MASTER

Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

Concepte si strategii in chimia verde

semestrul III
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Prezentarea conceptelor chimiei verzi – chimie sustenabila, in contextul dezvoltarii durabile, cu
tripla preocupare pentru: calitatea mediului, factorul economic si social.

Prevenirea poluarii mediului, prin conceperea/proiectarea acelor compusi chimici si procese,

care reduc/elimina generarea unor hazarde/riscuri de mediu.

Se urmareste o abordare noua in proiectarea, dezvoltarea si implementarea de produse si

procese chimice prin: maximizarea economiei de atomi, reducerea reziduurilor, aplicarea unor
conditii blande de reactie (solventi, energie), reactii catalitice selective, valorificarea resurselor
regenerabile

Introducerea si operarea cu limbajul stiintific din literatura de specialitate

Identificarea si promovarea strategiilor chimiei verzi in sintezele de laborator si in aplicatiile

industriale. Prezentare studii de caz.

11/16/22 2
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

COMPETENTE SPECIFICE
• Intelegerea si identificarea principiilor chimiei verzi in cadrul sistemelor studiate
• Capacitatea de evaluare a gradului de inofensiv a unui produs/proces chimic prin
aplicarea instrumentelor chimiei verzi
• Capacitatea de a intelege metodele moderne de sinteza chimica (anorganica, organica
s.a)
• Insusirea unui limbaj tehnic specific domeniului
• Cunoasterea si integrarea conceptelor chimiei verzi, in strategiile de sinteza chimica
moderna
• Cunoaşterea relaţiei interactive cu alte domenii: ştiinţa materialelor, electronică, optică,
biochimie, medicina.
• Capacitatea de a prelua informatia stiintifica relevanta din articolele de literatura
studiata; prezentarea unor exemple de aplicare a conceptului de chimie verde: tehnologii
curate de oxidare, utilitatea solventilor alternativi, prevenirea poluarii prin aplicare
principiilor de recunoastere moleculara, cataliza selectiva s.a

11/16/22 3
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare
In 1987 Comisia Mondiala de Dezvoltare Economica si Mediu
Ambiant a Natiunilor Unite (Comisia Brundtland) este cea care
atrage atentia ca, adesea, cresterea economica duce la o deteriorare,
nu la o imbunatatire a calitatii vietii oamenilor, si de aceea considera
ca a devenit impetuos necesara “o forma de dezvoltare durabila
care sa indeplineasca nevoile prezente fara a compromite
capacitatea generatiilor viitoare de a-si indeplini propriile
nevoi”.

Comisia a subliniat existenta a doua probleme majore:

dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde mai
inalte de trai pentru un mic procent din populatie, ci cresterea nivelului de
trai al tuturor;
dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea
nesabuita a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant.

Acesta a fost actul de nastere al conceptului de Dezvoltare Durabila.

11/16/22 4
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

Dezvoltarea durabila a societatii va avea drept consecinte pozitive pe

termen lung urmatoarele:
1.cresterea calitatii mediului cu efecte pozitive asupra sanatatii
oamenilor si implicit asupra productivitatii acestora;
2.minimizarea risipei de materii prime, materiale si energie, prin buna
gestionare si utilizare a acestora;
3.cresterea eficientei costurilor si a timpului de lucru;
4.cresterea calitatii produsului si procesului;
5.identificarea unor noi surse de materii, materiale si energie din cele
considerate a fi neintrate in circuitul economic;
6.promovarea tehnologiei reciclarii, ca o sursa alternativa de energie si
de materiale secundare.
11/16/22 5
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

Dezvoltare sustenabila=Dezvoltare durabila

Scopurile dezvoltarii durabile :

protectia ecologica ;
protectia resurselor umane
protejarea resurselor naturale ;

recuperarea ;
reciclarea ;
reutilizarea ;
(educatia celor trei RRR) produselor iesite din uz
11/16/22 6
*Economie circulara:
Definiția economiei circulare propusă de Comisia Europeană: „într-o economie circulară, valoarea
produselor și materialelor este menținută cât mai mult posibil; deșeurile și utilizarea resurselor sunt
reduse la minimum, iar atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, acesta este
folosit din nou pentru a crea o valoare suplimentară; acest lucru poate aduce beneficii economice
majore, contribuind la inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă”.
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL
EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR, Închiderea buclei -un plan de acțiune al UE pentru economia
circulară, COM(2015) 614,
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2015/COM_2015_614_RO_ACTE_f.pdf
Keywords: surse secundare, materiale, materii prime, tehnologie.
Waste statistics, November 2018
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics
5.0 tonnes of waste were generated per EU inhabitant in 2016.
45.5 % of waste were landfilled and 37.8 % were recycled in the EU in 2016.
http://ec.europa.eu/environment/waste/pdf/early_warning_report_RO.pdf
In 2016, Romania’s recycling rate (including composting) reported to Eurostat was 13%, while its
landfilling rate was 69%, one of the highest in Europe. Based on an analysis of existing and firmly
planned policies in the area of waste management, Romania is considered at risk of missing the 2020
target of 50% preparation for re-use/recycling of waste.
http://www.urbanmineplatform.eu/homepage
 8
11/16/22
 “the recycling input rate (a measure of the share of secondary
sources in raw material supply) of CRMs is generally low.”

 Secondary Raw Materials

Un telefon contine SRM (obtinute
prin reciclare)
- 33 g Fe, 13 g Si, 7 g Cr
- CRM: 900 mg W, 70 mg Co, 70
mg Mo, 160 mg Nd, 30 mg Pr
- 90 mg Ag, 36 mg Au (de 100 ori
mai mult decat Au in minereuri
‘high-grade’ care contin 4.5-21.5
g Au/t)

 Primary Raw Materials –

mining
Pentru un telefon este necesara
extractia a
10-15 kg minereu, ~7kg high-grade
mineral de Au, 1kg Cu, 750g W si https://publications.europa.eu/en/
publication-detail/-/publication/
200g Ni.
https:// d1be1b43-e18f-11e8-b690-
01aa75ed71a1/language-en/format-
www.plymouth.ac.uk/news/
PDF/source-80004733
11/16/22 9
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene
(UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei
2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU
pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de
20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea
Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia 2 susține dezvoltarea României pe trei piloni
principali: economic, social și de mediu si urmareste cele 17 ODD ale Agendei 2030. Tranziția
către economia circulară reprezinta oportunitatea transformarii economiei actuale, liniara, într-
una mai durabilă, contribuind la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030.
[1]
EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final,
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf
[1]
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. Coord. științifici: Sergiu Celac, Angheluță Vădineanu,
Bucureşti : Paideia, 2018, ISBN 978-606-748-261-4

11/16/22 10
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

Chimia verde
Definitie.
Justificarea interesului pentru o noua abordare a chimiei.
De ce ar trebui sa urmeze chimistii scopurile chimiei verzi
(necesitatea/justificarea interesului chimistilor pentru
directiile, scopurile chimiei verzi).
Inovatie, Limitari/obstacole

11/16/22 11
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

• CHIMIA Verde / CHIMIA Sustenabila

• Chimia verde (sustenabila) –concept filozofic de abordare a chimiei care

incurajeaza proiectarea acelor produsi si procese, care reduc/elimina
utilizarea/generarea de substante cu caracter de hazard.
• In timp ce chimia mediului studiaza chimia mediilor naturale si a poluantilor
chimici in natura, chimia verde urmareste reducerea si prevenirea poluarii,
chiar de la sursa.

11/16/22 12
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

Principiile chimiei verzi

1. Prevenirea formării produşilor reziduali

proiectarea acelor sinteze chimice, care să nu conducă la obţinerea de substanţe

reziduale, care ar necesita operaţii de îndepărtare /curăţare,
• cea mai adecvată formă de depozitare a reziduurilor o reprezintă în primul rând
neproducerea acestora

2. Proiectarea unor sinteze care să conducă la obţinerea unor produşi chimici pe deplin
utili, mai siguri, netoxici /cu toxicitate foarte redusă

11/16/22 13
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

3. Preferinţa pentru utilizarea materiilor prime si a resurselor regenerabile, în

detrimentul celor epuizabile

4. Utilizarea catalizatorilor

5. Minimalizarea compusilor reziduali prin aplicarea reacţiilor catalitice

(selective, pe cat posibil)– catalizatorii utilizaţi în cantităţi reduse, pot fi
utilizaţi de mai multe ori, fiind preferaţi în raport cu reactivii
stoichiometrici, care au utilizare unică şi de asemenea necesită lucrul în
exces.

11/16/22 14
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

6. Evitarea folosirii substanţelor chimice derivate

• Evitarea folosirii grupelor de blocare / protejare sau pentru alte modificări
temporare. Derivaţii chimici implică utilizarea reactivilor suplimentari si
generează reziduuri.
7. Principiul Economiei de atomi (EA)
• Pe baza unor noi concepte ale ingineriei chimice, pentru intensificarea
proceselor chimice se urmăreşte proiectarea acelor sinteze ce conduc la
produşi finali care să conţină în proporţie maximă, compusii initiali. NB.
Indicele EA poate fi scăzut, chiar atunci când randamentul reacţiei este maxim.

11/16/22 15
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

8. Utilizarea unor solvenţi /condiţii de reacţie mai sigure.

• Evitarea solvenţilor, reactivilor de separare, a altor reactivi chimici auxiliari.
• Dacă aceştia sunt necesari, atunci se vor utiliza cei din categoria inofensivi.
• Dacă e necesar un solvent, atunci apa este cel mai bun (inofensiv) mediu de
reacţie.

9. Cresterea eficienţei energetice

• Preferinţa pentru reacţiile chimice conduse în condiţii de temperatură şi
presiune obişnuite.

11/16/22 16
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

10. Proiectarea substantelor si produsilor chimici usor degradabili, după ciclul de

utilizare.
• Obţinerea unor produşi chimici care, după utilizare, pot fi descompuşi în
substanţe inofensive, prevenind astfel acumularea acestora în mediu.

11. Analiza situatiei în timp real, pentru prevenirea poluării.

• Include-în cadrul procesului- monitorizarea si controlul, în cursul sintezei, pentru
minimizarea / eliminarea formării produsilor secundari.

11/16/22 17
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

12. Minimalizarea potenţialului de producere de accidente.

• Designul produsilor chimici si a stării acestora (solidă/lichidă/ gazoasă) a.î.

să se reducă posibilitatea producerii accidentelor chimice (eventuale
explozii, incendii, alte eliberări în mediu)

11/16/22 18
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

I. Materii prime alternative. Criterii de selectie

Sinteza si producerea oricaror substante chimice porneste de la selectia materialului din care
se realizeaza produsul final. In numeroase cazuri, aceasta selectie poate fi factorul
determinant, pentru impactul sintezei asupra mediului.
• Exemple :
a) daca o substanta in sine, nu implica vreun hazard pentru sanatatea umana, dar
recuperarea/izolarea substantei respective reprezinta un risc semnificativ, atunci acel
factor trebuie luat in calcul, in selectia initiala
b) daca utilizarea materiei de baza selectate initial pentru realizarea sintezei dorite presupune
interventia unui reactiv deosebit de toxic / hazard, atunci acel factor capata pondere in
procesul de selectie

11/16/22 19
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

1. Inofensive sau mai inofensive

• Primul nivel al evaluarii oricarui material de baza trebuie sa determine daca substanta in sine
implica fie : un hazard intr-o anumita forma, fie toxicitate, potentiale surse de accidente, o
posibila afectare a ecosistemelor.
• Acest hazard, poate fi evaluat in termeni pentru care exista date extensive, referitoare la
anumite proprietati, pornind de la punctul de inflamabilitate, pana la eventualul potential de
distrugere a ozonului.
• In absenta unor date empirice exista o gama larga de modelari, care pot oferi aproximari
satisfacatoare pentru aceste caracteristici.

11/16/22 20
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

2. Regenerabile
• Resurse regenerabile confera un anumit grad de siguranta produselor, consumatorilor, cat si
mediului, prin comparatie cu materiile prime de natura petroliera.

• Oleochimia –reprezinta o ramura a chimiei, care utilizeaza uleiurile vegetale si grasimile, ca

resurse regenerabile. Literatura de specialitate prezinta unele aplicatii recente ale derivatilor
unor uleiuri/grasimi, neagresive pentru sanatatea umana / mediu ; acestea se regasesc in
formule cosmetice, sinteza unor polimeri, productia de lubrifianti. Uleiurile grase, alaturi de
carbohidrati reprezinta resurse regenerabile, prin comparatie cu materiile minerale sau cele
fosile.

• Rezultatele din domeniul oleochimiei arata ca utilizarea grasimilor vegetale permite dezvoltarea
unor produsi competitivi, care sunt benefici/ neagresivi atat pentru consumatori directi, cat si
pentru mediu.

• Lumina reprezinta in sens larg, o alta sursa regenerabila (moderna) o alternativa sigura la
reactiile catatlitice, toxice, in caul numeroaselor transformari sintetice.
• Pe langa radiatiile UV cea mai regenerabila si ideala energie pentru mediu o reprezinta lumina
solara.
11/16/22 21
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

3. Rezolvarea altor probleme de mediu

Sechestrarea CO2 (captare + sechestrare = stocare) reprezinta un alt exemplu despre modul in
care o materie prima poate rezolva o problema de mediu.

Numeroase cercetari si tehnologii moderne ale ultimului deceniu sunt concentrate pe directia
reducerii concentratiei si implicit a efectelor gazelor de sera.

CO2 este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai importanti compusi gazosi, care participa la

efectul de sera. Studii recente urmaresc aplicarea sechestrarii CO 2, chiar in timpul

procesului de productie (ceea ce nu rezolva integral problema incalzirii globale ci doar
atenueaza efectele excesului de CO2 in atmosfera).

11/16/22 22
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

• II. Reactivi /Reactii (cai) de sinteza – benigne

• Inofensive sau mai inofensive
• La fel ca si selectarea materiilor prime, selectarea unui reactiv trebuie sa inceapa tocmai prin
evaluarea reactivului insusi, pentru a determina daca acesta poseda vreo proprietate tip hazard.
Aceasta analiza presupune o intrebare inerenta: cere aceasta transformare un reactiv hazard,
sau produsul tinta poate fi obtinut printr-o cale ce utilizeza un reactiv mai putin purtator de
riscuri (hazard)? Pentru acest scop trebuie identificati reactivii alternativi, si orice proprietate
hazard pe care o poseda acestia trebuie comparata cu cele asociate cu reactivul initial.
• Ex: reactiv inofensiv (care este produs din intermediari netoxici) dimetilcarbonatul.

11/16/22 23
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare
• Diminuarea producerii reziduurilor
• Reactiile (verzi) de oxidare – in cadrul chimiei verzi impun:

• Utilizarea solventilor netoxici (apa si CO2) si conditii blande de reactie.

• Oxidarea - care foloseste aer ca agent oxidant- este dificil de controlat fiind fie prea lenta, fie
prea rapida, pentru aplicatii industriale si in mod intrinsec, neselectiva,

(atunci cand selectivitatea este parametrul decisiv).

• Apa oxigenata (peroxidul de hidrogen) este un reactiv curat, care produce doar H2O ca produs
secundar, caz in care se pot atinge selectivitati mari. Totusi, utilizarea acestui reactiv in
productia de sinteza chimica fina este in mod curent limitata de reactivitatea sa redusa,
precum si de predispozitia pentru reactii de descompunere radicalica.

11/16/22 24
• Selectivitatea

• Utilizarea unui reactiv care este mai selectiv - mai multe materii prime pot fi
transformate in produsul dorit.
• Selectivitatea ridicata a unui produs nu se traduce intotdeauna in randamentele
ridicate (si mai putin reziduu produs).
• Selectivitatea ridicata si conversia ridicata trebuie sa fie atinse in scopul unei
transformari sintetice, pentru a genera putin, sau deloc reziduuri.
• Utilizarea de reactivi de selectivitate ridicata poate conduce la operatii de
separare, izolare si purificare a unui produs, semnificativ mai putin dificile.

11/16/22 25
• Metode de cuantificare pentru:
1. Eficienta unei reactii/proces:
1. Conversia reactantilor %R  %P (din %T)
2. Selectivitate P=%R  Pspecific
3. Randament = Conversie x Selectivitate
2. Gradul de verde/benign pentru mediu
2a. E-factor Roger Sheldon 1994
E- factor
2b. Economia de atomi (EA)
Industrie Productie tone E-factor =
kg reziduu/kg produs
Petrochimica 106-108 <0.1
Produse chimice 104-106 1-5
Produse chimice de sinteza fina 102-104 5-50
Produse farmaceutice/speciale 10-103 20-100

Masa reziduului: orice produs rezultant care nu este produsul dorit

CO211/16/22
, NOx, H2O, NaCl, Na2SO4, (NH4)2SO4, saruri ale metalelor grele, compusi organici. 26
 III. Cataliza
• In cazul in care este necesar un catalizator, acesta ar trebui utilizat in
cantitati catalitice. De fapt, daca un catalizator poate fi utilizat, fara a se
consuma in proces, va fi necesar mai putin material pentru transformarea
continua. Aceasta implica faptul ca acest catalizator trebuie sa fie atat de
eficient pe cat posibil, implicand un numar cat mai mare de cicluri de
utilizare.
• Alte criterii trebuie sa tina cont de optimizarea utilitatii reactivului si de
minimalizarea impactului asupra mediului.
stoichiometric reagents

3 + 2CrO3 + 3H2SO4 E-factor=?

OH Mbenzofenona=182.2g/mol
diphenyl methanol 1kg 5.48 moli benzofenona
1.83 moli Cr2(SO4)3 si 10.98 moli H2O
3 + 2Cr2(SO4)3 + 6H2O 0.717 kg 0.197kg
O waste E-factor= 0.914 ~ 1kg de
11/16/22 reziduu pentru 1 kg de produs 27
benzophenone
3. Transformari sintetice

• Diferitele tipuri de reactii – printre cele mai utilizate- pot sa prezinte grade diferite de
impact asupra mediului.
Reactiile de aditie incorporeaza complet materialul de pornire, in produsul final si astfel nu
produc reziduuri care necesita tratare, depozitare sau alt tratament.
Reactiile de substitutie genereaza in mod necesar cantitati stoichiometrice de produsi
secundari si reziduuri.
Reactiile de eliminare nu necesita introducerea unor cantitati de substanta din exterior, dar
genereaza cantitati stoichiometrice de substante care nu reprezinta molecule tinta. In
acest sens reactiile de eliminare sunt considerate a avea un grad (indice) de
economie de atomi mai mic.

• Pentru orice reactie de sinteza este important sa se evalueze proprietatile de hazard

ale tuturor substantelor care sunt generate in mod necesar in transformare, la fel
precum este important sa se evalueze proprietatile de hazard ale tuturor materiilor
prime si reactivi, care sunt adaugati in transformarile de sinteza

11/16/22 28
3. Transformari sintetice

11/16/22 29
3. Transformari sintetice

11/16/22 30
3. Transformari sintetice

11/16/22 31
IV. Solventi / Conditii de reactie
• Utilizarea solventilor este omniprezenta in industria chimica si in ramurile inrudite. Exista o
atentie si o presiune deosebita pentru trecerea la utilizarea extinsa a solventilor chimiei verzi, ca
alternativa la chimia traditionala.
Toxicitate redusa
Cele mai recunoscute hazarde asociate moleculelor soventilor le reprezinta abilitatea acestora de a
exploda sau de a arde. Cu profunda intelegere a problemelor de sanatate si efectelor asupra
mediului care ar putea fi cauzate de un mare numar de solventi, noi clase de solventi au fost
proiectate si investigate si din punct de vedere al hazardelor.
Sanatate umana
Mediu ( local /general)
Utilizarea clorofluorocarburilor (CFCs-freon – utilizat ca eponim pentru toti compusii
fluorocarbonati) si rolul acestora in distrugerea ozonului stratosferic a condus la o tendinta
generala de eliminare a acestor categorii de substante, cu toate utilizarile lor virtuale. Utilizarea
freonilor este monitorizata printr-un protocol semnat in 1992, la Kyoto.
Utilizarea unor anumiti compusi organici volatili (VOCs) ca solventi, sau in alte scopuri a generat mari
preocupari referitoare la capacitatea acestora de a afecta nivelul ozonului atmosferic

11/16/22 32
V. Produsi / Proiectarea unor compusi chimici mai siguri
• Mecanism de actiune
• In cazul in care este cunoscut mecanismul prin care se actioneaza exista o mare
probabilitate sa se proiecteze un compus/produs chimic, mai sigur, din perspectiva
toxicitatii sau al unui hazard, pentru organismul uman sau pentru mediu. Simplificand,
daca este cunoscut mecanismul de actiune – care provoaca toxicitatea_ si apoi, daca
orice etapa in cadrul acestui mecanism poate fi evitata, atunci caracterul de toxic al
produsului final poate fi de asemenea evitat.

11/16/22 33
 Corelatia structura – activitate QSAR
• Chiar daca mecanismul de actiune este necunoscut exista adesea corelatii detaliate,
referitoare la legatura structura-activitate, care poate fi folosita in proiectarea unor
compusi chimici/chimicale mai siguri. De exemplu, daca se cunoaste ca un analog metil-
substituit al unei substante poseda o toxicitate foarte ridicata si ca aceasta toxicitate
scade cu trecerea de la etil- la propil- va fi considerata corecta optiunea trecerii la un lant
hidrocarbonat mai lung, in vederea proiectarii unui compus chimic mai sigur.
• Chiar daca este necunoscut mecanismul prin care lungimea lantului alchilic influenteaza
toxicitatea, o relatie structura-activitate de acest tip, ofera un instrument valoros in
designul / conceperea unor produsi chimici.

11/16/22 34
• cis-[PtCl2(NH3)2], cisplatin,
• Complecsii de platina sunt utilizati in tratarea a ~50% din cazurile de cancer si, desi sinteza cisplatin-ului si stabilirea
eficientei sale antitumorale sunt cunoscute de 50 ani, pana in prezent din peste 3000 de complecsi ai platinei raportati
numai 30 au ajuns in stadiul de testare clinica si doar 3: cisplatin, carboplatin si oxalilplatin sunt in mod curent utilizati
in chemoterapia unor forme de cancer.  

Specia care se leaga la ADN este cis-[PtCl(OH2)(NH3)2]Cl, rezultata printr-o reactie de substitutie de ligand OH 2 →
Cl-. Cisplatin-ul este stabil in sange, unde concentratia ionilor Cl - este 100 mM dar se transforma  cu usurinta in cis-
[PtCl(OH2)(NH3)2]Cl in interiorul celulelor unde concentratia Cl - este 5-20 mM. In aceasta forma se leaga la atomul
de azot11/16/22
N7 din guanina, formeaza punti intre nucleobaze adiacente sau blocheaza aceste pozitii, prin aceasta35 actiune
se altereaza formarea structurii helix a ADN si se induce apoptoza.   
• Eliminarea gruparilor functionale toxice

In cazul unor date insuficiente, referitoare la modificarile structurale / mecanismele care confera
produsului toxicitate, presupunerea ca anumite grupari functionale reactive ar reactiona in
mod similar, in interiorul organismelor sau in mediu, poate fi adesea considerata valabila.
In aceste cazuri poate exista de exemplu, optiunea mascarii gruparii functionale derivate, netoxice
si eliberarii gruparii initiale, parinte, doar atunci cand este necesar.

Reducerea biodisponibilitatii
Daca prin metodele mentionate anterior nu se pot detremina caracteristicile structurale ale
moleculelor care trebuie sa fie modificate in sensul reducerii hazardului, atunci ramane totusi
optiunea transformarii substantei intr-o forma mai putin biodisponibila.

• Biodisponibilitatea – termen utilizat in cinetica farmaceutica ; desemneaza fractia din doza

administrata de medicament care ramane neschimbata in sistemul circulator. Prin definitie, la
administrarea intravenoasa a unui medicament se considera biodisponibilitatea 100%.
Aceasta biodisponibilitate scade in cazul administrarii pe alte cai (ex. orala), datorita
absorbtiei incomplete si respectiv, primei etape de metabolizare.

11/16/22 36
 • Daca o substanta este netoxica prin design structural, atunci aceasta este
inofensiva/benigna ca efect final. Acest efect poate fi obtinut prin ajustarea balantei
hidrofil/lipofil, care controleaza adesea capacitatea substantelor de a traversa membranele
biologice (piele, rinichi, tract digestiv).

• Exista in prezent numeroase substante care au potential de distrugere a ozonului, fara insa
a detine caracterul de hazard – in sensul ca nu afecteaza ozonul stratosferic (nefiind
capabile sa reactioneze la altitudine sau/si neavand suficienta persistenta la acele
altitudini, pentru a fi considerate periculoase.

11/16/22 37
VI. Reducerea / Minimizarea consumului de energie

• Proiectarea transformarilor chimice poate reduce consumul de input energetic, in termeni de energie
mecanica, energie termica sau alte forme de energie necesare initial si cu referire la impactul asupra
mediului, asociat unui consum energetic excesiv.
• Proiectarea in scopul minimalizarii energiei este inevitabil asociata cu proiectarea materialelor eficiente,
sub diverse aspecte. De exemplu, in cazul utilizarii unor noi solventi, cum ar fi scCO 2 exista adesea
problema separarii unui solut, ceea ce necesita inputuri energetice semnificative.
• Daca o transformare sintetica este dezvoltata utilizand un sistem catalitic, in locul unuia stoichiometric
atunci si necesarul de input energetic este diminuat, proportional cu scaderea E activare.

• Aceasta este una din metodele prin care cercetatorii incearca sa gaseasca noi cai pentru reducerea
consumului energetic, prin metodele chimiei verzi .

11/16/22 38
 MASTER
Controlul analitic al calitatii mediului si tehnici de depoluare

Directii moderne (tendinte) in chimia verde.

• Reactivi de oxidare si catalizatori.
• Reactivi biomimetici multifunctionali.
• Chimia verde combinatoriala.
• Chimia care sa previna si sa rezolve problemele curente
privind poluarea.
• Proliferarea reactiilor non-solventi.
• Concentrarea asupra problemelor energiei. Derivatizarea
non-covalenta.
11/16/22 39
• Anastas, P. T and J. Warner. 1998. Green Chemistry Theory and Practice. Oxford: Oxford
University Press.
• Poliakoff, M., J. M. Fitzpatrick, T. R. Farren, and P. T. Anastas. 2002. Green Chemistry: Science
and Politics of Change. Science 297:807–810.
• Anca Razvan, Chimie verde, note de curs.

• Center for Green Chemistry www.greenchemistry.uml.edu

• Environmental Protection Agency's Green Chemistry Website www.epa.gov/greenchemistry
• Green Chemistry Network www.chemsoc.org/networks/gcn
• The Environmental Site www.envirosite.com
• U.S. Chemical Safety and Hazard Investigation Board www.chemsafety.gov
• The American Chemical Society’s Green Chemistry Institute www.chemistry.org

11/16/22 40
Producerea ibuprofenului-procese comparate
O
O
H H3C
O COOEt
O
O
O ClHCHCOOC2H5
H3C H3O NH2OH
C2H5ONa

O
N
OH
N
OH

HOH

HOH

atom utilization = 206/514.5 = 40%

Reagent Used in ibuprofen Unused in ibuprofen

Formula MW Formula MW Formula MW
C10H14 134 C10H13 133 H 1
C4H6O3 102 C2H3 27 C2H3O3 75
C4H7ClO2 122.5 CH 13 C3H6ClO2 109.5
C2H5ONa 68  - 0 C2H5ONa 68
H3O 19  - 0 H3O 19
NH3O 33  - 0 NH3O 33
H4O2 36 HO2 33 H3 3
Total Ibuprofen Waste products
C20H42NO10ClNa 514.5 C13H18O2 206 C7H24NO8ClNa 308.5
41
 OH

O OH
H3C
H
O
O
O
O
H3C H2 CO

atom utilization = 206/266 = 77%

atom utilization* = 248/266 = 93%

Reagent Used in ibuprofen Unused in ibuprofen

Formula MW Formula MW Formula MW
C10H14 134 C10H13 133 H 1
C4H6O3 102 C2H3O 43 C2H3O2 59
H2 2 H2 2   0
CO 28 CO 28   0
Total Ibuprofen Waste products
C15H22O4 266 C13H18O2 206 C2H4O2 60

42
 Boots si Hoechst-Celanese

O O

AlCl3 Criterion Boots Hoechst-Celanese

1 2 O 1 O O
2-methylpropylbenzene Number of steps 6 steps 3 steps
O
NaOEt HF O
Cl
OEt Catalysis non-catalytic all catalytic
O H3O+

H Atom utilization 40% 77%/93%

4 3 O OEt 2
H 2O O
NH2OH O H2
Waste considerable amounts virtually no waste
Raney
Nickel

Solvents organic solvents no solvents required

OH
N N
C Energy consumption high 20-40% reduction
5 6 7 OH
Pd
Investment costs high reduced
CO

Production costs high considerably reduced

COOH

Ibuprofen

43