Diabetul zaharat partea II

Profesor: MOGILDEA Alexandra

 Planul lecției
- Complicaţiile acute şi tardive
- Diagnosticul
- Principiile de tratament
- Educaţia pentru sănătate
- Diabetul şi sarcina
- Conduita pacientului conform PCN.
Complicaţiile acute şi tardive
Acute
 coma hiperglicemică (cetoacidoza)
 coma hipoglicemică
Complicaţiile tardive
 Microangiopatiile
 Afectarea vaselor mici ale rinichiului –
nefropatia diabetică
 Afectarea vaselor retinei – retinopatia
diabetică
 Afectarea nervilor – neuropatia
 Macroangiopatiile

 Cordul - cardiopatia ischemică,

infarctul miocardic
 Creierul – hemoragii cerebrale
 Picioarele – necroza degetelor –
gangrena care necesită amputare.
 Coma hiperglicemică
 este cauzată de insuficienţa insulinică şi
scăderea utilizării glucozei de către
ţesuturi, ducînd la cetoacidoză cu
dereglarea tuturor funcţiilor organelor şi
sistemelor, îndeosebi SNC şi pierderea
cunoştinţei .

 Cauzele:
- diagnosticul DZ nu la timp, tardiv;
- administrarea insuficientă de insulină
- întreruperea tratamentului cu insuluină
- nerespectarea dietei
- stresul psihic
- asocierea altor boli, care evoluează cu vomă, diaree
 Manifestările clinice ale comei
hiperglicemice
 se dezvoltă timp de cîteva zile, lent
 slăbiciune generală
 se intensifică setea,
 poliurie
 inapetenţă,
 pierdere în greutate
 se intensifică semnele de intoxicaţie greţuri,
voma,
 miros de acetonă din gură,
 apare diareea, colici abdominale
 clinica se agravează - somnolenţă, stare de
stupoare, sopor pînă la pierderea cunoştinţei.
Date la examenul obiectiv:

 tegumentele uscate, reci,

 faţa hiperimiată,
 limba uscată saburală.
 pulsul slab filiform frecvent,
 tensiunea arterială scăzută,
 tonusul muscular relaxat.
Hiperglicemia
 Asistenţa de urgenţă
In caz de cetoză uşoară
 pacientul transportat de urgenţă în instituţia
curativă;
 Depistarea şi înlăturarea cauzei
 Respectarea strictă a dietei- exluderea
glucidelor, grăsimelor
 Utilizarea băuturilor alcaline
 din oră în oră se determină glicemia,
glucozuria, cetonuria;
 abordul venos;
 se utilizează insulină rapidă (Actrapid, Humulin
regular) în doze individualizate, start cu bolus de
insulină intavenos 6-10 U (0,1 U/kgc);
 ulterior 6-10 U/oră intravenos în perfuzie sau
intramuscular;
 din oră în oră se determină glicemia, glucozuria,
cetonuria;
 combaterea acidozei - sol. Na hidrocarbonat;
 în hipokaliemie – sol. KCl 4%, 50 ml;
 cardiotonice - Mezaton, Cofein, Prednizolon.
 13- 14 mmoli/l
 Rehidratarea în prima oră pînă la 1 litru cu ser
fiziologic, soluţie Ringher
 Coma hipoglicemică

Hipoglicemia - se instalează cînd nivelul

glucozei în sînge scade sub 3,5 mmol/l
poate apărea ca rezultat al supradozării de
insulină sau folosirea antidiabeticelor
Cauzele:
- supradozarea insulinei sau sulfonilureicelor:
- injectare incorectă a insulinelor
- alimentaţia neregulată, sau nu s-a folosit cantitatea necesară de
produse
- Efortul fizic fără a coreja doza de insulină sau alimentaţie
- Folosirea alcool fără să se alimenteze
-
 Manifestările clinice
 se instalează rapid, timp de câteva minute:
 transpiraţii, tremor al membrilor,
 foame, slăbiciune generală
 cefalee, ameţeli, tulburări de vedere,
agresivitate.
 Obiectiv: tegumentele umede,
respiraţia normală, T/A normală, la
vărstnici poate să se majoreze, uneori
dereglări de psihică, pierderea
conştiinţei.
Stare de hipoglicemie
 Asistenţa de urgenţă în hipoglicemie
 Dacă pacientul este conştient propunem
să bea ceai cu zahăr; bomboane; 3- 4
bucăţele de zahăr.
 Dacă pacientul este inconştient
 Soluţie Glucoză 40% - 40 ml i/v în bolus;
 Soluţie Glucoză în perfizie
 Sol. Glucagoni – 1 ml i/m
 Sol. Adrenalină hidrocloridi 0, 1 % -0,5 ml s/c
 Corticosteroizi
 Video
 1 - Foot phlegmon
 2 - Saharnîi diabet
 Piciorul diabetic
1-5% dintre diabetici
 leziunile apărute la nivelul membrelor inferioare la
pacienţii cu DZ (pielea, ţesutul subcutanat, nervii,
vasele şi ţesutul osos.
 Apariţia piciorului diabetic este consecinţa afectării
nervilor şi vaselor a extremităţilor inferioare.
 În dependenţă de ce se afectează deosebim 3
tipuri de picior diabetic: angiopatic (cu
afectarea vaselor); neuropatic (cu afectarea
nervilor); mixtă (când în proporţii egale sunt
afectaţi nervii şi vasele).
 Picior angiopatic:
 este rece la palpare,
 pulsaţia pe artere lipseşte,
 greu se cicatrizează rănile (chiar şi micile
zgârâieturi),
 dezvoltarea gangrenei piciorului (amputaţie),
 dureri în picioare în timpul mersului.
 Picior neuropatic:
 palpator piciorul cald,
 pulsaţia pe artere se percepe
 sensibilitatea scade (la căldură, la
atingere, la durere) – creşte riscul
arsurilor şi traumelor,
 uscăciunea pielii şi descuamarea ei.
 Semne de avertizare
 modificări de culoare, temperatură la nivelul
tegumentelor picioarelor;
 edeme;
 dureri la nivelul picioarelor la mers sau în repaus;
 ulceraţii;
 unghie încarnată;
 micoze unghiale;
 hemoragii;
 fisuri calcanee.
Complicaţiile tardive
Macroangiopatii
Complicaţiile tardive
Picior diabetic
Picior diabetic
Necrobioz. Ulcer trofic
Ulcer trofic pe membrele inferioare
Macroangiopatie - Afectarea vaselor sanguine ale
cordului – Infarct miocardic
 Microangiopatie- Retinopatie
diabetică
 Video
 Retinopatia
 Video
 Nefropatia
 Video
 Neuropatia
 Metodele de diagnostic
 Glicemia.
 Testul oral pentru determinarea toleranţei la
glucoză.
 Hemoglobina glicozilată - HbA1c – N 4-6%,
 Determinarea glicemiei cu ajutorul test - fâşiilor
 Determinarea glucozei în urină
 Examenul SNC, SCV, urinar, ocular
 Colaborări: cardiolog, oftalmolog,
 neurolog, dietolog etc.
 Tratamentul
 Obiective: Terapeutice:
  stilul de viaţă: alimentaţie, exerciţiul fizic,
fumat, consum de alcool, aderenţă la tratament,
aspecte psihoemoţionale;
  parametrii biochimici: glicemici (glicemii
bazale şi postprandiale, HbA1c, cetonurie,
glicozurie), lipidici (colesterol total, trigliceride,
HDLC şi LDLC) şi alţi parametri (examen de urină)
  parametrii antropometrici: greutate,
IMC, talie;
  controlul tensiunii arteriale;
  controlul educaţiei: cunoştinţe teoretice
şi practice, deprinderi şi capacităţi de autocontrol;
  controlul eventualelor efecte adverse
sau secundare medicaţiei.
 • De prevenţie – screening al complicaţiilor
 Tratamentul
 Scopul urmăreşte echilibrarea
metabolizmului glucidic.
 Echilibrul metabolizmului este posibil cu
ajutorul a trei factori de bază:
 Dieta(în diabetul zaharat de tip 2 – şi ca
monoterapie)
 Exerciţiu fizic
 Hipoglicemiante-insulina sau preparatele
perorale.
 Dieta
 În diabetul zaharat tip 1 este fiziologică,
conţinînd -50% pentru glucide; 30% pentru
lipide; 20% - proteine din calorajul nictimiral.
 Aceasta variază de la 2000-2300 la 3500-
4000kcal în 24 ore în funcţie de gradul de
activitate de la uşor la greu.
 La ora actuală calculul dietei se face
după unităţile glucidice (sau unitate de
pîine.)
 O unitate de pîine conţine de la 10-12 g de
glucide şi valorează 50calorii.
 Necesitatea individuală în glucide
(pentru 24 ore, 50-60% din raţie)
 Deficit ponderal, activitate fizică, sarcină, vârsta
pubertară – 25 - 30 Unităţi de pâine
 IMC normal, activitate fizică moderată –
20 - 22 Unităţi de pâine
 IMC normal, activitate fizică minimală
15 - 18 Unităţi de pâine
 Exces de masă corporală
10 - 15 Unităţi de pâine
 Calcularea kkal

1 kg/corp x 25 kkal

1 kg/corp x 20 kkal
(cînd dorim să slăbim)
 Astfel în caz de muncă uşoară pacientul
foloseşte 17-20 unităţi de pîine, este vorba
despre produsele, conţinînd glucide, care
influenţează glicemia postprandială. Aşa
dar pacientul îşi alege după plac aceste
produse pentru alcătuirea meniului zilnic,
săptămînal şi sezonier.
 Pentru DZ tip 2 dieta va fi hipocalorică prin
faptul că aceşti pacienţi suferă de
obezitate. Calorajul la aceşti pacienţi
variază în funcţie de gradul de obezitate de
la 700-800 pînă la 1600-1800kcal în 24 ore.
Dieta
 PRINCIPIILE ŞI REGIMUL
ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE ÎN DZ
Alimentaţia fracţionată de 5 ori pe zi cu dejun – 25%, gustare – 15%,
următoarea distribuire a necesarului caloric: prânz – 30%, gustare – 20% ,
cină – 10%.

Glucide reprezintă 50 – 60% din totalul caloric.

Zilnic cantităţi mari de fibre alimentare 30 – 40gr/zi

Lipide -la mai puţin de 30% din totalul caloric

- poate fi crescută în funcţie de
necesităţi până la 35% din totalul
caloric.
Colesterol mai mică de 5,2mmol-l.

Aportul proteinic 10 -15% din necesarul caloric.

Consumul de sare -sub 6 g/zi

-hipertensivi – sub 3 g/zi.
 Alimentaţia in DZ 2
Produsele, consumul cărora nu trebuie limitat

 legume (cu excepţia cartofilor, porumbului şi

boboaselor)
 salată verde, mirodenii
 fructe nedulci
 ciuperci
 ceai, cafea fără zahăr, apă plată, băuturi cu înlocuitori
de zahăr
 Alimentaţia in DZ 2
Produsele, care pot fi consumate în
cantităţi reduse

Bogate în proteine şi amidon:

 carne degresată, peşte şi
mezeluri
 produsele lactate cu procentaj de
grăsime obişnuit, brânză
 cartofi
 crupe, produse făinoase, pîine,
 fructe dulci
 ouă
 Alimentaţia in DZ 2
Produsele, utilizarea cărora trebuie exclusă sau maximal
redusă

 unt, slănină, smîntînă, maioneză

 carne grasă, peşte, mezeluri, pielea de
pasăre, conserve
 brânză cu grăsime mai mare de 4%,
caşcaval (mai mult de 30% grăsime)
 zahăr, miere, dulceaţă, bomboane,
ciocolată, îngheţată
 nuci, seminţe de floarea soarelui
 băuturi alcoolice
 Video
 1 - DZ alimentația

 2- Legume pentru DZ
Regimul de exerciţii fizice dozate
 Acest regim este obligatoriu pentru
ambele tipuri de diabet:
 pentru tipul 1 - ameliorează
asimilarea glucidelor, este benefic
pentru adăugarea în greutate,
 în tipul 2 - prin mobilizarea lipidelor
din depourile ţesutului gras și
scăderea în greutate.
 Volumul acestor exerciţii fizice se
prescrie de instructorul pentru
gimnastica curativă (dar nu mai puţin
30-40 minute de plimbări zi.)
Beneficiile exerciţiul fizic
 creşte sensibilitatea corpului la Insulină,
 favorizează scăderea glicemiei şi stimulează
circulaţia sîngelui.
 Dacă efectuaţi o activitate fizică intensă, aveţi
nevoie de un aport suplimentar de 10-15 g hidraţi
de carbon la fiecare 30-40 de minute de efort
pentru a evita hipoglicemia.
 Testîndu-vă regulat glicemia, veţi putea la timp
aprecia singur cum să corelaţi doza de Insulină
cu aportul de hidraţi de carbon şi efortul fizic
astfel, încît să vă menţineţi glicemia sub un
control strict.
Tratamentul hipoglicemiant
 Tratamentul cu insulină - pentru
tipul 1, femeile gravide cu diabet,
intervenţiile chirurgicale planificate, sau
urgente pentru aparatul respirator,
cardiovascular, cavitatea abdominală,
în comele diabetice cu hiperglicemie.
 Insulinele se clasifică în funcţie de
provenienţă în animaliere şi umane.
 În funcţie de acţiune sunt de trei
categorii: rapide (ultrarapide),
intermediale şi prolongate.
 La noi în ţară cel mai des sunt folosite insulinele
companiilor:
Novo – Nordriks (Danemarca) Eli Lilly (SUA)
 Actrapid HM
Humulin R
 Novo-Rapid
Humalog
 Monotard
Humulin L
 Protofan
Humulin N
 Terapia tradiţională (una sau două prize)poate
fi aplicată în tipul 2, terapia intensivă (trei, patru prize
de insulină)este obligatoriu în tipul 1.
Locurile de administrare a insulinei
Seringi insulinice
Aspirarea insulinei
Administrarea insulinei
 Cum să păstrăm insulina !
 Depozetaţi insulina în frigider sau în orice alt
loc friguros
 Un flacon început de insulină poate fi păstrat
la temperatura camerii aproximativ 6
săptămîni.
 Nu ţineţi insulina la lumina soarelui
 Nu păstraţi insulina în congelator
 Nu păstraţi insulina în locurile care pot deveni
foarte calde ( televizor, maşină etc.)
 Video
 1 – Administrarea Insulinei
 2 – geriatrie Insulina
Tratamentul hipoglicemiant per oral

Derivatele sulfanilureice
 Tolbudamid, Bucarban,
Maninil, Diabeton ş.a.
Biguanide
Metformin, Siofor ş. a
 Plante medicinale- frunze de
agut, de nuc, păstările de
fasole uscate, frunze de afin,
fructele şi frunzele de fragi
etc.
 Metode de profilaxie a diabetului zaharat
 Prevenţia primară – prevenirea apariţiei DZ
 Tipul 1 de diabet Tipul 2 de diabet
 • Promovarea alimentării copilului la sîn.
 • Evitarea bolilor infecţioase cu un
potenţial diabetogen.
 • Evitarea substanţelor toxice care
acţionează nociv asupra pancreasului
(nitraţi, coloranţi, conservanţi etc.).
 • Controlul greutăţii corporale.
 • Promovarea activităţii fizice.
 • Diete bogate în fibre şi sărace în
grăsimi.
Prevenţia secundară (pentru ambele tipuri de diabet)
 prevenirea apariţiei complicaţiilor
• Diagnosticul precoce.
• Controlul glicemiei, HbA1c.
• Controlul factorilor de risc
vascular (obezitate, dislipidemie,
hipertensiune).
• Evitarea fumatului.
• Detectarea complicaţiilor
cronice în stadiul subclinic.
Prevenţia terţiară (pentru ambele
tipuri de diabet)
• Tratamentul activ al
complicaţiilor cronice.
• Prevenirea complicaţiilor şi
evoluţia lor spre handicap
(prevenirea gangrenei diabetice la
un pacient cu neuropatie sau cu
arteriopatie, prevenirea orbirii la un
pacient cu retinopatie etc.).
Metode de profilaxie a complicaţiilor
Piciorul diabetic reprezintă una dintre cele
mai frecvente complicaţii, dar şi cu
posibilităţi multiple de prevenire.

Modalităţi de prevenţie:(PCN
Diabetul zaharat necomplicat”)
 - asigurarea controlului glicemic şi celui
lipidic;
 - statutul de nefumător;
 - autocontrolul, autoexaminarea zilnică a
picioarelor, căutîndu-se bătături, crăpături,
 zgîrieturi, modificări de culoare (pentru
vizualizarea talpei se poate folosi o
oglindă);
Continuare

 - igiena riguroasă a picioarelor:

 spălare zilnică (fără înmuiere
prealabilă prelungită);
 - apa de baie se va încerca cu
termometrul (36-37°C)
 picioarele se vor şterge bine cu un
prosop moale şi cu mare atenţie
între degete;
Continuare

- utilizarea pudrei de talc, dacă

tegumentele sunt umede;
 - utilizarea unei creme
hidratante, nutritive dacă
tegumentele sunt uscate;
 - tăierea unghiilor se va face
drept, forma se ajustează prin
pilire şi nu se vor folosi
instrumente ascuţite;
 pentru tratamentul bătăturilor, se
recomandă utilizarea pietrei ponce;
nu se vor folosi soluţii chimice sau
tăiere cu lama;
 - purtarea de şosete şi de ciorapi
moi, fără elastic strîns care să
creeze tulburări circulatorii;
 - deosebit de important este ca
pantofii să fie: comozi, fără barete,
cu vîrful acoperit, fără tocuri înalte
şi ascuţite, suficient de laţi pentru a
putea mişca degetele;
 - este recomandabil ca în decursul zilei să
se schimbe pantofii, pentru a evita
menţinerea unor puncte de presiune;
 - înainte de a încălţa pantofii, se indică
scuturarea lor şi controlul interior manual
pentru a elimina eventualii corpi străini, în
caz contrar, mai ales la cei cu pierderea
sensibilităţii, se pot produce ulceraţii;
 - încălzirea picioarelor se va face prin
purtarea de şosete groase (fără elastic
strîns). Nu se vor folosi sticle cu apă fierbinte
sau sprijinirea picioarelor de sobă – pericol
de arsuri!!!
 - se va evita umblatul desculţ, atît în casă,
cît, mai ales, afară.
Următoarele semne avertizează despre posibilele
complicaţii şi impun consultaţia medicală:
- modificări de culoare, temperatură la nivelul tegumentelor
picioarelor;
 - edeme;
 - dureri la nivelul picioarelor, la mers sau în repaus;
 - flictene, ulceraţii;
 - unghie încarnată;
 - micoze unghiale;
 - crăpături la nivelul tegumentelor, mai ales, în zona
călcîiului.
 Memoraţi! Pierderea sensibilităţii periferice reprezintă
reducerea considerabilă a sistemului de alarmă şi deci de
protecţie, ceea ce impune o îngrijire sporită a piciorului, prin
autoexaminare şi prin autoobservare zilnică!
 Scolarizare
 a încadra în activitatea de şcolar, a
instrui, a pregăti în şcoală
 ex: DZ, HTA, AB ş. a.
ȘCOLARIZAREA PACIENTULUI

 obiectivul principal - cunoştinţe

de bază despre DZ şi modificarea
comportamentului.
 Educaţia pacientului poate fi
individuală sau în grup.
 Principiile de educare a
pacientului în cadrul şcolii
diabeticului sunt următoarele:

 Să fie efectuată de o persoană instruită.

 Să fie adaptată pacientului ca limbaj şi
conţinut .
 Să corespundă cu necesităţile reale ale
pacientului.
 Să fie acordat timp şi spaţiu adecvat.
 Să nu conţină mai mult de 4-5
noţiuni noi la o şedinţă.
 Să nu aibă durată prea mare.
 Să fie sub formă de discuţii
interactive, cu referiri la aspecte
practice.
ŞCOALA PACIENTULUI CU
DIABET ZAHARAT
 Toţi doritorii sunt invitaţi să participe la lecţiile
petrecute în cadrul şcolii cu următoarea
tematică:
 1.   Ce este DZ şi care sunt factorii de risc. Complicaţiile
diabetului zaharat.
 2.   Alimentaţia. Unităţile de pâine.
 3.   Tipurile de insulină. Insulinoterapia.
 4.   Diabet zaharat tip 1.
 5.   Diabet zaharat tip 2. Profilaxia piciorului diabetic
 6.   Diabetul zaharat şi sarcina.
 
 Pacienţii vor fi instruiţi în cadrul şcolii diabeticului pentru

a însuşi unele deprinderi în automonitorizarea:

 Greutăţii.
 Valorilor lipidice, glucidice.
 Simptoamelor caracteristice pentru unele
complicaţii.
 Autoevaluării în depistarea complicaţiilor.
 Alimentaţiei şi activităţii fizice.
 COMPONENTELE DE BAZĂ ALE
INSTRUIRII:
 Activităţi cu prevenire ale DZ
 Profilaxia DZ
 Rolul efortului fizic la pacientul cu DZ
 Excluderea consumului de alcool.
 Stoparea fumatului (pentru fumători).
 Determinarea concentraţiei de zahăr în
sînge
 Utilizarea ghidului agendei pacientului cu DZ
 Alimente slab calorigene
(< 200 kcal%/ 100 grame produs)
17 ardei gras verde 33 varza albă 53 pătrunjel răd. 72 păstârnac 107 măceşe

18 dovleceii 33 varza roşie 54 caise 77 mure 125 icre de ştiucă

19 castraveţi 33 ţelina rădăcini 54 fragi de păd. 79 pere 130 icre de crap

19 ridichi 35 ciuperci 54 praz 80 cartofii noi 134 carnea de vită

semigrasă
20 roşii 36 lămâi 54 iaurt 81 cireşele 136 carne de raţă

20 ceapa verde 39 ardei gras 54 coacăze 82 carne de ştiucă 137 usturoiul

roşu
22 salata verde 40 mandarinele 57 albuş de ou 83 carne de şalău 155 brânza grasă
de vaci
25 pepenii roşii 40 ceapa uscată 63 gutui 88 cartofii maturi 174 oul de găină
integral
25 spanac 43 sfecla roşie 65 lapte de vacă 89 prune 177 carne de pui

26 pepenii galbeni 45 morcovi 65 vişine 90 brânza dietetică 177 măsline verzi

de vaci
27 vinetele 45 piersici 66 banane 96 fasole verde 179 carne de
bo. curcă
30 conopida 47 portocale 67 mere 98 strugurii

30 grape-fruit 50 căpşuni 68 urzici 100 carnea de

iepure
 Alimente (extrem de) calorigene
(> 300 kcal / 100 grame produs)

930 Uleiul de orice fel 546 halvaua de floarea 360 paste făinoase
soarelui obişnuite
927 Untura de porc 437 măslinele negre 360 br. de burduf
923 Untura de gâscă 425 biscuiţii 358 griş
767 Margarina 410 zahăr 354 orez decorticat
721 unt 400 germenii de grâu 344 pâinea de secară
705 alune decojite 398 seminţele de in 333 lintea boabe
700 alcool etilic 386 paste făinoase cu ou 323 mazărea boabe
650 nuci 377 soia boabe 310 curmale cu
sâmburi
606 migdale 374 fulgi de ovăz 306 stafide
605 ciocolata cu lapte 366 brânza topită 305 telemea de oaie
584 arahidele 361 gălbenuş de ou 303 fasolea boabe
• Este bine să consumi alimente cu un  indice
glicemic scăzut.
• Indicele glicemic este un număr (un indice)
care reprezintă viteza şi cantitatea de zahăr
care pătrunde în corpul tău.
• Absorbţia acestuia se face prin intestinul
subţire. 
• Cu cât acest indice este mai mare, cu atât
viteza de absorbţie este mai mare, iar corpul
tău secretă o cantitate mai mare de insulină.
 Indicele glicemic al unor alimente
138 glucoza 75 croissant 62 strugurii 46 lapte degresat 22 grape-fruit

136 bagheta 74 sucul de 61 făina de 44 pâinea de 22 mazăre

portocale secară seacară boabe
135 cartofi prăjiţi 73 dovleac 60 hamburgeri 40 fasolea colorată 22 lintea verde
în chiflă
128 orez instant 72 fulgii de prumb 60 fasole boabe 40 piersica 21 nuci

116 cartofi uscaţi 71 pepenele roşu 56 caise 40 pastele făinoase 20 soia fiartă
integrale
104 mierea 70 făina albă 55 biscuiţi cu 35 morcov crud 10 broccoli
unt
97 băuturile răc. 70 porumb fiert 53 mere 35 portocalele 10 usturoi
carbogazoase
97 ciocolata 70 pâinea albă 52 iaurt 32 cireşele 10 salata

92 zahărul 70 băuturile tip 52 îngheţată 30 lintea maron 10 varza

“-cola”
87 cartofii fierţi 66 pastele făinoase 50 cartofi fierţi 30 fasolea albă 10 ciuperci
fără coajă din făină albă în coajă
87 gem de căpşune 65 stafide 50 kiwi 30 fructoza 10 ardei

87 orez decorticat 65 fanta 50 mango 28 bobul uscat 10 roşia

77 banane 64 pâinea integrală 49 morcovi 27 crenwursti -

fierţi
Particularităţile diabetului zaharat la bătrîni
• Particularităţi clinice:
 evoluţie asimptomatică (lipsa
xerostomiei, a setei, a poliuriei etc.);
 predominarea simptomelor
nespecifice (scăderea memoriei, slăbiciuni
generale etc.);
 tabloul clinic al micro-
/macroangiopatiilor în debutul DZ;
 patologie poliorganică asociată.
• Particularităţi paraclinice:
 lipsa hiperglicemiei bazale la 60%
dintre pacienţi;
 predominarea hiperglicemiei
postprandiale izolate la 50–70% dintre
pacienţi;
 creşterea pragului renal pentru
glucoză (glucozuria apare la glicemia >
12–13 mmol/l).
• Particularităţi psihosociale:
 izolare socială;
 posibilităţi materiale limitate;
 dereglarea funcţiilor cognitive