In cadrul unor populaţii, între indivizii din aceeaşi
specie, se manifestă relaţii intraspecifice de
cooperare dar şi de competiţie pentru hrană, teritoriu, stabilirea dominaţiei şi inmulţire, comunicare O interesantă formă de colaborare se întâlneşte la călugariţa. După împerechere, femela consumă sau omoară masculul • Şi în cazul scorpionului, colaborarea se manifestă prin voracitatea femelei, care omoară masculul după împerechere. Capra neagră trăieşte în grupuri numite ,, ciopoare”. Ele sunt formate din femele, iezii lor şi ţapii cei tineri. Cerbul lopătar trăieşte în ciurde. Aceste grupări pot ajunge la o dimensiune de 200 exemplare Singuraticii lupi , se unesc în timpul iernii , formând ,, haite”. Ele sunt compuse din 8- 12 indivizi. O parte din haită goneşte animalele mari, iar cealăltă parte , se ascunde şi aşteaptă captura. Stolul este o formă de grupare specifică păsărilor care migrează, odată cu venirea toamnei. Berzele, cocorii, dar şi rândunelele se asociază în stoluri mari. Coloniile sunt grupări de indivizi din aceeaşi specie, care trăiesc împreună, având fiecare un loc de cuibărit propriu. Coloniile se formează, mai ales în condiţii de suprafaţa redusă pentru cuibărit şi hrană abundentă. Societăţile cu structuri complexe, reprezintă grupări aparte, bazate pe reguli stricte, ierarhii. Le întâlnim şi la unele maimuţe, cum sunt gorilele şi babuinii. In aceste grupări se manifestă diviziunea şi repartizarea strictă a funcţiilor : femela fecundă ( regina ) , masculii fecunzi ( trântorii ) şi lucrătorii şi soldaţii , care pot fi femele sau masculi. In cazul albinelor, o astfel de grupare cuprinde 75.000 de indivizi Pot să fie transmise prin schimbarea poziţiei corpului, culorii sau a formei corpului. Pe întuneric, apare şi semnalizarea prin lumină ( licurici) Sunt utilizate pentru recunoaşterea dintre indivizi, avertizare şi apărarea teritoriului. Unele specii emit sunete pe care omul nu le poate auzi : Ultrasunetele- în cazul liliacului; Infrasunetele- în cazul balenelor.