FEBRA AFTOASĂ

Istoric/importanță

Etiologie virală Lofter și Frosch,

1 Pluralitatea Valee și Carre,
Alexandru Ciucă introduce RFC în 1925
Boală infecto-contagioasă,
epizootico-panzootică, acută,
comună biongulatelor,
Vaccinuri inactivate- Waldmann și Kobe
exprimată prin erupţie 2 Preparare pe epiteliu lingual de vaca Frenkel
veziculo-aftoasă pe mucoase şi Cultivare pe celule renale Sellers
piele, benignă la adulte,
mortală la tineret.
Principarea preocupare a OIE
3 -former list A nr 010-

2
 ETIOLOGIE
Familia Picornaviridae / Gen Aftovirus
Pluralitate antigenică 7 tipuri
A, O, C epizooti in toate teritoriile
SAT1 , SAT2, SAT3 (South African Territories)
ASIA 1 izolat doar in Asia
Bun imunologic- imunitate încrucișată parțială
Clinic identic, există diferență de patogenitate între tupini
Izolare pe TC si pe animale de laborator susceptibile:
soarece cobia hamster
A se reține

Confirmarea diagnosticului presupune

izolarea virusului și stabilirea apartenenței
tulpinii la unul din tipuri . Toate tulpinile de
virus aftos, indiferent de apartenența la grupul
antigenic, produc aceeași formă clinică de
boală și impun aceleași măsuri în planul
eradicării, necesită însă mijloace
imunoprofilactice adaptate la serotipul
identificat în focar
Prezența/absența anticorpilor față de
proteinele nestructurale diferențiază
animalele cu anticorpi postinfecțioși față
de cele cu anticorpi postvaccinali 4
 Rezistență

Rezistență la pH 5
1 Este distrus la pH acid, în cărnurile provenite din sacrificările
corecte virusul este distrus în cadrul acidifierii cărnii
Viabil în măduva osoasă, unde nu se produce procesul de acidifiere
specific fibrei musculare

Sensibil la formol, alcool

2 2-5 luni în tărâțe, 4luni în fân, 2 luni pe sol, 1 lună în pereții
adăpostului, 2 saptămâni vara pe pășune

Inglobat in material patologic

3 O săptămână pe corpul animalelor, o jumătate de oră în lichid
aftos, 2 săptămâni în lapte neacidulat refrigerat, o săptămână la
18-22C, o jumătate în unt sau frișcă la +4C, 2 săptămâni în carne
(dacă nu a fost refrigerată)
5

Particularități
epidemiologice
Receptivitate: biongulatele
-taurine, suine, ovine, bubaline, caprine, reni,
cămile, cerbi, antilope, suideele, elefantul
Infecție naturală spontană:
-ariciul, șobolanul, șoarecele, câinele, pisica
Refractare natural:
-caii, păsările;
Diferențe în funcție de rasă și vârstă
Surse primare:
animale bolnave; animale în convalescenţă ce
elimină 3-6 luni virusul după trecerea prin boală;
purtători clinic inaparenţi nedecelabili.
animalele bolnave: în perioada febrilă (=viremie)
existenţa virusului în toate ţesuturile.
eliminarea masivă prin salivă (contaminată cu limfa
din aftele deschise —> limfa este cel mai bogat
material în virus).
carnea nematurată, organele interne, pe piele şi în
fanere există virus.
laptele animalelor viremice.
în natură (mai ales fauna sălbatică) există animale -
purtători şi eliminatori de virus fără ca animalele să
facă anticorpi.
6
Excreția virusului la diferite specii

Surse secundare
Orice obiect ce a venit în contact cu urină,
fecale, salivă, descuamări, fanere de la
animalele bolnave, inclusiv căi de acces,
mijloace de transport

Vectori pasivi: cal, om, carnasiere

7
 Căi de pătrundere: digestiv, respitatpr, transcutanat, ectoparaziți,
transplacentar
Căi de transmitere: afară de posibilitatea transportului pe roţile
autovehiculelor, tălpi, odată cu furaje din zone unde au păscut animale
bolnave există şi posibilitatea prin aerosoli/particule purtate de vânt şi
prin intermediul păsărilor migratoare.
SPECIE INFECȚIE RESPIRATORIE INFECȚIE ORALĂ

BOVINE 10-1000 DIC50 3.000.000 DIC50

OVINE 15-100 DIC50 NEDETERMINAT

SUINE 400 DIC50 100.000 DIC50

8
 DINAMICA

Epizootii și panzooti- valuri

În funcție de:
-densitatea speciilor susceptibile
-posibilitatea de propagare a virusului
-rezistența virusului în condițiile favorizante
-statusul imun al efectivelor susceptibile

Evoluția teoretică a procesului aftos

9
PATOGENEZĂ:
afta primară, viremie- sindrom febril
mucoase- afte secundare
exantem veziculos, degenerescență vacuolară și necroză de
colicviție – stratul mucos Malpighi – epitelizare rapidă 7-8zile
fără cicatrici. Imunitate solidă

CLINIC: incubație 24 ore- 2-3 zile- 20 zile

10
 Diagnostucul
diferenţial al febrei
BOVINE aftoase la bovine faţă
de alte boli specifice
Forma benignă: sindrom general febril t=41°C,
catar respirator, sialoree, scăderea producţiei de
lapte;localizare bucală: macule, vezicule,
eroziuni, disfagie, ptialism, zgomot de plescăit,
cu vindecare în 7 -14 zile; localizare podală:
cicatrizare 10-20 zile, alte infecţii secundare,
dezongulări; localizare mamară: mamelon, rar
uger; rar localizări pe bot, pleoape, conjunctival, comeean, nazal,
anal. Vindecare
Forma malignă: tineret după 2-3 zile,30-40%
digestivă: timpanism, respirator + cardiovascular,
sincopă sau asfixie; septicotoxică: viţei sugari, 10-
90 %, tulburâri cardiace, respiratorii, digestive,
nervoase.-forme atipice: scăderea apetitului, fără Eradicata/2011
erupţii- avortate, oculte.
11
Febra aftoasă la bovine- clinic

LOCALIZARE BUCALĂ HIPERSALIVAȚIE AFTE LINGUALE LOCALIZARE PODALĂ

Afte – vindecare in 7-14 zile Zgomot de plescăit Macule, vezicule, eroziuni- Deseori infecții suprapuse,
dezongulări

12
EVOLUȚIA AFTELOR

Ziua 1 Ziua 4 Ziua 6 Ziua 8-14

Formarea aftei primare Hipersalivație, formarea Veziculele continuă să se Vindecare per primam,
veziculelor și spargerea spargă reepitelizare completă .
acestora Mortalitate 1-5%

13
CLINIC

Ziua 1 Ziua 4 Ziua 6 Ziua 8-14

Formarea aftei primare Hipersalivație, formarea Veziculele continuă să se Vindecare per primam,
veziculelor și spargerea spargă reepitelizare completă .
acestora Mortalitate 1-5%

14
CLINIC

Ziua 1 Ziua 4 Ziua 6 Ziua 8-14

Formarea aftei primare Hipersalivație, formarea Veziculele continuă să se Vindecare per primam,
veziculelor și spargerea spargă reepitelizare completă .
acestora Mortalitate 1-5%

15
 Cord tigrat
Miocardită parenchimatoasă:
alternanța zonelor de
degenerescență hialină cu
zonele normale, completată
de pericardita exsudativă și
de hemoragii subpericardice

LEZIONAL

16
RECUPERARE

Animalele recuperate rămân tarate

17
 Diagnostucul
diferenţial al febrei
OVINE aftoase la ovine faţă de
alte boli specifice

Incubaţie 1-8 zile

Adulte: benignă, t0, inapetenţă, scăderea

rumegării, afte linguale, membre, rar
bucal, mamelonare,
avort, rar salivaţie, 10 - 40% vindecare
10-11 zile.

Miei: evoluţie malignă.

Caprine
bucal, mamar, podal, rinite.

18
Febra aftoasă la ovine- clinic

LOCALIZARE BUCALĂ LOCALIZARE LEZIUNI PODALE AFTE PODALE

GINGIVALĂ
Rareori sunt surprinse aftele Ulcerații la nivelul Determina șchiopaturi, Schiopatura este cel mai
bureletului adesea infecții bacteriene frecventă formă de
suprapuse manifestare clinică

19
 CLINIC

VENUS

MARS

JUPITER SATURN NEPTUNE

Neptune is the farthest planet
in our Solar System and the
fourth-largest

20
CLINIC

Atunci când oile sau caprele sunt infectate

cu virusul febrei aftoase, boala poate să nu
fie diagnosticată la timp deoarece
exprimarea clinică a bolii este moderată, cu
semne discret manifestate
 Diagnostucul diferenţial
al febrei aftoase la suine
PORC faţă de alte boli specifice

benignă, podală, rât, mamar, agalaxie,

avort, diaree;
perineal, vulvă, scrot.

Anatomopatologic:
Afte-eroziuni, esofag, miocardoză
hialină, degenerescenţa musculaturii
striate.

22
Febra aftoasă la suine- clinic

LEZIUNI PODALE MAMAR RÂT AFTE

Frecvent dezoncugări, refuză Scroafele refuză alăptarea, Leziuni vizibile Afte- Eroziuni pe rât
să se deplaseze agalaxie

23
CLINIC

24
Impala
MARS
Despite being red, Mars is a
cold place, not hot. It’s full
of iron oxide dust, which
gives the planet its reddish
cast
Elefant Antilopa
JUPITER VENUS
It’s a gas giant and the Venus has a beautiful
biggest planet in our Solar name and is the second
System. Jupiter is the planet from the Sun. It’s
fourth-brightest object in terribly hot—even hotter
the sky than Mercury
25
 DIAGNOSTIC
Izolare: cobai
SN, pe TC sau şoarece;
RFC, cromatografie, ELISA
Mat. Pal
≠ Stomatite: veziculoasă, papuloasă,ulceroasă, BVB, variole, pesta.