Metode de cunoaștere a

personalității copilului
 metoda
Termenul de metodă este derivat din grecescul ,,
methodes” care înseamnă ,, drum spre, cale de urmat”.
Din punct de vedere pedagogic, metodele sunt văzute ca un
mod de formare și informare, de perfecționare și modificare
a conduitei preșcolare, reprezentând componente esențiale
ale diferitelor situații educaționale.
 tipuri de metode
• Metoda observatiei
• Metoda convorbirii
• Chestionarul
• Metoda biografica sau anamneza
• Metoda testelor
• Metoda analizei psihologice a produselor activitatii elevilor
• Fisa psihopedagogica
 Metoda observației

Observarea – este metoda fundamentală de cunoaștere a copilului și poate

fi utilizată în diferite împrejurări.
Ea îmbracă două forme : spontană ( cuprinde date observate la activități
curente, activități practice, excursii, drumeții, concursuri, competiții),
sistematică ( ce presupune diferite formulărei a unei ipoteze și existența
unui plan de acțiune ).
Observarea permite surprinderea și studierea fenomelor în cadrul și ritmul
lor de manifestare.
 Metoda observației

Din punct de vedere pedagogic, metodele sunt văzute ca modalităţi de

informare şi formare, de modificare şi perfecţionare a conduitei
preşcolare, reprezentând componente esenţiale ale diferitelor situaţii
educaţionale.
Putem urmări și studia modul de lucru al copiilor, îndemânarea,
perseveranța, inițiative pe baza alegerii unor ativități sau teme.
Metoda observației
Din punct de vedere psihopedagogic
conținutul observației
În activitatea curentă la clasă, profesorul este interesat în primul rând de realizarea
obiectivelor pedagogice; paralel, în procesul de predare - învățare el realizează
observarea spontană a conduitelor de comunicare, de învățare ale elevilor.
Referitor la conținutul observației Zlate Mielu consideră că acesta este reprezentat
de ,,simtomatica stabilă”( trăsăturile bioconstituționale ale individului și tresăturile
fizionomice) și ,, simtomatica labilă” ( conduitele flixibile, mobile cum ar fi conduita
motorie,verbală).
Manifestările de conduită implicate în activități de joc, învățare, muncă vor reuși să
desprindă semnificații cu privire la structurile de personalitate ale copilului:
aptitudini,temperament și caracter.
 Metoda convorbirii

convorbirea – această metodă trebuie sa respecte anumite reguli: sa aiba

un caracter natural; sa se desfasoare liber in atmosfera calma.
Ea poate fi aplicata ca si observatia, atat ca metoda independenta cat si ca
auxiliar al altor metode. Rezultatele acestei metode se confrunta si
completeaza cu rezultatele obtinute in cadrul altor metode.
 Metoda convorbirii
Exemplu: Prin convorbire descoperim ce îi place copilului
să facă sau prin fișe de lucru ca cea din imagine
 Metoda chestionarul
Chestionarul - un set de întrebări care sunt structurate
astfel incat sa se poata obtine date cat mai exacte
despre cel chestionat si se foloseste mai ales la copiii
mai mari care raspund in scris.

Exemplu: Întrebări deschise

Daca vrei să pleci la munte pe cine ai lua cu tine?
a. Mama
b. Tata
c. Colegul de bancă
 Analiza datelor biografice/ anamneza

Anamneza - metoda care ajută cadrul didactic să culeagă informații despre existența
unui individ, de particularități ale dezvoltării copilului, despre moștenirea genetică,
unele boli ale copilăriei care pot afecta dezvoltarea normală, mediul social în cadrul
căruia copilul a evoluat
 Metoda testelor
Metoda testelor – sunt probe standardizate cu sarcini clare propuse
spre rezolvare si conditiilor de aplicare. Sunt utilizate cu precadere
de specialisti pregatiti pentru interpretarea rezultatelor.
Exemplu (când elevul este profesor) Cum apreciați testul, a
fost,ușor?
Copii apreciază testul prin happy face/ sad face
 Metoda rezultatelor activităților

Este metoda care urmareste ambele dimensiuni ale produselor

activitatii copiilor (atat procesul de elaborare al produsului cat si
produsul final) si ajuta la cunoașterea nivelului de cunoștințe al
copilului, abilități,înclinații

Informatiile obtinute prin intermediul acestei metode trebuie

confruntate si completate cu alte date obtinute prin intermediul
celorlalte metode.
Fișa psihopedagogică

Fișa psihopedagogica – este un instrument

de sinteza si organizare a informatiilor
privind profilul psihologic,familial,
medical al copilului (obtinute prin
investigatii specifice mai multor metode).
Fisa permite, prin specificul ei, aprecieri
calitative asupra trasaturilor de
personalitate ale copiilor si asupra
factorilor ce influenteaza evolutia
copilului.
bibliografie • VRAJMAS, ECATERINA – „EDUCATIA COPILULUI
PRESCOLAR”,ED. PROHUMANITATE, BUCURESTI, 1999

• SCIOPU,URSULA – „PSIHOLOGIA COPILULUI”, E.D.P.,

BUCURESTI,1967

• POPESCU-MIHAIESTI, ALEXANDRU-„CUNOASTEREA
COPILULUI PRESCOLAR”,COLECTIA „CATHEDRA”, 1992

• GHEORGHE TOMSA (COORDONATOR) - „PSIHOPEDAGOGIE

PRESCOLARA SI SCOLARA”-SUPLIMENT AL REVISTEI
INVATAMANTUL PRESCOLAR, BUCURESTI, 2005