Materiale de

restaurare coronara
Caracteristicile unui material dentar ideal
Clasificarea materialelor dentare dupa utilizare
Clasificarea materialelor de restaurare coronara
 Materiale de restaurare de durată (1)

Materiale fizionomice Materiale nefizionomice

Neaderente
Neaderente

compozite C.I.S, cimenturile silicate

compomeri Amalgamul de AG
Materialele de obturaţie provizorie
Gutaperca

 Compoziţie - este un preparat

compus din sucul coagulat al
arborelui „Isonandra guta”,
amestecat în proporţii variate cu
oxid de zinc,
 Gutaperca se ramoleşte prin
încălzire şi se întăreşte la rece.

batoane obturaţie provizorie

 Defecte
Gutaperca duritate scăzută;
transmite presiunile masticatorii;
Calităţi nu aderă la pereţii cavităţii necesită cavităţi
retentive şi bine uscate;
sub influenţa acizilor şi în special a acidului
rău conducatoare lactic, suferă o uşoară descompunere
termic; devenind poroasă prin acţiunea acizilor
asupra oxidului de zinc;
Manevrare uşoara
în cavităţile bucale cu igienă defectuoasă,
lăsând pereţii cavităţii datorită hidrogenului sulfurat rezultat în
curaţi. urma proceselor de putrefacţie, gutaperca
suferă un proces de vulcanizare prin
componentul guta şi devine casantă.
Inestetica
Prin răcire suferă un proces de contracţie şi
permite pătrunderea microinfiltraţiilor
marginale.
 Gutaperca

Indicaţii: Contraindicaţii:
Obturarea provizorie a Acoperirea pansamentelor
cavităţilor gata preparate, cu calmante, deoarece căldura
retentivitate bună; exacerbează durerile

Obturaţia dinţilor temporari

Acoperirea pansamentelor cu
eugenol, deoarece acesta o
Obturarea în exces pentru dizolvă şi lasă urme pe cavitate
îndepartarea gingiei
hiperplazice, deorece nu este
In cavităţi care nu oferă o bună
iritantă
retenţie
Obturaţia mixtă a canalelor
radiculare, testarea vitalitatii
Eugenatul de zinc (Z.O.E) clasificare

Tipul III - baze si obturaţii provizorii

Cimenturi ZOE armate

cimenturi EBA cimenturi cu esteri vanilaţi

acidul etoxibenzoic
hexil-vanilatul
 Cimentul oxifosfat de zinc (FOZ)

pulbere

lichid
oxid de zinc anhidru,
oxid de magneziu 7-
15% acid fosforic formată
oxizi metalici pentru din acid ortofosforic, în
culoare cea mai mare parte, şi
acid pirofosforic, în
cantitate neinsemnată

Lichidul, în contact cu aerul, îşi modifică concentraţia în

funcţie de gradul de umiditate atmosferică, ceea ce duce la
alterarea lui şi a viitorului amestec  se va păstra în flacoane
ermetic închise.
 Cimentul oxifosfat de zinc (FOZ)

Indicaţii Contraindicaţii

obturaţii de durată pe cavităţi de colet, fiind

dinţii temporari, mobili;
dizolvat de salivă;
obturaţii de bază; cavităţi profunde, pentru
obturaţii provizorii, că este nociv pentru
pentru acoperirea unor pulpa dentară;
pansamente sau acoperirea pastelor ce
substanţe, când este
necesară o bună conţin Ca(OH)2pentru că
etanşeizare; neutralizează potenţialul
cimentări de lucrări lor alcalin.
protetice;
 Cimenturile oxisulfat de zinc

Forma de prezentare
Pu
l be hi d
re u n l i c rmi n)
re ş i t, F e
si P u l b e p a
ap u r, Cim
a C a vid
ta (
Pas

Proprietăţi
Indicaţii
prezintă rezistenţă redusă la
compresiune şi la factorii
Restaurari provizorii, agresivi
dar nu pentru realizează o bună izolare termică
şi electrică
acoperirea
pansamentelor toxice

După aplicarea în cavitate se poate realiza netezirea suprafeţei cu o buletă

de vată umezită în apă.
 Materiale pentru restaurare coronara de durată

 rezistenţă la presiunile masticatorii;

 duritate aproape egală cu a ţesutului dentar înlocuit;
 aderenţă la pereţii cavitaţii;
 să nu fie nociv pentru ţesuturile învecinate sau pentru
organism;
 protecţie ţesuturilor dentare subiacente;
 să nu sufere modificări în mediul bucal;
 estetic;
 rău conducator termic;
 să nu sufere dilatări sau contracţii după priză;
 să asigure o bună etanşeitate a cavităţii.
Rasini compozite
 DEFINITIE

Materialele composite sunt formate din 2 sau mai

multe componente care au proprietati fizice sau
chimice semnificativ diferite si care prin
combinare determina formarea unui material cu
caracteristici diferite de ale componentelor.
Aceste componente individuale raman separate si
distincte pana la structura finala.
Rasinile composite
Compozitie

Faza
organica
(matricea)

Faza anorganica minerala

(particule de umplutura)

Faza de cuplare
 Faza organica
(matricea)

A. Monomeri de bază

BIS-GMA  (rasina lui UDMA (uretan -micşoreaza vâscozitatea

Bowen bis glicidil dimetacrilat) -permit o manipulare mai buna
metacrilat) -participa concomitent la reacţia
care sunt mai
vâscozitate mare, de polimerizare.
contracţie minimă la
hidrofili, au
polimerizare, duritate mai
volatilitate mică, mare. TEGMA (trietilen glicol metacrilat)
absorbţie redusă a HEMA ( hidroxietil metacrilat)
apei, aderenţă la
ţesuturile dentare
dure dar toxicitate
mare pentru pulpa
dentară si isi modifica
culoarea in timp.
 C. Sisteme de initiere ale reactiei de polimerizare (elibereaza radicali
Autopolimerizare
contine un sistem
bicomponent de initiere
format din initiator (pasta
catalizator) si un
accelerator(pasta de baza)
Prin amestecul celor 2
paste acceleratorul
descompune initiatorul
rezulta radicali liberi care
produc polimerizarea
monomerilor. 
liberi)
Fotopolimerizare Dual cure
fotosensibilizatori care initiaza contin ambele sisteme
fotopolimerizarea (eter etilic al benzoinei) de initire:
- UV (nocive pentru retina si tegument, fotoactivarea initiaza
penetrabilitate redusa,max. 1,5 mm, polimerizarea, continua
ineficiente pentru compozitele cu si completeaza
reactia de priza.
microumplutura deoarece particulele mici
disperseaza radiatia uv deci scade
penetrabilitatea)
Apoi din spectrul vizibil:
-radiatii luminoase incoerente (furnizate
de surse de halogen)
-radiatii luminoase coerente (furnizate de
laser, sursa cea mai buna de polimerizare
 COMPOZITE COMPOZITE
AUTOPOLIMERIZABILE FOTOPOLIMERIZABILE
POLIMERIZAREA SE FACE SPRE POLIMERIZAREA SE FACE SPRE
CENTRU PERIFERIE
POLIMERIZAREA INTRO FAZA POLIMERIZARE IN STRATURI
PRIZA IN 45 SEC PRIZA COMANDATA

TIMPUL DE LUCRU LIMITAT TIMP NELIMITAT DE LUCRU

SUPRAF. TB FINISATA SUPRAFATA LUSTRUITA

 FACTORI CARE INFLUENTEAZA FOTOPOLIMERIZAREA

FACTORI PROCEDURALI FACTORI CARE TIN DE RESTAURARE

INTENSITATEA LUMINII GROSIMEA RESTAURARII (1.2-2MM)

400mWcm²
ACCESUL LA RESTAURARE
DISTANTA PANA LA SUPRAF.REST.
1MM SI POZITIA LA 90°
STRATUL INHIBAT DE AER 50-500µ
TIMPUL DE EXPUNERE
20-40 S UZUAL
DIMENSIUNEA VARFULUI 3-11MM
DESIGNUL CAVITATII
DIMENSIUNEA PARTICULELOR TINDE SA
IMPRASTIE LUMINA MICROPARTICULE
DIFICIL DE POLIMERIZAT
CULOAREA MAT RESTAURARE COLORANTII
INCHISI ABSORB LUMINA, POLIMERIZARE
MAI INCET SI MAI PUTIN PROFUND
PROPORTIA DE MONOMER
D. Alti aditivi

- inhibitori de polimerizare care asigură

păstrarea timp îndelungat al
compozitelor
- stabilizatori pentru radiaţii UV
- pigmenţi şi coloranţi care asigură
parţial aspectul fizionomic
- impurităţi controlate şi necontrolate
 2. Faza anorganică ( umplutura)

Cuarţ, siliciu, sticla (bariu, strontium, zirconiu)

Particulele au marimi diferite

- Macroparticule (10-100 m)

- Midiparticule (1-10 m)
- Miniparticule (0,1-1 m)
- Microparticule (0,01-0,1 m)
- Nanaparticule (0,005-0,01 m)
Dimensiunea particule Continut particule
(procent)
Determina finetea Particule crescute =
suprafetii matrice scazuta
Particule mari = Duritatea si rezistenta
supraf rugoase la abrazie creste, scade
contractia de
polimerizare si indicele
de expansiune termica
Factor de clasificare
 Volum vs greutate
Exista diferenta intre continutul de particule ca
volum si greutate.
Deoarece faza anorganica este mult mai densa
ca cea organica volumul in procentaj este cu
10%-15% mai mic fata de greutatea in
procentaj.
Proprietatile fizice sunt determinate de
procentajul volumului deci el se foloseste in
studii stiintifice
 3.   Interfaza matrice organică-matrice anorganică

Organosilani (agenţi de cuplare) care realizeaza interfaţa celor

două componente prin procedeul de silanizare.