TEMA DATA

18.11.2022
Revoluția Română de la 1848 
a fost parte a revoluției europene din același an și expresie
a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței
naționale.
Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluția
Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra
întregii Europe.
Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de
aici a avut un predominant caracter social, pe când în celelalte țări
a luat diferite forme, după necesitățile locale.
Astfel că, principiul libertăților cetățenești cerute de
revoluționarii francezi a evoluat și s-a transformat în libertăți
naționale pentru popoarele supuse, iar peste revendicările sociale
s-a suprapus ideea de unitate națională[.
Revoluția Română de la 1848
s-a desfășurat în condițiile în care părți din teritoriul
național se aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania, 
Bucovina, Basarabia), în timp ce Moldova și Țara Românească
 erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei țariste și
suzeranitatea Imperiului Otoman.
 CONTEXTUL INTERNAŢIONAL

 Revoluţia română a izbucnit în contextul evenimentelor

revoluţionare din spaţiul european.

 Revoluţii burgheze au izbucnit în Franţa, Imperiul

Habsburgic, spaţiul italian şi cel german.
 CAUZELE REVOLUŢIEI ROMÂNEŞTI
DE LA 1848

 politica de maghiarizare a românilor din Transilvania;

 încălcarea autonomiei Principatelor de către Imperiul Ţarist;

 acutizarea problemei ţărăneşti;

 dezvoltarea conştiinţei naţionale;

 necesitatea progresului economic şi politic al Principatelor.

 REVOLUŢIA DIN MOLDOVA
 Pe 27 martie 1848, la hotelul „Petersburg” din Iaşi are loc
adunarea revoluţionarilor.
 Se creează un Comitet condus de V. Alecsandri care
redactează programul „Petiţia Proclamaţie”.
 Documentul cuprindea 35 de articole şi avea caracter
moderat. Cuprindea: alegerea unei noi adunări obşteşti,
formarea unei gărzi civice, îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor.
Domnul Mihail Sturdza, care avea o orietare pro-rusă,
arestează o parte din revoluţionari, alţii reuşind să fugă, iar
mişcarea revoluţionară este înfrântă.
 Cei mai importanţi revoluţionari moldoveni au fost:
V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza.
 REVOLUŢIA DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ
 În Ţara Românească, pe 9 iunie 1848, are loc la Islaz o adunare la care
se citeşte „Proclamaţia”. Aceasta constituie programul revoluţiei, are
22 de prevederi, dintre care: independenţa administrativă şi legislativă,
drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, emanciparea clăcaşilor şi
împroprietărirea lor prin despăgubire, emanciparea evreilor şi a
ţiganilor, adoptarea unei constituţii, autonomia statului şi abolirea
protectoratului rus.
 La Bucureşti, domnitorul Gheorghe Bibescu este de acord cu
revendicările, abdică, iar puterea este preluată de un guvern provizoriu.
Din guvern făceau parte personalităţi revoluţionare, precum: N.
Bălcescu,
C. A. Rosetti,
 I. C. Brătianu,
Ion Heliade Rădulescu,
Christian Tell.
Pentru rezolvarea problemei agrare este înfiinţată Comisia
proprietăţii.

Guvernul provizoriu adoptă mai multe măsuri, printre care:

tricolorul ca steag naţional, desfiinţează rangurile boiereşti,
face propagandă revoluţionară în rândul populaţiei.

Imperiul Otoman intervine pentru înăbuşirea revoluţiei, mai

întâi pe cale diplomatică – când guvernul este înlocuit cu o
locotenenţă domnească, iar apoi pe cale armată, Fuad Efendi
ocupând Bucureştiul.

Pe 13 septembrie au loc confruntări între armatele turceşti şi

un detaşament de pompieri, condus de căpitanul
Pavel Zăgănescu. Revoluţia este înfrântă.
 REVOLUŢIA DIN TRANSILVANIA
 Pe 3/5 mai 1848 are loc Marea Adunare Naţională de la Blaj
organizată de Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Avram Iancu,
Andrei Şaguna.
 Este elaborat programul „Petiţia Naţională”, cu următoarele
prevederi: independenţa naţiunii române, respectarea
drepturilor sale politice, autonomia celor două biserici
româneşti, administraţie şi învăţământ în limba română,
desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire.
 În luna mai 1848, revoluţionarii din Moldova, retraşi în
Transilvania, elaborează programul „Principiile noastre pentru
reformarea patriei”, care prevedea: desfiinţarea clăcăşiei fără
despăgubire, egalitatea în faţa legii, desfiinţarea privilegiilor,
unirea Moldovei şi Valahiei într-un stat independent românesc. 
DIETA TRANSILVANIEI
 votează anexarea Transilvaniei la Ungaria, ceea ce provoacă un conflict
armat dintre revoluţia română şi cea maghiară.
 Avram Iancu este un simbol pentru românii din Transilvania.

 Avram Iancu înseamnă jertfă pentru libertăţile politice ale românilor

ardeleni. Devenit erou printre moţi cu ocazia evenimentelor din 1848-1849,
considerat un simbol al luptei românilor pentru drepturi politice încă din
timpul vieţii, amintirea lui Avram Iancu trezeşte şi azi sentimente şi emoţii
puternice pentru orice român din Transilvania.
 Sentimentele nu trebuie totuşi să umbrească adevărul istoric. Iar în legătură
cu Avram Iancu şi cu evenimentele din 1848-1849 din Transilvania istoricii
nu s-au sfiit să construiască mituri.

 În 14 iulie 1849, prin intermediul lui N. Bălcescu, se încearcă o reconciliere

între români şi maghiari.
 La 13 august 1849, la Şiria, maghiarii capitulează în faţa armatelor ruse şi
austriece.
 MIŞCĂRILE REVOLUŢIONARE DIN
BUCOVINA ŞI BANAT

 În Banat are loc Adunarea de la Lugoj, unde Eftimie

Murgu redactează programul
 „Petiţia neamului românesc din Ungaria”.
 În Bucovina este organizat un Comitet revoluţionar
(Cernăuţi) la care participă şi revoluţionari din Moldova.
Este elaborat programul
 „Dorinţele partidei naţionale în Moldova”.
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE
MIŞCĂRILE REVOLUŢIONARE DIN
ŢĂRILE ROMÂNE
 Asemănări  Deosebiri
 au fost elaborate  revoluţia din Transilvania
documente program; a avut preponderent
 au fost înăbuşite prin caracter naţional;
intervenţia marilor  revoluţia din Ţara
imperii vecine (rus, Românească reuşeşte să
otoman, habsburgic) impună un guvern
revoluţionar care adoptă
măsuri revoluţionare.
TEMA PENTRU ACASĂ