
(efectele) comportamentului acesteia, respectiv beneficiile şi satisfacţiile pe care
aceasta le poate genera
Etică şi morală
Privesc morala ca fiind bazată pe principiile fundamental specifice ale obligaţiei. “deon” – obligaţie,
datorie
mai sunt denumite teorii ne-consecinţionaliste (nonconsequentialist) întrucât principiile obligaţiei sunt
obligatorii, independente de consecinţele care decurg din respectarea lor (de exemplu, este greşit să
nu ne îngrijim cât mai bine copiii, chiar dacă o asemenea opţiune poate genera economii financiare)
este o abordare a eticii care se concentrează pe corectitudinea sau incorectitudinea acţiunilor însăși
(propriilor acţiuni ale indivizilor), spre deosebire de corectitudinea sau incorectitudinea consecințelor
acestor acțiuni
o acţiune este morală doar când este făcută din raţiuni morale şi bune intenţii; datoria unui individ este
să facă ceea ce este corect din punct de vedere moral şi să evite ceea ce nu este corect din punct de
vedere moral, indiferent de consecinţele acţiunilor sale.
Etică şi morală
Teoria drepturilor morale (aşa cum este adoptată de Thomas Hobbes și John Locke), care
susține că oamenii au, în mod absolut, drepturi prin naştere
Acestea sunt
naturale, ele nefiind inventate sau create de guverne, ci dobândite prin însăsi existenţa
umană
universale, neputând fi modificate de la o ţară sau epocă istorică la alta
egale, în sensul identităţii lor pentru toţi oamenii, indiferent de sex, rasă, religie sau
existenţa unor abilităţi ori dizabilităţi
inalienabile, ceea ce înseamnă cinva nu poate fi deposedat de ele împotriva voinţei lui şi a
legii
Aceasta teorie s-a dezvoltat în cele din urmă în ceea ce astăzi numim drepturile omului.
Etică şi morală
II. Formula scopului în sine – oameni trebuie priviţi ca scopuri în sine, niciodată
ca mijloace în vederea unui scop