Sunteți pe pagina 1din 27

Strategii adaptive în situații de

stres/pandemie.
Stresul
• este o trăire afectivă psihologică nervoasă
generată de circumstanţe deosebite,
• tensiune nervoasă (frică, pericol pentru viaţă,
decizii de mare importanţă).
• este un fenomen fiziologic, psihic şi social
• după esenţa sa reprezintă o stare emoţională
(este caracterizată de o activitate fiziologică şi
psihică sporită).
• Stresul a fost şi rămâne unul dintre cele mai
disputate concepte din istoria ştiinţei.
• Fiziologii şi endocrinologii dovedesc
experimental că stresul este un răspuns al
organismului la stimulările externe;
• sociologii ne sugerează că stresul se datorează
caracteristicilor mediului în care trăim,
• iar psihologii argumentează că stresul rezultă
din perceperea unei stări de autoineficienţă.
Componentele stresului

• Stresorii sunt divizaţi convenţional în trei mari categorii:


– fizici
– psihici
– sociali
O altă clasificare a stresorilor:
1. Evenimente majore de viaţă (deces, boli fizice,
divorţ, emigrare, pensionare)
2. Trări/ necazuri cotidiene (izolarea socială,
aglomerarea socială, conflicte de rol, conflictul
nevoii de afirmare, afecţiune, afiliere, surse
financiare insuficiente)
3. Experienţe traumatice şi catastrofale (dezastre,
calamităţi, ameninţarea integrităţii fizice,
războaie, accidente aviatice, feroviare;
pandemii).
• Stresul de scurtă durată cu o intensitate
moderată: mobilizează subiectul, formează
deprinderi de înlăturare a dificultăţilor.
• Stresul frecvent şi de o intensitate relativ
mare: provoacă suferinţe legate de afectarea
sistemului nervos central (nevroză, ulcer
stomacal etc.).
Cercetările recente asupra consecinţelor
stresului cronic au impus în literatură un nou
concept, şi anume sindromul de extenuare
(burn-out) caracterizat prin:
• epuizarea emoţională
• epuizare fizică
• epuizare mentală
Cercetări în domeniu
• Un raport al ONU a etichetat STRESUL ca Boala
Secolului 21;
• Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a descris
STRESUL ca Epidemie Mondială;
• Stresul profesional se află pe locul doi în
ierarhia problemelor de sănătate profesională
în Uniunea Europeană;
• 60-80% din Accidentele de Munca au la origine
STRESUL (inclusiv catastrofele ecologice);
• 75-90% din vizitele la medicul de familie au la bază
problemele de Sănătate generate de STRES;
• 40% din cheltuielile de înlocuire a personalului se
datorează STRESULUI.
Cercetările recente confirma rolul important al
STRESULUI în afecţiunile:
•cardiovasculare;
•neurologice;
•emoţionale.
• STRESUL provoacă de asemenea perturbarea sistemului
imunologic (de apărare).
• provocând de la simple răceli la herpes, artrită, astm, cancer .

- reacţia de răspuns a organismului la acţiunea stimulilor din


mediul extern.
Hans Selye

- este tot ceea ce ne înconjoară, dacă aceasta nu ne aranjează.


Lift
Reacţii fizice/fiziologice:
• dureri de inima,
• palpitaţii,
• apetit alimentar scăzut sau crescut,
• indigestii frecvente
• insomnii,
• crampe sau spasme musculare,
• dureri de cap sau migrene,
• stare generală de rău,
• oboseală cronică,
• iritaţii ale tegumentelor, alergii, viroze frecvente (răceli),
• acutizarea unor boli anterioare.

(bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)


Reactii cognitive:
• blocaje ale gîndirii,
• deficit de reactualizare,
• flexibilitate ideativa redusă,
• diminuarea creativităţii,
• dificultăţi în luarea deciziilor,
• gânduri negative despre sine, lume şi viitor,
• gânduri pesimiste, ideaţie suicidară.

(bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)


Reacţii emoţionale:
• iritabilitate crescută,
• scăderea interesului pentru domenii care reprezentau înainte pasiuni sau hobby-uri,
• pierderea interesului pentru prieteni,
• instabilitate emoţionala,
• anxietate, depresie,
• sentimentul că eşti neglijat/ă,
• reprimarea (neexprimarea) emoţiilor,
• dificultăţi în a te distra sau a te relaxa,
• sentimentul ca eşti un "ratat/ă" în profesie sau familie,
• sentimentul că nu poţi avea încredere in nimeni,
• dificultatea de a finaliza la timp o sarcina începută,
• teama de a fi singur/ă,
• teama de a nu te îmbolnăvi,
• neîncrederea în viitor.

• (bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)


Reacţii comportamentale:
• performante scăzute la locul de munca ,
• consum exagerat de alcool, tutun, cafea etc,
• tulburări de somn,
• management ineficient al timpului,
• izolarea de prieteni,
• preocuparea excesivă pentru anumite activităţi,
• comportamente agresive.

• (bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)


Stresorii:
• Responsabilitatea mare – responsabilitatea faţă
de oameni şi de lucruri, influenţa asupra
viitorului altora (elevi, părinţi, colegi).
• Condiţii improprii de muncă – condiţiile de
muncă neplacute sau chiar periculoase sunt
factori importanţi de stres.
• Monotonia şi plictiseala se pot dovedi extrem
de frustrante pentru cei care se simt capabili să
îşi asume obligaţii mai complexe
Factori de stres asociați cu carantina și efectele lor psihologice

• Frustrarea și plictiseala asociate cu izolarea din timpul carantinei, ce implică


sentimentul de pierdere a rutinei uzuale, sentimente de inutilitate, dar și contact
limitat social și fizic cu ceilalați. Frustrarea de a-ți monitoriza singur starea de
sănătate. Sentimente de însingurare și de izolare față de restul lumii.

• Insuficiente informații, cauzate fie de întârzieri sau chiar lipsă de informații, a


confuziei cu privire la motivele carantinei, fie uneori din cauza unei lipse de
transparență percepută la nivel de societate.

• Durata lungă a carantinei (10 zile ori mai mult) sau prelungirea perioadei inițiale.

• Frica de a fi infectat și/sau de a-i infecta pe alții, care se manifestă ca o stare


permanentă de vigilență și îngrijorare față de simptomele fizice și propria stare de
sănătate .
Stresului psihic (SP)
este considerat ca fiind:
"totalitatea conflictelor personale sau sociale ale
individului care nu-şi găsesc soluţia"; "o stare
de tensiune, încordare şi disconfort
determinată de agenţi afectogeni cu
semnificaţie negativă, de frustrarea sau
reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe,
dorinţe, aspiraţii), de dificultatea sau
imposibilitatea rezolvării unor probleme" etc.
2. Acte inconştiente:
• Refularea. Tot ce este de neacceptat pentru subiect se îndepărtează în
sfera inconştientului sau este ţinut în afara cîmpului conştiinţei către care
caută neîncetat să revină.
Preţui refulării este plătit ulterior de apariţia unui conflict ce generează
o tensiune afectivă prelungită, premiză a unui SP cronic.
• Comutarea. În situaţii stresante comutarea reprezintă o „redistribuire” a
energiei afective ce ameninţă să destabilizeze sistemul psihic spre alte
obiective ce atenuiază nereuşita.
• Negarea (substituirea), caracterul ameninţător al AS constitue o tendinţă
inconştientă de a desprinde, dintre caracteristicile potenţial nocive ale
unor AS, pe acelea care sunt mai uşor contracarabile sau de a atribui AS o
serie de trăsături pozitive, menite să le atenueze caracterul nociv.
Promovarea unei stări de bine în timpul carantinei

1. Folosirea comunicării, ca metodă de intervenție. Limbajul clar, pragmatic


și ușor de înțeles poate reduce apariția unor reacții psihologice adverse
(panică, furie, neîncredere etc.) pe durata carantinei
2. Facilitarea comunicării cu cei dragi. Aflarea unor informații despre
starea de sănătate sau discuţiile pe diverse teme cu dragi poate avea un
puternic impact emoțional.
3. Redu plictiseala și sentimentul de izolare. Plănuirea activităților zilnice în
timpul unei carantine poate reduce din plictiseală și poate diminua
focalizarea asupra apariției simptomelor și îngrijorărilor față de cei dragi.
4. Ai grijă tine. Ai grijă ca nevoile tale de bază să fie împlinite măcar la un
nivel minim: hrană, hidratare și somn, pauze la intervale regulate, discuții
cu colegii sau oamenii dragi.
Cum să trăim într-o perioadă de incertitudine
globală
• Pandemie
Ghând:1. Vom muri cu toții
2. Este o situație dificilă,
• Cu multe necunoscute,
• Ceea ce știm acum este felul în care ne vom putea proteja pe termen
scurt și mediu
Emoție: 1.Panică, disperare
2. Vigilență, neliniște
Comportament: 1.Nu dorm, plâng, mă agit.
2. Igienă, distanțare socială, rutină.
Despre emoția de frică
Până unde este răspuns natural, adaptativ și de unde începe anxietatea
 
• Frica  (sunt matur, pot oade să mă confrunt cu așa ceva?)
– Este prima emoție pe care o trăiește ființa umană; 
– Fără acest răspuns emoțional, nu ar fi fost posibilă supraviețuirea noastră ca specie; 
– Frica este cea care declanșează sistemul de alarmă al corpului în raport cu amenințarea și face
posibil răspunsul nostru automat la stres și pericol;
– Funcția ei de bază este de detectare a pericolului;
Furia – nedreptate

• Are ca funcție principală identificarea decalajului între așteptările personale și răspunsul mediului;
• când lucrurile nu se întâmplă în conformitate cu așteptările noastre, trăim subiectiv emoția de
furie iar creierul nostru înregistrează o comandă de acțiune de tip “Fă ceva!”; (nu pot merge la
odihnă, în călătorii ect. )
• Anxietatea: frică de schimbare, nu voi reuși nimic, nu voi fi acceptat…
Răspunsul terapeutic în raport cu frica

• Validare
•  
– ”Este firesc să vă fie frică, ar fi anormal să nu simțim asta într-o
perioadă în care ne confruntăm cu o situație nouă, cu multe
necunoscute, a cărei evoluție nu o cunoaștem încă și pentru
managementul căreia avem câteva soluții punctuale.” 
– ”Așteptarea să ne simțim bine, perfect, relaxați, în această perioadă,
este NEREALISTĂ.”

• Prelungirea și creșterea în intensitate a emoțiilor naturale sunt


justificate de apariția unor gânduri negative = îngrijorări , dar:
anticipăm consecințe: spălăm pe mâini, distanță socială, nu
percepem ca catastrofă, ci ca grijă pentru sănătate.
Ce pot să fac?

 
• Rutină – somn, hrană, igienă (respectă, ai grijă de sine)
•    
• Realizare (creștere profesională, formări, studii, limbi străine etc.)
•  
• Conectare (la prieteni, activități , timp liber)
•  
• Plăcere (activităț preferate, plimbări, muzică, filme)
•    
• Respirație, relaxare (exerciții, masajul mâinii, ascult semnalele corpului meu)

1. Vă rog să notați câte 3 activități pentru cele de mai sus(din ce faceți cu adevărat)
3 min
2. E necesar să cunoaștem aceste lucruri pentru ai putea ajuta pe colegii noștri și pe elevi,
ce la fel se confruntă cu dificultăți în această perioadă
Pași mici în lucrul de acasă:
1. La începutul zilei pune pe hârtie 3 lucruri ce
dorești să le duci la bun sfârșit
2. Înainte de a discuta cu colegii despre muncă,
întreabă-i ce mai fac.
3. Alocă 30 min pe zi pentru a pregăti și a savura
o gustare sănătoasă.
4. Seara fă o listă cu tot ce ai realizat pe
parcursul zilei.
Evaluare:
• Test de apreciere a rezistenţei personalităţii la stres
 
• Instrucţiune: Răspundeţi la următoarele întrebări cu:
• niciodată (nu), uneori, permanent (da).
1. Am impresia că nu sunt apreciat corect.
2. Lucrez chiar şi cînd sunt bolnav.
3. Port responsabilitate pentru calitatea lucrului efectuat.
4. Sunt agresiv.
5. Nu tolerez critica.
6. Sunt o persoană iritată.
7. Cînd am posibilitate, încerc să mă evidenţiez.
8. Sunt insistent şi perseverent.
9. Sufăr de insomnie.
10.Pot riposta duşmanilor.
11.Sunt emotiv şi suport greu neplăcerile
12. Nu-mi ajunge timp pentru odihnă.
13. Deseori nimeresc în situaţii de conflict.
14. Nu-mi ajunge timp pentru a mă realiza.
15. Nu-mi ajunge timp pentru a mă ocupa de lucrui preferate.
16. Nu am spor în lucru.
17. Mi-e frică să nu-mi pierd serviciul.
18. Regret pentru unele ieşiri necalculate.

• Pentru răspunsurile: niciodată – 1 punct, pentru uneori – 2


puncte, pentru permanent – 3 puncte.
• Nivelul rezistenţei la stres:

Excelent 18-25
Înalt 26-29
Acceptabil 30-37
Mediu 38-41
Suficient 42-49
Scăzut 50-53
Foarte scăzut 51-54

S-ar putea să vă placă și