MICROECONOMIE

structură curs
bibliografie
forme de evaluare

Prof. Daniela SARPE

 Structură curs
Teoria consumatorului
1. Modelul alegerii optime de
consum
2. Determinarea funcţiilor cererii
de bunuri
3. Factorii de influenţă ai cererii
de bunuri
4. Tipuri de bunuri ce fac obiectul
opţiunii de consum
5. Cererea agregată vs. cererea
individuală
6. Elasticitatea cererii şi impactul
asupra venitului obţinut de
producători
1. Modelarea comportamentului
firmelor: funcţia de producţie
2. Problema maximizării
profitului firmelor
3. Analiza costurilor la nivel de
firmă
Teoria producătorului
4. Structuri de piaţă
5. Decizia de ofertă în condiţii de
concurenţă perfectă
6. Decizia de ofertă în condiţii de
monopol
7. Decizia de ofertă în condiţii de
oligopol
 Bibliografie
Obligatorie
• MICROECONOMIE. Teorie si
Aplicaţii
Autori: Şarpe,D., Gavrila E., Editura
Economică, Bucureşti, 2002
• Curs MICROECONOMIE –
biblioteca virtuală a Facultății
de Economie și Administrarea
Afacerilor
Orientativă
• Microeconomie –
Comportamentul agenților
economici
Autor: Stancu, S., Ed. Economica,
Bucuresti, 2006
• Economie politică
Autor: Frois G. A., Editura
Humanitas, Bucureşti, 1994
Forme de
evaluare
Evaluare pe parcurs
• 40% evaluare • Evaluare la seminar:
pe parcurs
- prezență
- 1 test săpt.7-8

• 60% evaluare
finală Evaluare finală
• Test grilă - multiple choice
 INTRODUCERE - Obiectul de studiu al științei economice și
conceptele de bază cu care operează aceasta
NEVOI RESURSE
Funcţie de dimensiunile fiinţei umane: Resurse materiale
• nevoi somatice (biologice)
• nevoi de grup • primare (originare)
• nevoi spiritual-psihologice • derivate (echipamente de
producţie)
Funcţie de posibilităţile de satisfacere
• nevoi solvabile şi nevoi nesolvabile Resurse umane
• primare (potenţialul
Funcţie de natura bunurilor necesare demografic)
• nevoi materiale şi nevoi nemateriale • derivate (potenţialul
inovaţional)

Funcție de momentul manifestării

Resurse informaţionale
• nevoi prezente şi nevoi viitoare
INTRODUCERE - Obiectul de studiu al stiintei economice
si conceptele de baza cu care opereaza aceasta

Tensiunea nevoi-resurse => Raritate şi alegere

Costul de oportunitate (al alegerii) constă în valoarea bunurilor

alternative la care se renunţă (sacrificate) pentru a alege un anume bun
spre a fi produs sau consumat

Economia politică
• ştiinţa alocării resurselor rare ce au utilizări alternative
• studiază formele comportamentului uman maximizator în utilizarea
resurselor în timp, analizează şi explică modalităţile după care un
individ sau o societate alocă mijloace limitate satisfacerii nevoilor
nelimitate
• studiază problemele la nivel micro şi macroeconomic
INTRODUCERE - Obiectul de studiu al stiintei economice
si conceptele de baza cu care opereaza aceasta
Activitatea economică
• se defineşte prin lupta împotriva rarităţii
• proces complex, care reflectă actele, faptele, comportamentele şi
deciziile oamenilor referitoare la atragerea şi utilizarea resurselor
economice în funcţie de nevoile şi interesele economice
Tipuri de activităţi:
• Producţia - transformarea intrărilor(resurse, factori de producţie) în ieşiri
de bunuri economice
• Schimbul –activităţi de deplasare în spaţiu a bunurilor materiale, trecerea
lor de la o persoană la alta prin vânzare-cumpărare, păstrare/ depozitare
• Repartiţia –activităţi economice prin care bunurile materiale şi serviciile
sunt orientate spre destinaţiile lor, prin care se distribuie şi se redistribuie
veniturile participanţilor la viaţa economică, între membrii societăţii
• Consumul –folosirea efectivă a bunurilor, act ce verifică utilitatea acestora
şi concordanţa lor cu nevoile, dorinţele şi interesele oamenilor
Tipuri de sectoare economice

Sectorul privat de piaţă

• firmele individuale sau societare (alocarea resurselor se face prin piaţă)

Sectorul public non–piaţă

• administraţiile publice (toate organizaţiile dependente de diverse
eşaloane de reprezentare naţională)

Sectorul public de piaţă

• întreprinderi aflate în proprietatea statului şi care furnizează bunuri şi
servicii de piaţă

Sectorul privat non-piaţă

• administraţii private
Tipuri de sisteme economice

Economia naturală
• formă de organizare a societăţii, în care trebuinţele individului şi ale
societăţii sunt satisfăcute prin autoconsum, fără a se apela la schimb

Economia de schimb
• forma universală de organizare şi funcţionare a activităţii economice
în lumea contemporană
• trăsături generale ale economiei de schimb:
- specializarea agenţilor economici
- autonomia şi independenţa producătorilor
- activitatea economică gravitează în jurul pieţei
- bunurile îmbracă forma de marfă
- monetarizarea economiei
Tipuri de bunuri
După provenienţă
• bunuri libere
• bunuri economice.

După gradul de prelucrare

• bunuri primare (preluate direct din natură şi asupra cărora nu s-a acţionat)
• bunuri intermediare (aflate în diferite stadii de prelucrare)
• bunuri finale (destinate consumului final).

După destinaţie
• bunuri de consum (satisfactori)
• bunuri de producţie (prodfactori).

După modul în care circulă de la producător la consumator

• bunuri economice marfare sau comerciale
• bunuri economice nemarfare sau necomerciale (ajung la consumator în mod gratuit).

După modul de utilizare

• bunuri complementare
• bunuri substituibile.
 Teoria consumatorului - MODELUL ALEGERII DE CONSUM

1. CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

1.1. ECUAŢIA BUGETARĂ

1.2. DREAPTA BUGETULUI

Click to add text
1.3. SETUL BUGETAR

2. ANALIZA PREFERINŢELOR IN CONSUM

2.1. RELAŢIILE DE PREFERINŢĂ

2.2. CURBELE DE INDIFERENŢĂ

2.3. RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUIRE A BUNURILOR ÎN CONSUM

 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

• Set de consum (pachet de consum) format din două bunuri X şi Y,

ale căror preţuri sunt P1 şi respectiv P2
P1 x1  P2 x 2  m x1, x2 - cantităţile consumate din
cele două bunuri
m – venitul de care dispune
consumatorul

• Dreapta bugetului este formată prin unirea tuturor combinaţiilor

(seturilor) de consum (x1,x2) care costă exact valoarea m a venitului:

m/p2

panta dreptei = -p1/p2

Fig. 1.1.

m/p1 x1
 Panta dreptei bugetului
• măsoară raportul în care piaţa, prin condiţiile de preţ, permite
schimbul unui bun cu altul, în procesul consumului
Dacă presupunem că persoana ce consumă doreşte să-şi mărească
consumul din primul bun cu x1, atunci ea trebuie să-şi modifice
consumul din al doilea bun, pentru a se conforma aceloraşi restricţii
bugetare.
Iniţial, ecuaţia bugetară era de forma:
P1x1  P2 x 2  m
în urma modificărilor în consum, ea devine:
P1 x 1  x 1   P2 x 2  x 2   m

făcând diferenţa dintre prima ecuaţie şi cea de-a doua, obţinem:

P1 x 1  P2 x 2  0
 Panta dreptei bugetului și setul bugetar

Rezolvând pentru x2/x1 obţinem:

x 2 P
  1 
x 1  P2 
Aceasta corespunde pantei dreptei bugetului
Semnul negativ al pantei rezultă din variaţiile de sens contrar ale
consumurilor celor două bunuri. Panta dreptei bugetului măsoară, de
asemenea, costul de oportunitate al consumului primului bun.

Setul bugetar
•aria descrisă de toate perechile (seturile) de bunuri ce pot fi
achiziţionate în anumite condiţii de preţ şi de venit
•acoperă spaţiul dintre dreapta bugetului si axele de coordonate.
 Panta dreptei bugetului și setul bugetar

x2

panta dreptei bugatului: -(p1/p2)

dreapta bugetului
m/p2 m/p1- cantitatea din x1 în cazul cheltuirii
integrale a venitului pentru consumul
bunului 1
m/p2 - cantitatea din x2 în cazul cheltuirii
integrale a venitului pentru consumul
set bugetar
bunului al doilea

0
m/p1 x1
Politici economice ce afectează consumul de bunuri
Taxe
• taxa pe cantitatea consumată (t)
• taxa aplicată preţului bunului (taxa ad valorem) (δ)

Exemple:
1. t = valoarea taxei aplicată bunului 1
p1+ t = noul preţ al bunului 1

=> Panta dreptei bugetului creşte şi setul bugetar se diminuează

2. δ = taxa aplicată preţului bunului 1

(1+ δ) p1 =noul preţ al bunului 1
Deplasările dreptei bugetului (când se modifică venitul)

x2

m" > m > m'

m"/p2

m/p2 setul bugetar se

măreşte
Fig. 1.2.

m'/p2

setul bugetar se
diminuează

m'/p1 m/p1 m"/p1 x1

 Deplasările dreptei bugetului (când se modifică preţul)

x2

m/p2

preţul bunului 1
Fig. 1.3. scade (p1 )

preţul bunului 2
creşte (p2 )

m/p1 x1
Politici economice ce afectează consumul de bunuri
Subvenţii
• subvenţia pe cantitatea consumată (s)
• subvenţia aplicată preţului bunului (ad valorem) (Ω)

Exemple:
1. s = valoarea subvenţiei aplicată bunului 1
p1- s = noul preţ al bunului 1

=> Panta dreptei bugetului scade şi setul bugetar creşte

2. Ω = subvenţia aplicată preţului bunului 1

(1 - Ω) p1 = noul preţ al bunului 1
Politici economice ce afectează consumul de bunuri

Raţionalizarea consumului unui bun

Ex: presupunem că bunul 1 este obiectul

raţionalizării, astfel încât cantitatea maximă
ce poate fi consumată din acesta este iar
setul bugetar va arăta ca în figura
x2 următoare:

0 x1

Modificarea setului bugetar ca urmare a raţionalizării

 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Combinarea măsurilor de raţionalizare şi taxare

Ex:
Se poate consuma bunul x1, cu preţul p1 până la
nivelul , apoi va trebui să plătească o taxă „t”
pentru fiecare cantitate suplimentar consumată
x2 peste acest nivel.
Noua arie ce descrie setul bugetar se va prezenta
panta(-p1/p2) ca în figura următoare:

panta [(-p1+t)/p2]

0 x1

Modificarea dreptei bugetului ca urmare a raţionalizării

 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Aplicaţie

Un consumator dispune de un venit de 40 u.m., pe care îl consumă pe două

categorii de bunuri x şi y. Se ştie că preţurile celor două bunuri sunt:
px= 10 u.m. şi py= 5 u.m.

a. scrieţi ecuaţia bugetară;

b. determinaţi cantităţile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun în parte în
condiţiile cheltuirii integrale a venitului pentru x sau y;
c. să se reprezinte grafic dreapta şi setul bugetar;
d. dacă preţul bunului x scade la 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară şi determinaţi
noua dreaptă a bugetului şi setul bugetar;
e. dacă venitul consumatorului scade la 30 u.m., iar preţurile celor două bunuri se
menţin la nivelul de 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară, determinaţi noua dreaptă
a bugetului şi setul bugetar.
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Rezolvare:

p x  10 u.m.
a. p y  5 u.m. ec. bugetară: m  x  p x  y  p y  40  10x  5 y
m  40 u.m.

m 40
x   x  4;
p x 10 (4,0)
b. 
m 40
y   y  8; (0,8)
py 5
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

8 dreapta bugetului

c.

set bugetar

0
4 x
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

p x  p y  5 u.m. m m
e. 30  5x  5y xy  6
m  30 u.m. px py

y Clic pentru a adăuga text

6 dreapta bugetului

set bugetar

0
6 x
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

p x  5 u.m.
d. p y  5 u.m. m  x  p x  y  p y  40  5x  5y
m  40 u.m.
y

m 40
x   x  8; dreapta bugetului
px 5 8

m 40
y   y  8;
py 5
set bugetar

0
8 x